677 matches
-
care face parte din așa-numitul „cod al sfințeniei” (deoarece face din sfințenia lui Dumnezeu parametrul tuturor îndatoririlor). Este o secțiune mai veche decât restul „sacerdotalului” sau chiar probabil decât Ezechiel. Așadar, acesta nu este un material tipic al „izvorului sacerdotal”, ci - așa cum reiese din terminologie - a unor elemente tradiționale. Prin urmare, în „sacerdotal” ideea de alianță e considerată ca un fapt evident, acceptat de tradiție și de practică. 8.8. Cronicile În Cărțile Cronicilor și în Esdra și Nehemia despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lui Dumnezeu parametrul tuturor îndatoririlor). Este o secțiune mai veche decât restul „sacerdotalului” sau chiar probabil decât Ezechiel. Așadar, acesta nu este un material tipic al „izvorului sacerdotal”, ci - așa cum reiese din terminologie - a unor elemente tradiționale. Prin urmare, în „sacerdotal” ideea de alianță e considerată ca un fapt evident, acceptat de tradiție și de practică. 8.8. Cronicile În Cărțile Cronicilor și în Esdra și Nehemia despre care mulți (dar nu toți) comentatori afirmă că au fost scrise în relație
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și de practică. 8.8. Cronicile În Cărțile Cronicilor și în Esdra și Nehemia despre care mulți (dar nu toți) comentatori afirmă că au fost scrise în relație cu primele, asistăm la același fenomen pe care l-am observat în „sacerdotal”, adică interesul scăzut pentru discursul despre alianță și raportul cu Dumnezeu pe care acesta îl presupune; în schimb ideile pe care le găsim în aceste cărți sunt preluate fie din Deuteronom și din Dtr, fie din profeții exilici. a) Putem
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
inviolabil” și alte expresii asemănătoare). În fine, în Esd 10,3 se găsește promisiunea solemnă prin care bărbații din familiile de religie mixtă își iau obligația de a repudia soțiile străine și fiii avuți de la ele. c) În concluzie, nici „sacerdotalul” și nici „cronicarul” nu tratează despre „noua alianță” sau despre concepte asemănătoare și va trebui să așteptăm ultimele două secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil în trupul bărbatului, este circumcizia. Despre aceasta vorbește în detaliu capitolul 15 din Cartea Genezei, atribuit unanim izvorului „P” („sacerdotal”) din Pentateuh. Porunca explicită de a circumcide fiecare copil de sex masculin la opt zile după naștere se află și în Lev 12,3 ce aparține aceluiași izvor. Un alt text, cu siguranță mai vechi pentru că nu cunoaște normele din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de la începutul lor, au avut un caracter revoluționar, nu au luat naștere, nici nu s-au dezvoltat într-un gol ideologic și liturgic, ci reluând motive a căror origine este clar identificată. Astfel, două dintre tradițiile Bibliei ebraice, „elohistă” și „sacerdotală” (Soggin 1987, capp. 8 și 10) sunt de acord că revelarea Numelui divin a avut loc atunci când Moise s-a întâlnit cu Dumnezeu la tufișul arzând (Ex 3; 6); tradiția „jahwistă” susține însă continuitatea ideologică și teologică dintre credința patriarhilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
s-a întâlnit cu Dumnezeu la tufișul arzând (Ex 3; 6); tradiția „jahwistă” susține însă continuitatea ideologică și teologică dintre credința patriarhilor și revelația făcută lui Moise, fără ca aceasta să constituie o problemă pentru celelalte stadii tradiționale, elohistul, Dtr și sacerdotalul. Astfel, în cazul lui Moise, făcând abstracție complet de chestiunea posibilității existenței sale istorice, e imposibil de demonstrat dacă a fost un fondator de religie și, în caz afirmativ, dacă a fost sau nu un revoluționar, lucru care în situația
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
depăși: tendința de a demitiza miturile antice prin istoricizare (dacă Biblia ebraică reușește sau nu e o altă chestiune); încercarea de a separa cultul de ciclurile naturii prin depășirea și dominarea naturii (cf. Gen 1,28 ș.u., un fragment „sacerdotal”, tardiv); adaptarea cultului la componentele mărturisirii de credință, la amintirea faptelor minunate ale lui Dumnezeu din trecut, la credința văzută ca răspuns al omului la chemarea divină, nu ca inițiativă personală etc. Toți acești factori sunt o mărturie a efortului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
argument deja tratat în capitole 2 și 5) și problema evaluării mesajului profetic. La toate acestea se adaugă o chestiune pe care o putem numi externă: datarea tardivă a majorității textelor care se referă la cult (Ex 40-48; Deuteronomul, Dtr, „sacerdotalul”, Cronicarul), fapt constatat și în analiza preistoriei și istoriei poporului lui Dumnezeu; în plus, pare imposibilă problema datării și evaluării celorlalte izvoare, precum unele fragmente profetice, Psalmii și textele sapiențiale, în jurul cărora, deși există un consens de principiu (cu unele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
