943 matches
-
versul sună sacadat de pe șine stând să sară Nimeni nu-l așteaptă-n gară poezie ți-ai ieșit din minți uite-o metaforă fecioară cum se-ntinde pentru doi arginți Poezie ți-ai ieșit din minți versul sună tot mai sacadat vine hăt de la părinți de ce Doamne l-au expediat O te-am căutat mereu poezie rai pierdut de Dumnezeu Costel Zăgan ,Cezeisme II Referință Bibliografică: ȘOCUL POEZIEI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie
ŞOCUL POEZIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349102_a_350431]
-
de obidă, / În ele-i legământul avut cu Dumnezeu, / Ce îl purtăm de veacuri pe drumul nostru, greu . Poemele sunt dense, pline de substanță, încărcate de sens și curg precum râurile limpezi din creierul munților. Unele au ritmuri susținute și sacadate precum cântecele patriotico-revoluționare cântate de corurile armatei. Ele ar putea fi lesne puse pe muzică. Limbajul folosit de autor este unul accesibil și pătrunde în inimile cititorilor. El nu se ferește însă, de a folosi și unele arhaisme și regionalisme
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
strigă a Toamnă Urlă nobil că o Mamă Primăvară strigă a Toamnă Din străfunduri lacrimi toarnă Primăvară strigă a Toamnă Din asfalt ... Sentimentale forme de femeie În mari picuri se răstoarnă Primăvară strigă a Toamnă Nemurirea își plânge profund și sacadat Însăși esență să de Doamna De ce? Primăvară strigă a Toamnă Dezgolindu-si senzual și repetat eternă Doamna De ce ... A noastră Primăvară ... Urlă Toamnă că o Doamnă? Referință Bibliografica: Primăvară 2015 / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557
PRIMAVARA 2015 de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348671_a_350000]
-
care piatra cruce prinde în dans unghiurile tuturor zidurilor înălțând unică poartă magicianul culorilor aruncă apă clipă de clipă peste aripile tale să fie povestea inimii de acum să fie taina atât de profundă încât amorțită de pasul repezit de sacadatul ritm al stepului să nu îi surprind codurile generoase cheile lor din esențe de viață printre furtuni și însoriri te ascund... 18 iulie 2014 Referință Bibliografică: te ascund / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
atârnă de-a lungul drumului, Amanți părăsiți se plâng de un rău tratament, Voiau să sărute locul tainic, Pe țepușe se preling stropii de sânge, Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii La cânt și la dragoste. Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen, Acolo androginul se simte bine. Un gângurit de copil rupe vraja. Lașii caută mereu pretexte, soarele se răcește, Copilărie - penurie- penumbră, Papilele
ANOTIMPURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349423_a_350752]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (RESPI)RAȚII Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului căldura își unduiește trupul șerpesc desculț orașul urcă în autobuzul sașiu parcul semeț respiră sacadat fusta mea mov eclipsează trotuare lascive traversez pe roșu academic doar în sandale obtuze tocurile încinse de asfaltul fierbinte emană iubire îmi întinzi palma ca o hartă scindată surâsul tău îmi pictează haine fariseic nervii scelerați se solidarizează nuduri decorează
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
într-un ritm drăcesc, cu suspine și vaiete de plăcere. La un moment dat s-a blocat, corpul i s-a înțepenit deasupra mea. M-a strâns cu putere de abdomen și-a înfipt unghiile în pielea mea, dezlănțuind zvâcniri sacadate. Am văzut cum se transfigura de plăcere. Era erupția vulcanică a orgasmului. Mă păcălise de data aceasta! Știam că nu-i mai plăcea prelungirea actului după ce ea își finalizase toată pasiunea, așa că n-am mai continuat, am îmbrățișat-o tandru
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
de frumoasă, care pusese stăpânire pe sufletul lui. Femeile iubite capătă străluciri stranii în mințile poeților, le aprind fantezia, gândea poetul... Nu e acesta un șiretlic al naturii pentru ca specia să nu piară? Se-auzeau roțile trenului cu zgomotul lor sacadat în liniștea cușetei cântând parcă un cântec de leagăn care puse stăpânire pe somnul lui. Trenul trecea prin gări pustii, printre munți și printre văi spre Moldova lui natală: frumoasă Țara Moldovei... Ajunsese la Botoșani pe seară când soarele încă
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
simplu cuvânt, ci să le trăiești prin căldura aceasta a harului și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
să termin vorbele că o palmă mi-a zburat peste obraz, căzând peste cei care încolăciți începuseră să dea înapoi, să se strângă unul într-altul pe canapeaua neîncăpătoare acum pentru ei. Vocea lui tunătoare și amenințătoare se auzi acum sacadat, încât inimile celor din cameră înghețară: Bestie, ai pângărit casa părinților noștri, ai distrus toată sfințenia acestui locaș în care ai văzut lumina zilei. Nemernicule sodomizat te omor cu mâna mea. Mă privea și privirea lui o simțeam că-mi
