395 matches
-
tangent la porțiunea superioară a circumferinței nervului optic și altul inferior, care trece tangent la circumferința inferioară a nervului optic, în trei compartimente: un compartiment optic, unul supraoptic și unul suboptic. Compartimentul medial și compartimentul lateral al spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
declanșate, - hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă prin edem cerebral posttraumatic, edem cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în câteva zile. III. În cazul encefalopatiei hipertensive tratamentul etiologic este tratamentul crizei hipertensive cu revenirea progresivă, dar destul de rapid, la valori normale ale tensiunii arteriale. IV. În hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior etc. se pot folosi substanțe antitrombotice și anticoagulante. V. În stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră sylviană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
precizează localizarea sau poziția spațială a uneia dintre structurile corpului. Planele anatomice sunt suprafețele ce secționează sau intersectează imaginar corpul omenesc sub o anumită incidență. Mișcările au loc în aceste plane în jurul unui ax perpendicular pe planul respectiv. 1. Planul sagital este cel care divide corpul intr-o parte stângă și într-o parte dreapta; este planul în care se execută mișcările vizibile din profil, în jurul unui ax transversal (frontal). O mișcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
perpendicular pe planul respectiv. 1. Planul sagital este cel care divide corpul intr-o parte stângă și într-o parte dreapta; este planul în care se execută mișcările vizibile din profil, în jurul unui ax transversal (frontal). O mișcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior față de poziția anatomică se numește flexie (mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul). O mișcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
transversal (frontal). O mișcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior față de poziția anatomică se numește flexie (mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul). O mișcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior față de poziția anatomică se numește extensie (mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul). 2. Planul frontal este cel care divide corpul într-o parte
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul). 2. Planul frontal este cel care divide corpul într-o parte anterioară și una posterioară. Este planul în care se fac mișcările vizibile din fața in jurul unui ax sagital (antero-posterior). O mișcare în plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediană a corpului se numește adducție: mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median. 3. Planul transversal este cel care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mișcările vizibile din fața in jurul unui ax sagital (antero-posterior). O mișcare în plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediană a corpului se numește adducție: mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median. 3. Planul transversal este cel care împarte corpul într-o parte superioară și una inferioară. Este planul în care se realizează mișcările vizibile de sus sau de jos în jurul unui ax vertical ( longitudinal ). O mișcare în plan transversal care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ca: medial - apropiat de planul median; median - poziționat în plan median; medius - la mijloc din trei elemente; lateral - mai departe de planul median; dorsal - în spate, posterior; ventral - în față, anterior; proximal - în apropierea trunchiului; distal - la distanță față de trunchi; sagital - perpendicular pe suprafața corpului; frontal - în plan frontal; central - în centrul corpului; cranial - spre extremitatea cefalică; caudal - spre coccis; radial - orientat spre radius; ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; fibular - orientat spre peroneu; tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; rostral
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
descrierea anatomică prezintă o boltă și o bază. Neurocraniul este format din 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Pe fața exocraniană se descriu: - inferior - glabela - lateral - arcurile sprâncenoase - extern - procesul zigomatic Sub arcurile sprâncenoase este gaura supraorbitară (conține artera și nervul omonim). Deasupra arcurile sprâncenoase sunt tuberozitățile frontale. Pe fața endocranială: - medial: creasta frontală internă în sus: sinusul sagital. Prezintă: partea orizontală - lama ciuruită Prin orificiile lamei ciuruite trec nervii olfactivi partea vsupeerticală cu 2 segmente - rior și inferior Pe segmentul superior - crista galli - se inseră coasa creierului. Segmentul inferior se articulează cu osul vomer și formează partea osoasă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trohanter femural. 