850 matches
-
rom. marea, fr. la mer sp. el mar și, rar, la mar; lat. lac, lactis > rom. laptele, it. il latte, fr. le lait, pg. o leite sp. la leche; lat. sal, salis > it. il sale, fr. le sal, pg. o sal rom. sarea, sp. la sal. Fenomenul trecerii substantivelor de la un gen la altul în latina populară tîrzie s-a extins uneori și la celelalte genuri, astfel încît au devenit masculine arbor,-oris (de declinarea a treia) și numele de copaci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sp. el mar și, rar, la mar; lat. lac, lactis > rom. laptele, it. il latte, fr. le lait, pg. o leite sp. la leche; lat. sal, salis > it. il sale, fr. le sal, pg. o sal rom. sarea, sp. la sal. Fenomenul trecerii substantivelor de la un gen la altul în latina populară tîrzie s-a extins uneori și la celelalte genuri, astfel încît au devenit masculine arbor,-oris (de declinarea a treia) și numele de copaci și pomi, care în latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Thing ca poveste morală brechtiană Acțiunea din DRT (1989) are loc într-un ghetou din Brooklin, în cea mai fierbinte zi a anului; Mookie, un tînăr negru (interpretat de Spike Lee), se trezește și pleacă la lucru la "Pizzeria lui Sal", într-o dimineață de sîmbătă. Apar diverse personaje din zonă, folosite de Lee în schițarea unui tablou bazat pe conflictele dintre negri și italieni și între rezidenții hispanici și coreeni aflați în ghetoul "Bed Stuy" din Brooklyn. Conflictele dintre negri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conflictele dintre ei. Rasa este prezentată în termenii identității și imaginii culturale, în special ai stilului cultural. Așa cum arată Denzin (1991: 125, 130 ff), eroii poartă tricouri care le identifică opiniile și stilurile culturale. Mookie, muncitorul negru de la pizzeria lui Sal, poartă un bluzon de baseball tip Jackie Robinson, simbolizînd poziția unui negru care rupe unitatea de culoare din lumea omului alb (așa cum făcuse și Lee însuși). În timpul lucrului, Mookie mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bluzon de baseball tip Jackie Robinson, simbolizînd poziția unui negru care rupe unitatea de culoare din lumea omului alb (așa cum făcuse și Lee însuși). În timpul lucrului, Mookie mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema "Pizzeria lui Sal" inscripționate pe ea, semnificînd poziția sa, între cele două lumi. Personajul Radio Raheem, al cărui radio tună: "Opune-te puterii!", ceea ce va provoca și confruntarea cu Sal, poartă un tricou care proclamă "Rămîi în Bed-Stuy sau mori". Acest mesaj îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema "Pizzeria lui Sal" inscripționate pe ea, semnificînd poziția sa, între cele două lumi. Personajul Radio Raheem, al cărui radio tună: "Opune-te puterii!", ceea ce va provoca și confruntarea cu Sal, poartă un tricou care proclamă "Rămîi în Bed-Stuy sau mori". Acest mesaj îl identifică ca pe o figură care susține solidaritatea între negri și rebeliunea cu scopul de a prezerva comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Acest mesaj îl identifică ca pe o figură care susține solidaritatea între negri și rebeliunea cu scopul de a prezerva comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de personajele din filmul său, prin Pino, fiul rasist al lui Sal, care poartă alb, în timp ce Vito, fiul său care se înțelege bine cu negrii, poartă un tricou negru. Hainele lui Sal îl identifică cu patronul-muncitor care vine la pizzerie în Cadillac-ul său, dar care își pune șorțul să facă pizza, prezentîndu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de personajele din filmul său, prin Pino, fiul rasist al lui Sal, care poartă alb, în timp ce Vito, fiul său care se înțelege bine cu negrii, poartă un tricou negru. Hainele lui Sal îl identifică cu patronul-muncitor care vine la pizzerie în Cadillac-ul său, dar care își pune șorțul să facă pizza, prezentîndu-se ca un businessman mic-burghez. Alte tricouri îi identifică pe cei care le poartă cu eroi culturali albi sau negri. Un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginile culturale de masă domină stiluri și mode sugerează faptul că identitatea culturală este constituită, în parte, din imagini iconice ale unor eroi ai culturii etnice, care se constituie în embleme ale identității și în forțe ale diviziunii între rase. Sal expune fotografii ale unor italiano-americani faimoși (a sa "Galerie a