928 matches
-
ea tremură ca flacăra când o aplaudă pulsul/ în reverență/ râsul ei cristalin îi apleacă sângelui umbra/ totdeauna cerul îi va fi însorit/ ca și în zilele de aleasă chemare (p.154). Descifrând valoarea simbolică a cerului, ca manifestare a sacralității pe care nici o ființă pământească nu o poate atinge, cerul - o corolă a iubirii, ca o manifestare a puterii, în sensul religios al cuvântului este simbolul complex al ordinii sacre din univers iar pentru autor : ”cerul poate deveni timpanul imens
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, Artemis, București, 1995). Dar, pentru a se putea naște Pruncul-Inorog, DOMNIȚA NEAGRĂ pune condiția ca toate culorile din PĂDUREA FERMECATĂ să fie predate MOȘIEI ÎNTUNERICULUI! Și Părinții-Inorogi, dimpreună cu DOMNIȚA CURCUBEU, sacrifică, pentru sacralitatea hierofanică a Pruncului-Inorog, însăși logica (de bun-simț comun...) a CURCUBEULUI: MOȘIEI ÎNTUNERICULUI va deveni...”colorată”, pe când PĂDUREA FERMECATĂ va deveni, pur și simplu...”albă”! De observat că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
Părinții-Inorogi, dimpreună cu DOMNIȚA CURCUBEU, sacrifică, pentru sacralitatea hierofanică a Pruncului-Inorog, însăși logica (de bun-simț comun...) a CURCUBEULUI: MOȘIEI ÎNTUNERICULUI va deveni...”colorată”, pe când PĂDUREA FERMECATĂ va deveni, pur și simplu...”albă”! De observat că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial, autoarea precizează: “Ființele de dincolo [din PĂDUREA FERMECATĂ ] nu trăiesc, ele doar există”. Ființarea neînsemnând, deci, și acțiune sacră, (auto)regeneratoare. Pruncul-Inorog, devenit copil, află de la CIOCĂNITOARE că singurul leac contra inactivității/parliziei
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
care valorile autentice sunt anulate, iar miturile naționale dezrădăcinate, într-o societate în care kitsch-ul și nonvaloarea primează, în detrimentul culturii și al educației, ne simțim datori să-l redescoperim pe Eminescu - scânteia divină care ne-a înnobilat identitatea națională. Sacralitatea lui Eminescu rezidă în fiecare suflet încolțit de dor, în fiecare crâmpei de stea ce-și scaldă fața în undele lacului albastru. Aflat „pretutindeni și nicăieri”, Din valurile vremii..., suntem cu toții conștienți că Numai poetul ne luminează calea. De aceea
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
până la moderni, se oprea îndelung în Bizanț și termina într-o exprimare personală. Deși era o inteligență excepțională, în fond era un mistic. Deși avea o viață zbuciumată de toate tensiunile contemporane, părea un ascet. Ardea în el o tainică sacralitate. Înainte de a gândi, el simțea, înainte de a da, el primea ideea. Sub calmul acela academic se petrecea o ardere secretă până la incandescență. El vedea-iată de ce m-a atras! Trăia filosofia ca pe o taină, viața ca o taină, lumea ca
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Tu iubești... verbul ,,a iubi" patru litere pentru a ne defini umanitatea din noi. MĂRTURIE Mă smulg din brațele visului dimineață, închisă într-o lacrima ce-mi chestionează ființă. Am învățat să te cunosc? Traversez timidă, Încăperea gândindu-mă la sacralitatea din interiorul ființei umane. FRĂMÂNTĂRI Cobor încet pe scara Violet A Neîncrederii. Ce caut? Amurgul prieteniilor pierdute Sau falsele iluzii... Coborând, înveți să urci, îmi spun în gândul ce răsună în interiorul meu, ca un clopot auriu într-o albă catedrală
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
ea tremură ca flacăra când o aplaudă pulsul/ în reverență/ râsul ei cristalin îi apleacă sângelui umbra/ totdeauna cerul îi va fi însorit/ ca și în zilele de aleasă chemare (p.154). Descifrând valoarea simbolică a cerului, ca manifestare a sacralității pe care nici o ființă pământească nu o poate atinge, cerul - o corolă a iubirii, ca o manifestare a puterii, în sensul religios al cuvântului este simbolul complex al ordinii sacre din univers iar pentru autor : ”cerul poate deveni timpanul imens
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
ultima sa cuantă de energie distructivă, în focul neîntrerupt al pocăinței și al înaintevederii a tot și a toate. Un astfel de trăitor al pustiei, călătorind deloc bezmetic și cu de la sine voință prin deșertul continuu fumegând al lipsei de sacralitate, poate fi considerat și actorul, iar interpretul principal al piesei lui Barbu Ștefănescu Delavrancea cu asupra de măsură, căci arcul de lumină, pe care inteligența creatoare a lui CALBOREANU l-a descris întotdeauna cu minuție de-a lungul și de-
