2,895 matches
-
spună. Gațiu se gândea la fete tot atât cât se gândea Luana la băieți. Își petrecu sărbătorile, ca de fiecare dată, cu mama și Bica, în fața bradului gătit și a bucatelor de pe masă, împărțindu-și cadourile și singurătatea. Luana era sătulă de acel Crăciun sărbătorit în tăcere doar în prezența celor două, de noaptea Revelionului an de an irosită la lumina seacă a becului din sufragerie, de lipsa veșnică a musafirilor veseli și puși pe șotii. Bica le antrena la rugăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
este perfect normal. De ce făcea Renar asta? Cu ce îl supărase? Era de acord, de cele mai multe ori aveau păreri și dorințe diferite dar ăsta nu era un motiv de supărare, cu atât mai puțin s-o jignească așa de tare. Sătulă de împunsăturile băiatului, cum că fetele de la Timișoara nu vor face nicicând așa și pe dincolo, se ridică bățoasă de jos și aruncându-se în șa țintui bine bicicleta pe roți, o ridică brusc de pe loc, peste șanțul de la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-se de odihna binemeritată. Nici măcar Luanei nu-i mai venea să zburde, îl privea pe Oliviu, frumușel foc și tot numai zâmbet, cum turuia întruna, ca o moară stricată, cu ochii lui Dan și-ai Emei ațintiți asupra lui. Renar, sătul de sporovăiala binecunoscută a fratelui său, se oprise pe buza unei râpe și săgeta orizontul cu o privire tăioasă. Ochii alungiți i se zăreau sporadic pe sub bretonul suflat de vânt. Un chip frumos, cu trăsături masculine severe, un trup subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pântec. Sanda i-a fost alături îngrijind-o, hrănind-o, citindu-i, cu o dragoste pe care numai inima de mamă o putea oferi. I-a povestit coșmarul prin care trecuse în lupta cu doctorii pentru a-i salva viața. Sătui de cartușe cu țigări și baxuri de cafea îi ceruseră bani. Sanda nu-i avea. Ceru ajutorul lui Dali. Bărbatul luă legătura cu medicii și rezolvă problema în modul cel mai elegant cu putință, dând dovadă de un deosebit interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-l va ierta pe Ștefan. El bătu la ușa casei în jurul orei opt. Luana îi interzise mamei să deschidă. Te rog să fii educată, o repezi femeia. Sigur s-a întâmplat ceva de n-a putut veni. Termină cu prostiile! Sătulă de fațadă de bun-simț, doar de dragul ochilor lumii, fata amenință că-și strânge lucrurile și pleacă. Se repezi la dulap, scoase hainele și le trânti pe covor. Sanda privea năucită când la ușa care se scutura sub bătăile enervate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
facă acest lucru în condiții omenești. Aflând despre intențiile femeii, unchii și mătușile făcură o criză de nervi colectivă. Ținură consiliu de familie și cu jalba în proțap dădură fuga la Bica să-i ceară să oprească ideea din fașă. Sătulă de veșnicile neînțelegeri, bătrâna o rugă pe Sanda să-și schimbe gândul. Femeia nici nu voi să audă. Avea dreptul să-și ridice, pe bucata ei de pământ din fața casei, cămăruța care să-i asigure confortul dorit. Scoși din sărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ca el să-i dojenească fetița pe care o crescuse cu atâtea sacrificii. Când va avea copii, n-avea decât să-i mustre pe ai lui. După cât se pare, ai mei nu vor mai veni, îi răspundea bărbatul amărât și sătul de chinul nevestei. Învățată să trăiască singură și să n-o interpeleze nimeni, Sanda se ofensa la orice critică, la cel mai mic comentariu. La rândul lui, independent și voluntar, Radu nu suporta să i se dea ordine ori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
coastă când făcea mâncare, îngrijea copilul sau se ocupa de alte activități gospodărești. Unde înainte tânjise după un bărbat care să-i fie aproape, acum Luana se simțea sufocată de prezența sâcâitoare a soțului ei în orice colț al casei. Sătulă de cei patru pereți și de îndeletnicirile lipsite de satisfacții din interiorul lor, abia aștepta să se întoarcă la serviciu. În adâncul sufletului, Radu spera ca soția lui să renunțe la muncă, să stea acasă și să se ocupe doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