1. este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, 2. când ia punctul fix la nivelul bazinului și al coloanei vertebrale participă în mers, propulsând înainte coapsa membrului inferior oscilant, 3. rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, 4. când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, 5. în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, 6. flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: * coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; * genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de extensie din cadrul lanțului triplei extensii. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR Inserția de origine Este cel mai lung mușchi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sub formă de complexe adecvate calităților motrice respective. Mișcările de mobilitate se pot clasifica după direcția de mișcare: - rectilinii; - În arc; - În cerc; - de balansuri În opt. După planul În care este amplasată axa biomecanică a articulațiilor se disting: - planul sagital (flexie și extensie); - planul frontal (abducția și adducția); - planul orizontal (circumducția). Mobilitatea În cadrul pregătirii fizice specifice este o calitate fizică esențială, care se cere a fi prelucrată În toate articulațiile la cote maxime Îndeosebi În performanță la anumite sporturi, precum
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
spate În spate apucat la nivelul umerilor tragerea pe spate a partenerei cu trecerea acesteia În stând pe mâini În sfoară pe sol. Articulația cocso-femurală - toate mișcările : balansuri, ridicări, duceri, porteouri În toate planurile cu maxim de mobilitate posibilă. - sfori sagitale și frontale - din stând cu fața, la scara fixă, sfoară sagitală verticală pe scară, cu sprijin la nivelul taliei, se execută arcuiri autopasive; - exerciții cu partener sau individual: a. din stând cu spatele la scara fixă, ridicarea unui picior sus, În sfoara
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
partenerei cu trecerea acesteia În stând pe mâini În sfoară pe sol. Articulația cocso-femurală - toate mișcările : balansuri, ridicări, duceri, porteouri În toate planurile cu maxim de mobilitate posibilă. - sfori sagitale și frontale - din stând cu fața, la scara fixă, sfoară sagitală verticală pe scară, cu sprijin la nivelul taliei, se execută arcuiri autopasive; - exerciții cu partener sau individual: a. din stând cu spatele la scara fixă, ridicarea unui picior sus, În sfoara sagitală, partenera efectuează arcuiri pasive ale piciorului ridicat; b. din stând
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și frontale - din stând cu fața, la scara fixă, sfoară sagitală verticală pe scară, cu sprijin la nivelul taliei, se execută arcuiri autopasive; - exerciții cu partener sau individual: a. din stând cu spatele la scara fixă, ridicarea unui picior sus, În sfoara sagitală, partenera efectuează arcuiri pasive ale piciorului ridicat; b. din stând costal față de scara fixă ridicarea unui picior sus, În sfoară laterală, partenera efectuează arcuiri pasive ale piciorului ridicat; c. sfoară În toate direcțiile la spatele față de scara fixă cu un
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
este fixat la fascia profundă pentru a favoriza anastomozele spontane limfatice. Kinmonth a demonstrat că de fapt excizia țesutului celular subcutanat este elementul important al operației. Anastomozele limfo-venoase au fost preconizate de Nielubowicz, care a realizat sutura unor ganglioni secționați sagital la venele alăturate. Cordeiro și Degni au reușit anastomoze limfo-venoase prin tracțiunea cu un ac special a vasului limfatic în venă și sutura fixatoare a acestuia de venă. Rezultatele anastomozelor limfo-venoase sunt mai bune în limfedemele secundare și permeabilitatea anastomozei
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
capul cu istmul pancreatic. Segmentul supramezocolic are raporturile prin intermediul bursei omentale cu stomacul și cu D1. Datorită acestui raport pancreasul poate fi abordat, fie prin secționarea micului epiploon, fie prin secționarea ligamentului gastro-colic. Raporturile posterioare diferă la nivelul diverselor planuri sagitale La nivelul liniei mediane raporturile sunt cu aorta, originea trunchiului celiac, multiplele ramuri nervoase, ganglionul semilunar, masa limfoganglionilor care constituie ultimul releu locoregional pentru cancerele intestinale. La nivelul originii arterei mezenterice superioare raportul este cu vena renală stângă. Aorta este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
partea septului membranar intercalat și separă atriul drept de ventriculul stâng, unde acestea se învecinează, dispus în plan orizontal înclinat spre dreapta, înglobează orificiile atrio-ventriculare cu inelele fibroase din jurul lor și cele două triunghiuri fibroase. - Al doilea, dispus în plan sagital înclinat spre stânga, desparte jumătatea dreapta de cea stânga a inimii, deosebindu-i-se o parte superioară ce separă atriile (Septum interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]