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
de arhitectură „Casa Avram Iancu”, o oază în care aerul poartă greutatea evenimentelor istorice care au precedat Marea Adunare a românilor de la Blaj și au pus bazele Revoluției de la 1848, un loc încărcat de simboluri românești adunate în spiritul păstrării sacralității unui loc în care au ars timp de doi ani făcliile nădejdii în justiția Istoriei. Cu peste șaisprezece decenii în urmă, în anii 1847 și 1848, în casa orășenească cu influențe de artă barocă din apropierea Cetății Medievale, la numărul 23
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
transmis personajelor sale propria plăcere de a visa și a medita în fața tainelor Universului: “Meditație”, “Visare”, “Introspecție”, “Visând la malul mării”, “Pe gânduri” etc. Un sentiment religios sincer și emoționant, credința în dreapta judecată și dreapta mântuire aduc o notă de sacralitate, înnobilând deopotrivă ființa și Universul prezentat. Dr. ing. Daniela Marcu e evocat anii petrecuți împreună cu Georgeta Popescu în studiile de cercetare științifică, a menționat că și ei, cercetătorii au o latură sensibilă care, la prima vedere e în totală contradicție
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă a Neamului primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină. Icoana Pământului-Mumă redă
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină. Icoana Pământului-Mumă redă atributele și caracteristicile Maicii Bătrâne, care ulterior se interferează cu legendele referitoare la Maica Domnului, riturile temeiului arhaic, invocând astfel sacralitatea Pământului, ființa sa cosmogonică și sensul său cosmic împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
se oferă tuturor celor osteniți, capabil, de aceea, să frângă „grumazul lung al setei”. Din alegoria metaforelor se desprinde clar sensul: poetul își oferă creația tuturor celor însetați de puritate, de absolut, tuturor celor capabili să înțeleagă, să îngenuncheze în fața sacralității creației. În „Poetul și floarea”, ideea voltaireană referitoare la îndemnul ca fiecare să-și îngrijească grădina, apare în simbolul relației dintre uman și vegetal, liantul fiind fragilitatea, efemeritatea. Nostalgia creatorului se insinuează „când steaua nordului/ îți apare noapte de noapte
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
printre oamenii de rând / avea un singur gând / Să mai trăiască viața o dată / Îmbrăcat la patru ace și cravată. Ideea renunțării este una esențială și atent surprinsă în versurile poeziei: se renunță la condiția superioară, la bogățiile acesteia, la nemurire. Sacralitatea este înșirată pe cearșaful omenirii, fiind întărită de aluzia biblică a pruncilor uciși de Irod, ca imagine a suferinței eterne. Tenta sublimă a imaginarului este amplificată de imaginea alăptării ca simbol al fertilității, al reîntregirii ființei: M-a sărutat pe
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
într-o sanie trasă de reni ca să aducă daruri copiilor. Povestea asta i-a plăcut și lui Moș Crăciun al românilor, care a început să facă “turism mondial” în comoda sanie trasă de reni. Deși moșul “turist” cam pierdea din sacralitatea sa. Dar, chiar așa, ușor demitizat, și-a păstrat, totuși, farmecul și misterul celor mai nobile sentimente omenești. A treia metamorfoză: Moș Gerilă Comuniștii atei au considerat că Moș Crăciun, sfântul creștin, nu are “origine sănătoasă”. De aceea l-au
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
stat închis, furat de identitate, atribuții, tradiții și obiceiuri. Dar s-a rugat Domnului pentru iertarea lui Moș Gerilă, întrucât acesta nu avea nicio vină. Moș Gerilă și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile furate de la Moș Crăciun, chiar dacă erau lipsite de sacralitate. Stropii de bucurie și ( mai ales) speranță, ajungeau, totuși, la cei care aveau nevoie de ele. A patra metamorfoză: Moș Crăciun- afacerist După revoluția din decembrie, când Moș Crăciun și-a recăpătat drepturile spirituale, a auzit de la Santa Klaus-americanul că
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
ajuns... Acum are și o trupă de secretare- crăciunițe, care se fâțâie pe sticlele televizoarelor oferind copiilor daruri de la diferite firme. Au picioare lungi, fuste ultrascurte și buric îmbelciugat. Zâmbesc tâmp, fâțâindu-se, spre deliciul tăticilor și furia mămicilor. Iar sacralitatea lui moș Crăciun... tradiția...obiceiurile... Care sacralitate?! Să fim serioși, domnilor! Afacerile sunt afaceri! Moș Crăciun nu se încurcă cu mofturi spirituale! Dacă le vreți, vi le dă Moșul și pe astea. Bineînțeles, la pachet. Dar...contra cost. Aud că