zbuciumul sufletului ei chinuit. O înțelegea atât de bine! Îi cunoștea simțămintele și pornirile, ar fi dat orice să poată fi altfel decât era, să profite de toate astea și s-o întoarcă în casa lui. Se ridică ostenit și sătul de bunul-simț, ce mustea în el gata să-l înece. Ai nevoie de o ieșire, de o evadare din decor. Iuliana te invită s-o însoțești la Sinaia. Nu vreau nici o evadare. Atunci, ce vrei? Ea privea pe fereastră, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din partea ta s-o refuzi. Puteți merge însoțite de copii. E o ocazie să te apropii de Aniela. La întoarcere îți vei da demisia și-ți vei căuta un alt loc de muncă. Până aici, ai vreo obiecție? Avea. Era sătulă de prezența femeilor, își dorea un bărbat, pe el, s-o alinte, s-o facă din nou să se simtă dorită. Vroia să se întoarcă în casa lui, plăcută și liniștită, să-și repare acolo greșelile, să-și afle tihna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dorea Veber? S-a foit prin cameră, cu imaginea lui în fața ochilor, amintindu-și momentele în care dăduse semne de interes. A deschis fel de fel de cărți și broșuri pe care, mai apoi, le-a aruncat cât mai departe, sătulă de atâtea cuvinte ce nu-i spuneau nimic. Părea foarte simplu, atât de la îndemână dar care era răspunsul pe care-l întrevedea, preț de o secundă, apoi îl scăpa, ca pe un pește proaspăt scos din apă? Se cocoță în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
așa că a Întors capul, Încercând să-și Închipuie că rumoarea aceea era mecanică, inumană. Orașul nu i se păruse niciodată atât de nemărginit, atât de apăsător, atât de zbuciumat, un zbucium apăsător și nemărginit care sporea pe zi ce trece. Sătulă de mers pe jos, a oprit un taxi care puțea a fum de țigarete cu cuișoare. A despăturit ziarul și a privit prima pagină. Bill scrisese cu litere surprinzător de elegante: Pagina 5. P.S. Încântat de revedere, B. A dat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fost imposibil s-o refuze. Și apoi așa, în taină, totul căpăta gustul unei escapade. Uneori se întâmpla ca Alexe să-l supere, se mai întâmpla și asta, adică să-l surprindă pe profesor într-o dispoziție mai acră și, sătul până în gât să toace marile personalități, care au murit sau care mai trăiesc, se rezuma la concret, își pornea atacul asupra inginerului electronist Marcu, găsea că posedă o evidentă dorință de a se cățăra, avea ceva cu Dacia lui albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dar ce să-i faci, așa e când e să dai ascultare drăcușorului din tine. Dar femeia cea tânără nu se mai apropie să i-l umple. A dracului muiere... Într-un târziu muncitorii scăpară de el, pleca pășind agale, sătul și mulțumit, șeful. Se făcuse deja ora prânzului, acasă nu avea de ce să se ducă, era sătul, mâncat, băut... Și totuși se duse. Întâi se uită ca prostul la Monica, de fapt trecu cu privirea prin ea, apoi pripit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cea tânără nu se mai apropie să i-l umple. A dracului muiere... Într-un târziu muncitorii scăpară de el, pleca pășind agale, sătul și mulțumit, șeful. Se făcuse deja ora prânzului, acasă nu avea de ce să se ducă, era sătul, mâncat, băut... Și totuși se duse. Întâi se uită ca prostul la Monica, de fapt trecu cu privirea prin ea, apoi pripit și hotărât trase de cordonul capotului ei. Era un om practic care, la urma urmei, se mulțumea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se repezise și ea s-o ajute. Acolo, sub masă s-au privit o clipă, au chicotit, femeia i-a mângâiat obrăjorul și a depus boabele adunate în pumn într-o farfurie. În cameră mirosea încă a pește. Se simțeau sătui, relaxați, o umbră de lene le muia trăsăturile. Întrebarea Carminei zăcea îndepărtată, undeva pe marginea conștientului. Apoi Dimitrie s-a ridicat hotărât de la masă. Trebuie să plec, am întârziat deja foarte mult și am o groază de treburi. Dar ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se oprească aici, era, după părerea ei foarte pozitiv să ai copii), Carmina începu să se împotrivească, să se gândească la trecerea timpului, la faptul că era o amantă ca oricare alta ce așteaptă, flămândă, ziua când cealaltă femeie, soția, sătulă fiind, pierde din vigilență și astfel poate și ea să se bucure de puțină dragoste, pe furate, la adăpostul unor minciuni banale, incitată de bucuria de a gusta din fructul oprit. După o vreme Carmina realiză că pentru ea timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