celebrităților") pe pereții pizzeriei sale, cererea lui Buggin Out de a pune și fotografii cu negri pe același perete și refuzul vehement al lui Sal precipitînd boicotul și violențele care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forțe ale diviziunii între rase. Sal expune fotografii ale unor italiano-americani faimoși (a sa "Galerie a celebrităților") pe pereții pizzeriei sale, cererea lui Buggin Out de a pune și fotografii cu negri pe același perete și refuzul vehement al lui Sal precipitînd boicotul și violențele care vor urma. Un tînăr negru bîlbîit și probabil retardat mental, Smiley, vinde fotografii ale lui Malcolm și Martin 15, prezentate ca icoane ale politicii negrilor. Apar și referiri la Jackie Jackson și Al Sharpton scrise
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ascultă și difuzează exclusiv muzică "neagră", în timp ce, pe străzi, adolescenții portoricani cîntă muzică cu inflexiuni spaniole. Scena în care Radio Raheem și portoricanii se duelează prin muzica dată la maximum ilustrează ruptura și divizarea culturală din cadrul comunității ghetoului. Mai mult, Sal îl provoacă pe Radio Raheem ordonîndu-i "să înceteze cu muzica de junglă. Nu sîntem în Africa", în timp ce Buggin Out replică: "Ce legătură are asta cu muzica de junglă și Africa?" În acest mod, culturi diferite folosesc muzica populară în scopul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din această țară. Această atitudine dezinteresată față de acțiunea colectivă este și mai accentuată de contrastul dintre atitudinea lui Buggin Out și a lui Raheem față de cea a lui Mookie, reprezentantul clasei de mijloc "cu scaun la cap", poziționat undeva între Sal și comunitate. Pentru că acțiunea filmului este redată din perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate recepta filmul ca articulînd cîteva dintre condițiile ce produc violență în ghetouri. Filmul impresionează mai ales prin descrierea exploziei de furie din ghetou care izbucnește după ce Radio Raheem este ucis de către polițiști albi în momentul în care el și Sal încep să se bată. Lee îl pune pe propriul lui personaj, Mookie, să arunce un container de gunoi prin fereastra pizzeriei lui Sal și violențele ce vor duce la distrugerea localului izbucnesc. O cercetare atentă a faptei lui Mookie sugerează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ghetou care izbucnește după ce Radio Raheem este ucis de către polițiști albi în momentul în care el și Sal încep să se bată. Lee îl pune pe propriul lui personaj, Mookie, să arunce un container de gunoi prin fereastra pizzeriei lui Sal și violențele ce vor duce la distrugerea localului izbucnesc. O cercetare atentă a faptei lui Mookie sugerează că acesta a fost un act conștient, deliberat și că Lee l-a prezentat ca fiind într-adevăr drept "ceea ce se cuvenea să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drept "ceea ce se cuvenea să fie făcut". Camera de luat vederi se concentrează pe chipul lui Mookie, care deliberează în legătură cu ceea ce trebuie făcut după ce poliția îl gîtuise accidental pe Radio Raheem într-o luptă care începuse în clipa în care Sal îi sfărîmase mult iubitul lui aparat de radio. Lee îl urmărește apoi pe Mookie cum se îndreaptă liniștit către un container de gunoi pe care îl aruncă pe fereastra pizzeriei, declanșînd revolta care duce la distrugerea acesteia. Este clar că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Din această perspectivă, Lee dă cîștig de cauză vieții umane în defavoarea proprietății și sugerează faptul că violența împotriva proprietății este un act legitim de răzbunare. Am putea, de asemenea, susține că Mookie direcționează violența mulțimii împotriva pizzeriei scăpîndu-i astfel pe Sal și pe fiii săi18, protejîndu-i în ultimă instanță de furia acesteia. Este, desigur, discutabil dacă actul de violență era "ceea ce se cuvenea să fie făcut", deși reprezintă o respingere a filosofiei non-violenței a lui King. Însă nu este clar dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Malcolm X cu privire la autosuficiența negrilor și la independență economică și Spike Lee, ca oricare alt negru din comunitate, a considerat această filosofie ca fiind una de succes. Este clar că Mookie nu va ajunge nicăieri muncind în pizzeria lui Sal și că nici ceilalți băieți-de-casă din film nu vor face altceva decît să-și irosească viețile. Este timpul să vă treziți, fraților, și să vă adunați