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
secretare- crăciunițe, care se fâțâie pe sticlele televizoarelor oferind copiilor daruri de la diferite firme. Au picioare lungi, fuste ultrascurte și buric îmbelciugat. Zâmbesc tâmp, fâțâindu-se, spre deliciul tăticilor și furia mămicilor. Iar sacralitatea lui moș Crăciun... tradiția...obiceiurile... Care sacralitate?! Să fim serioși, domnilor! Afacerile sunt afaceri! Moș Crăciun nu se încurcă cu mofturi spirituale! Dacă le vreți, vi le dă Moșul și pe astea. Bineînțeles, la pachet. Dar...contra cost. Aud că acum s-ar ocupa de niște afaceri
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
sau în dreapta, mă aflu?” Intuim aici nostalgia paradisului pierdut, care se dorește a fi recuperat, o aspirație spre împlinirea și desăvârșirea umană. Crucea devine, în acest context, un axis mundi, un centru iradiant de durere și izbăvire în același timp, sacralitatea ființei fiind în deplin acord cu sacralitatea universului finit, dar plasat, conștient, într-o plauzibilă coincidentia oppositorium. Drum spre cer, spre Dumnezeu, chemarea e jertfelnică: „De trup mă dezbrac, în lumină mă-mbrac, la înviere...” iar poezia devină imagine iconică
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
paradisului pierdut, care se dorește a fi recuperat, o aspirație spre împlinirea și desăvârșirea umană. Crucea devine, în acest context, un axis mundi, un centru iradiant de durere și izbăvire în același timp, sacralitatea ființei fiind în deplin acord cu sacralitatea universului finit, dar plasat, conștient, într-o plauzibilă coincidentia oppositorium. Drum spre cer, spre Dumnezeu, chemarea e jertfelnică: „De trup mă dezbrac, în lumină mă-mbrac, la înviere...” iar poezia devină imagine iconică a sacrului, fiindcă „De-aș fi fost
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, creștinească sărbătoare, din timpuri străvechi străbate și cu mituri populare. Despre ursit se zvonește că vine-n vis, să se-arate celor cu gându-n poveste transpusă-n realitate. Retrăite-s ritualuri, tradiții din popor străbun sau erezii ce dau
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
credința în Dumnezeu este redată cu o admirabilă cunoaștere. Trebuie să ai o cultură, cunoaștere și talent să poți scrie în versuri de o mare frumusețe și înțelepciune astfel de scenete să treci cu atâta normalitate de la taina copilăriei la sacralitate, de la o parodie a copilăriei la „Moș Ion Roată și Unirea”. „E ziua mamei!”, „Violența să dispară!”, „Vulpea cea cu ghinion”, „Familia Ronțăilă, „Un pisic de la oraș”, „Parada fructelor exotice”, Parada păsărilor”. Scenetele sunt concentrate scrise de un spirit fin
DE EMILIA DABU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372006_a_373335]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > DESPRE SPIRITUALITATEA ȘI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 10 din 10 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Înainte de a intra în reflecțiile asupra Sfintei Liturghii, în a înțelege ce este ea și care-i este rolul în viața
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 6. [17] Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 38. [18] Mitropolitul Antonie Plămădeală, Biserica în mers, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Sibiului, 1999, p. 228. Referință Bibliografică: Despre spiritualitatea și sacralitatea euharistică în timpurile noastre / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I, 10 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
îi descrește frumusețea, este și nu este rod de ingenuitate, obiect cu sau dincolo de însușiri și destinație ritualică, ori, câteodată, bijuterie ajunsă la forme de barbarizare premergătoare creștinătății, în măsura în care chiar dacă îndeplinește condițiile creației artistice, nu le îndeplinește pe cele ale sacralității. Afectivitatea cuprinsă în privitul icoanei, din aceste perspective, poate fi pur artistică, poate depinde de preferințe sau poate decurge dintr-o profundă adâncire în credința religioasă. Dacă, într-un ansamblu bisericesc, icoana atrage fix și central atenția, împlinind prin meditația
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]