religie care l-ar avea pe Yhwh ca dumnezeu național, dar care să nu excludă celelalte divinități. La fel, dacă în Ex 24 ș.u. cultul este reglementat în funcție de alianță, a fost dintotdeauna singura posibilitate? Dacă Lev 16,11 (text „sacerdotal” tardiv) nu consideră cultul ca element care să aducă ceva lui Dumnezeu, ci ca oportunitate oferită de acesta omului de a se împăca și a intra în comuniune cu el, se poate susține, după cum pledează Vrieze, că aceasta era credința
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
probabil, profetul (sau mai degrabă redactorul Dtr) dorea să combată sacrificiul înțeles ca faptă de mijlocire lipsită de angajamentul concret pe care îl presupunea, cu alte cuvinte, lupta împotriva ipocriziei. De altfel, în Biblia ebraică, dar mai ales în codul „sacerdotal” al Pentateuhului, sunt descrise multe sacrificii și toate sunt reglementate cu precizie; pe de altă parte, știm din alte izvoare (Mișna, Talmud, comentariile rabinice antice, chiar și Noul Testament) că cultul sacrificial se desfășura în special la templul din Ierusalim, dar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vezi 10.2). Opiniile unor savanți că rădăcina ebraică păsaḥ provine din limbile akkadiană sau egipteană nu au adus explicații care să rezolve dificultățile lingvistice sau cele istorico-religioase și sociologice. c) După cum reiese din Ex 12, capitol tardiv aparținând izvorului „sacerdotal”, în gândirea celui care celebra Paștele în propria casă primau conceptele de eliberare și mântuire. Textul descrie noaptea dintre 14 și 15 nîsăn: în timp ce întâii născuți ai Egiptului erau uciși de „nimicitor”, „ai noștri” erau cruțați; „noi” toți am rămas
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
23,21-23 și Ez 45,18 ș.u., Dt/Dtr; 3. Ex 12,1-20; Lev 23,5-8; Num 28,16-25; 4. Ios 5,10, independent; 5. papirusul „pascal” din Elefantina, izvor extrabiblic important, datat în 419 î.C., asemănător tradiției „sacerdotale”, fiind diferit doar în câteva detalii. Vom trata acest aspect într-un capitol următor (12.3.c). e) Ex 12 ne oferă un exemplu de descriere detaliată a ambianței în care se desfășura sărbătoarea Paștelui, în vremuri imemorabile, în sânul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Vom trata acest aspect într-un capitol următor (12.3.c). e) Ex 12 ne oferă un exemplu de descriere detaliată a ambianței în care se desfășura sărbătoarea Paștelui, în vremuri imemorabile, în sânul „marii familii”, a „clanului”. Paradoxal, izvorul „sacerdotal”, tardiv, concordă în prezentare mai mult cu izvoarele considerate mai vechi, „jahwist” și „elohist”, decât cu cele intermediare, Dt/Dtr și Ezechiel, probabil, un semn că la origine existau mai multe tradiții cu privire la Paște; pe de lată parte, pentru că Ex
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dacă numărul membrilor familiei era mic, putea fi completat cu vecinii apropiați (Ex 12,4), chiar dacă din Ex 12,3 reiese că familia în sens strict trebuia să se preocupe de pregătirea sacrificiului animalului. Acesta variază în funcție de tradiții: pentru izvorul „sacerdotal” (Ex 12,15) este o oaie sau o capră de un an, în Dt 16,2 sunt admise și bovinele, dar în acest caz e mai plauzibil ca celebrarea să aibă loc la templu, nu în casele private. Cu ajutorul unui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ceea ce este puțin probabil, deși ebraicul hōdeš permite această dublă traducere. a) Ca o posibilă dovadă a faptului că sărbătorile Paștelui și Azimelor nu erau celebrate împreună de la început, semnalăm câteva incongruențe în modul în care sunt unite. Textele tradiției „sacerdotale”, cu excepția Ex 12,6, unde mențiunea sărbătorii Azimelor pare o adăugire ulterioară cu scop de a armoniza textele, spun că Paștele se celebra, după cum am notat, în noaptea zilei a 15-a lunii, iar Azimele încep la sfârșitul zilei de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sărbătorii Azimelor. Numele lui Aršam apare și în alte scrisori ca Guvernator persan al regiunii; Hananiah (un evreu) este trimisul imperial, iar Jedeniah (versiunea aramaică a numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul urmează tradiția „sacerdotală” care separă Paștele de Azime: prima este celebrată în noaptea dintre 14 și15 nîsăn, cea de-a doua între 15 și 21 a lunii; tipic „sacerdotale” sunt și insistența asupra purității rituale (lin. 6: cf. Lev 11-15), încetarea lucrului în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul urmează tradiția „sacerdotală” care separă Paștele de Azime: prima este celebrată în noaptea dintre 14 și15 nîsăn, cea de-a doua între 15 și 21 a lunii; tipic „sacerdotale” sunt și insistența asupra purității rituale (lin. 6: cf. Lev 11-15), încetarea lucrului în prima și a șaptea zi a Azimilor (lin. 6; cf. Lev 23,7-8; Num 28,18-25; Ez 12,16), în timp ce Dt 16,8 recunoaște ca festivă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