mizeria" este un mesaj disputabil al filmului. În mod asemănător, Molcolm X pune mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasă în filmele lui Spike Lee. DRT se concentrează mai mult pe diferențele de sex și rasă decît pe cele de clasă, privind antagonismul dintre italieni și negri mai curînd ca pe un conflict rasial decît unul de clasă. În timp ce Sal, micul afacerist, poate fi privit ca un reprezentant al sistemului bazat pe clase sociale care îi oprimă pe negri, el face parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mod clar cazul din DRT, unde vederile politice ale fiecărui personaj sînt definite în termenii stilului cultural. Nici unul dintre diferitele personaje nu a fost implicat în vreo organizație, mișcare ori luptă politică, iar boicotul lui Buggin'Out de la "Pizzeria lui Sal" este o caricatură patetică a adevăratelor lupte inițiate de oamenii de culoare pentru supraviețuire și obținerea drepturilor legitime. Aspecte concrete ale politicii negrilor au fost reduse în DRT la simple grafitti inscripționate pe pereți unde putem citi sloganuri precum: "Tawana
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
c. 128v: "Salis levandi per Pistorienses usque ad eam quantitatem quam volerint pro ipsorum usu convențio facta fuit sub die 30 octobris 1415 inter Provisores Salis Florentini et sindicos communis Pistorii pro pretio solidorum 22 quolibet stario qui prius emebant sal ubi volebant pro x annis. Et postea convenerunt ut haberent în civitate Volaterrarum pro eodem pretio [...]. Deinde în anno 1422 [...] facta fuit provisio quod ipsi levarerent starios 3.500 tantum praedicto pretio et și plus vellent constaret libris 5 pro
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și când mai de măscară. La fel și Învățătorul bătrân din Lunca Mare, colegul meu de la „cercurile culturale“ și călăuza mea expertă - a „mânzului“ cum Îmi spunea - prin toate bordelurile Ploieștiului, unde acest „apostol al neamului“, clientul lor familiar, era salu tat cu ovații de țațele și fetele „stabilimentelor“, cum li se spunea, de pe ves tita Cale a Oilor. Aici mi-am câștigat eu primul meu titlu de șampion pe urma atributelor mele atletice, cam disproporționate pentru un becisnic de intelectual
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
necunoscută (nimeni n-a auzit-o vreodată pomenind de familia sau neamurile ei), am aflat mai târziu, de la intimii doctorului, că dna Robin fusese mai Înainte „șanteză“ la Galați, de unde vizionarul umanitarist, cum am văzut că era dr. Robin, o „sal vase“, după moda romantică de atunci, redând-o, cum se spune, societății, reabilitată, dar nu neîntinată. Foarte lăudabilă și nobilă faptă, desigur, dar care a dus mai târziu la un sfârșit brusc, și pentru unii suspect, al doctoru lui, pe la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
una dintre cele mai mari așezări din Bucovina, azi numinduse Porubnoe și se află la hotar, în componență Ucrainei. A urmat cursurile primare în Terblecea, unde învățătorii săi și în special învățătorul Ioan Țigară, la sfarsit școlii, au povățuit familia sal dea la “școală mai departe” după cum mărturisea adesea profesorul, cu emoție și recunoștință pentru acei dascăli. A făcut studiile liceale, în perioada foarte grea de după primul război mondial, la Siret, la Vijnita și apoi la Vatră Dornei. Bacalaureatul l-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
scape de pacostea aia de cornet. De data aceasta se schimbase raportul de forțe : ea era într-o poziție defavorabilă, eu într-una favorabilă - sau cel puțin așa credeam eu atunci. Cert este că, simțindu-mă stăpîn pe situație, am salu tat-o în treacăt și, fără nici o vorbă în plus, am plecat. Am avut, desigur, grijă să trag cu coada ochiu lui să văd reacțiile. Frumoasa găsise un coș unde să-și arunce înghețata și acum își lingea dege tele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
odaia ta e înflorită ca și când te-ar aștepta. Am vorbit despre tine. Toată lumea de la Budești s’a interesat de tine și te socoate fericită că ești la Paris; nu uita să le scrii și lor și Marianei Zamf[irescu] cu salu tări pentru Coca Rar[incescu], pentru gestul lor care a făcut posibilă plecarea. Dimitrie a plecat la 8. Am telefonat la Adevărul; am vorbit cu d-ra Păsăraru, căreia i-am transmis - în lipsa lui Soreanu - tot, adăogând și multe salutări pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]