casă fără urmă de bucurie În suflet, consolat doar de stafia unui Pascal histrionic, În ritm de rap cu accent magrebin, care Îi șoptea Întruna la ureche: „notre nature est dans le mouvement. Le repos entier c'est la mort.” Sătul de citate, hotărî să ia viața pe cont propriu și se trezi strigând În gura mare, spre mirarea trecătorilor: La dracu cu toate! Abia când ajunse În strada Simion Bărnuțiu la numărul 6 Înțelese sensul cuvintelor care țâșniră din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
inimă de nădejde pe care va putea conta dacă va fi cazul. Își spunea că Într-un film sau chiar Într-o carte, lucrurile ar fi fost demult rezolvate. Lumea vrea fapte, nu vorbe, de care, În general, e cam sătulă. Uneori, soluțiile vin chiar din sală: auzind parcă Îndemnurile, bărbații Încalecă femeile sau invers și gâfâie sau gem, după caz, Încurajați de spectatori: acum, acum, acum, aahhh. Apoi cuplul se separă și fiecare tace În felul său, savurând sudoarea sărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pus viața În pericol. Ce vezi În urmă? l-a Întrebat Încă o dată tovarășa. Nimic, a zis el. Repetată până la vomă, această Întrebare a avut de fiecare dată același răspuns, pe cât de concis, pe atât de vag. Într-o zi, sătulă de atâta neobrăzare, tovarășa s-a hotărât să-l Învețe cum se poate privi Înapoi și să vezi totuși ceva. Și-a scos de la gât baticul ei alb cu floricele de câmp de toate culorile și bine parfumat și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pas, să-ncerc să fiu curajos și puternic? Să fac față și să merg mai departe, de ce să-mi doresc asta? Am simțit lacrimile încinse. — Ea e moartă. Capul îmi căzu în îndoitura cotului. — Ea e moartă și eu sunt sătul până peste cap să supraviețuiesc. Și am plâns și am plâns și am plâns. Trecură clipe mohorâte, spălăcite. Și-atunci. Spatele îmi fi atins de-o căldură. Am ridicat ochii. Raze de soare, lumină răzbătând prin ceață și decupând mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gardul Înapoi În stradé și de acolo, pe ulițe, pe lîngé casa lui Valerii Petrovici, școala cea micé cu toaleté de lemn, prin cimitir și cazangerie, se ridicé sus la stadion de unde, În depértare, se vedea, dupé cele doué iazuri, sătul. Nicolai Arsenievici grébi pasul și cu o mare bucurie În suflet, se Îndrepté spre casé. Acasé, Nicolai Arsenievici Își dédu repede jos cravată, coborî În beci, scoase o cané roșie cu vin, o puse pe masé și se așezé. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prin morse, din celulă în celulă. De-un timp, Tano nu ne mai spionează prin geamul ușii de la intrare. Pentru că l-am ignorat, s-a supărat: Poftim! "Te las în pace-ntîie-a ta". De teoria chibritului literar geme lumea. Io-s sătul. Nu se mai aude nimic dinspre el. Nu hămăie, nu scîncește, nu zgreapțănă. Are des ore surdo-mute, cînd doarme țărănește în fîn, visînd că l-a-nșfăcat pe Mișu Negrițoiu și că-l vaccinează să nu motănească pe gardul lui. Mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și Sana-Samar, și Adison Impex, și Arca Lux. Cizmăriile n-au reapărut. Nici bătrînelele fabricante de borș porționat la litru. Cum prezentul mi-a fugit de sub picioare, o mașină mă stropește anume, aducîndu-mă pe ulița principală din Dorobanț. Dondăn degeaba. Sătulă de damfurile emanate de Buffeting, Bodegging, Terrasing, Doi salcîming, o iau pe laterală. După un gard, o femeie își trage repede poalele cînd îi apar în față. Mi-e frig. Am tendința să ridic umerii cînd mi-e frig. Frigul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pictura de magazin. Oricum ai da-o, adevărul tău și numai al tău trăiește pentru tine numai o dată și numai în opera ta. Restul-tărăboi, artificii, surogate de receptare. Prosteritate. Nu absolutiza atît de brutal. Critica te laudă. Niște idioți. Sînt sătul de unguente pseudo-eseistice. De "hermeneuți-hormoneuți", cum le zice Saul Bellow. Unde eram? Avusesem cîțiva ani grei, cîteva plecări pe care nu le-am vrut. Drumurile mi se adunaseră în piept ghem, gata să mă înece. Nu mai primeam nimic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]