7); textul a fost restaurat ipotetic după uzanța atestată de Mișna, Pes III,1, care, între altele, oprește de la consumul berii de orz egiptene; dacă reconstruirea textului este corectă, atunci această prevedere este foarte veche. În fine, linia 5, paralelă „sacerdotalului”, contrazice Dt 16,2.5-6. Și terminologia papirusului este cea a „sacerdotalului” din Ex 12,1-14. Se pare așadar că Deuteronomul a avut o anumită dificultate în a introduce nu doar centralizarea Paștelui în templul din Ierusalim, dar și identificarea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
III,1, care, între altele, oprește de la consumul berii de orz egiptene; dacă reconstruirea textului este corectă, atunci această prevedere este foarte veche. În fine, linia 5, paralelă „sacerdotalului”, contrazice Dt 16,2.5-6. Și terminologia papirusului este cea a „sacerdotalului” din Ex 12,1-14. Se pare așadar că Deuteronomul a avut o anumită dificultate în a introduce nu doar centralizarea Paștelui în templul din Ierusalim, dar și identificarea celor două sărbători, Paștele și Azimele; a doua operațiune a reușit, prima
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prima recoltă (celelalte cereale) și ultima recoltă (fructele și strugurii, toamna) „Săptămânile” se întindeau de la începutul la sfârșitul secerișului. b) Caracterul originar agrar al sărbătorii reiese și mai clar din unele fragmente destul de tardive ce aparțin Cărții Deuteronomului sau izvorului sacerdotal: la sfârșitul ciclului început cu Azimele sunt prezentate „primițiile” (exprimare generică în Ex 23,16) sau „primițiile secerișului grâului” (Ex 34,22); izvorul sacerdotal vorbește despre „oferta” primiției din această zi folosind termenul minḥăh care la origine indica, în sens
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sărbătorii reiese și mai clar din unele fragmente destul de tardive ce aparțin Cărții Deuteronomului sau izvorului sacerdotal: la sfârșitul ciclului început cu Azimele sunt prezentate „primițiile” (exprimare generică în Ex 23,16) sau „primițiile secerișului grâului” (Ex 34,22); izvorul sacerdotal vorbește despre „oferta” primiției din această zi folosind termenul minḥăh care la origine indica, în sens generic, orice ofertă adusă divinității, dar care în „sacerdotal” devine un termen tehnic pentru a desemna oferta de produse vegetale, adică o jertfă nesângeroasă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
primițiile” (exprimare generică în Ex 23,16) sau „primițiile secerișului grâului” (Ex 34,22); izvorul sacerdotal vorbește despre „oferta” primiției din această zi folosind termenul minḥăh care la origine indica, în sens generic, orice ofertă adusă divinității, dar care în „sacerdotal” devine un termen tehnic pentru a desemna oferta de produse vegetale, adică o jertfă nesângeroasă: Lev 23,16 ș.u.; Num 28,26 ș.u. (cf. 9.5.c). c) Nu putem stabili nici măcar cu un minimum de certitudine originea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu pe baza lunilor, observația aceasta poate părea lipsită de importanță; e suficient să controlăm o concordanță pentru a vedea că există două fragmente, dintre care unul foarte important, care menționează luna a treia: Ex 19,1 (aparținând probabil izvorului „sacerdotal”) și 2Cr 15,8-14, ambele postexilice. În Ex 19,1 redactorul intenționează să creeze o strânsă legătură cronologică între exodul din Egipt și tradiția sinaitică ce are în prim plan stipularea alianței și darul Torei, făcându-le să cadă exact
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
65ab): „Torah ne-a fost dată în ziua sărbătorii săptămânilor”. Ar fi totuși o inexactitate dacă am spune că îi lipsește orice legătură cu un text anterior: dacă Ex 19,1 nu ne permite să datăm sărbătoarea înainte de apariția izvorului sacerdotal așa încât integrarea în istoria sacră nu poate să se fi realizat înainte de exil, trebuie să ne amintim însă că „mărturisirea de credință” înregistrată în Dt 26,5b-10a are loc în contextul ofertei primițiilor. Putem așadar urmări procesul care a dus
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]