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea.Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
dea de mâncare... În rest, totul la toți, în mod egal... Și nimeni să nu treacă peste hotărârea mea, că Dumnezeu veghează! a subliniat doamna Eleonora, ridicând tonul cu sforțări evidente, după care a revenit la poziția anterioară, respirând greu, sacadat și adânc. Copiii au fost impresionați. S-au declarat mulțumiți de împărțeala făcută și de rațiunea care a generat-o. Au semnat grăbiți și bucuroși toate hârtiile în cauză, fără să se uite la ele, după care s-au retras
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Săruturi dulci, ca mult râvnite-anafuri. Le dau binețe geană lângă geană, Un sfârc mă-mpunge: “hai de mă strivește!” Îi fac pe plac și-un tremur de sprânceană Fiorii din adânc îi prevestește. Ne împletim nesațul cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-așează, Și ele, nesătule, noi săruturi. 29.08
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
mulțumire. Bine că nu sunt obligați, ca în armată, să declame : „servesc patria ! ” . Îi vine rândul lui Ștefan, rănitul lor, să iasă la rampă. Deplasându-se, folosește o cârjă pentru a se sprijini. Albert are o idee. Începe să bată, sacadat, din palme. Este urmat de toți ceilalți brigadieri. Să fi știut ce va urma, datorită gestului său, nu ar fi făcut nicicând așa ceva. A fost, la rândul lui, aplaudat și ovaționat, puternic și îndelung atât încăt el, Albert, să aibă
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
totul pare atrăgător misterul înflorește în pielea ta transformând-o în pielea crocodilului culorile adorm între colții speranțelor amânate tu cânți și cânți de frică de oboseală vrei să-ți auzi glasul singurătatea devine mai caldă modulezi vocea după pulsul sacadat sau mai lent al inimii cânți și cânți balanța se înclină se declină niciodată echilibrul nu cântă strigătul e opac orbul desface aripile tu cânți trezești fiarele trezești gândurile ideile ating palmele în creasta cea mai înaltă a unui poem
GÂND DE DIMINEAŢĂ 14 SEPTEMBRIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365035_a_366364]
-
marginile stabilopozii trecerii. te văd trecând puntea. mă văd trecând puntea din sens opus colțurile buzelor mi se ridică în sus zâmbesc înduioșându-mă de picioarele-ți goale în sandale și sacou plus tricou te așezi pe scaunul mesei bucătăriei sacadat tremurat spui m-am uitat am văzut acel faust a lui gounod nu este tot una cu fala lui goethe întinsă pe șaizeci de ani ba este băiete diferențele stau în librete și libretiști. carre scrise tot după titanul cu
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
pot să ți-l intuiesc Lumina, de-n locul tău nu pot să strălucesc... Eu ți-admir picăturile ce pe ochi ți-au trecut, Dorurile-ți nestrămutate stau să ți le-ascult, Și, noblețea unui suflet mult prea încercat, Plânsul sacadat, ce de iubire nu poate fi secat, Și, imposibil că de durerea continuă descărcat, Compătimitor sunt, chiar mult decât prosternat, Doresc din inimă să mângâi, dar sunt dezolat... Ți-admir suferințele ce ți-au trecut prin trup, Zgomotele durerilor involuntar
GRAŢIA CERULUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366457_a_367786]
-
Nu se putea concentra asupra programului la care lucra, așa că țâșni în picioare și începu să măsoare în pași distanța de la ușă până la fereastră. - Nu vrei să stai totuși jos? Îmi distragi atenția. O rafală nouă și viguroasă, seceră pervazul, sacadat, ca o mitralieră naturală. Radu se trezi că trage cu putere de jaluzele. - Uită-te și tu! Doar privește la toată apăraia asta blestemată. - Mai sunt zece minute, ai răbdare, omule! Radu porni să-și adune lucrurile de pe masă. Cutia
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu. Parcă aud și acum țăcănitul rotund pe care-l făcea mașină când lucra mama și eu mă luptăm să nu mă fure somnul și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Vară îmi făcea izmenuțe
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu. Parcă aud și acum țăcănitul rotund pe care-l făcea mașină când lucra mama și eu mă luptăm să nu mă fure somnul și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de ... Citește mai mult Să nu credeți
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu.Parcă aud și acum țăcănitul rotund pe care-l făcea mașină când lucra mama și eu mă luptăm să nu mă fure somnul și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de ... IV. OVIDIU CREANGĂ PREZINTĂ: REMEMBER BUCUREȘTI
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu. Parcă aud și acum țăcănitul rotund pe care-l făcea mașină când lucra mama și eu mă luptăm să nu mă fure somnul și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Citește mai mult Să
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu.Parcă aud și acum țăcănitul rotund pe care-l făcea mașină când lucra mama și eu mă luptăm să nu mă fure somnul și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. ... IX. BETTY, CĂPRIOARA DIN
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]