285 matches
-
punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s’au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din aceste fonduri, capitolul „mâna de lucru”. 4. - Se interzice repartizarea și utilizarea evreilor peste limitele prevăzute în acest ordin, chiar când aceștia ar renunța
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
20-40 ani prestează munca obligatorie în detașamente exterioare, iar acei între 18-20 și 40-50 lucrează în detașamente locale. Evreii meseriași principali se pot repartiza acolo unde nevoile o cer indiferent de vârstă. III. - Lucrările de repartizare: Repartizarea evreilor meseriași, și salahori se face de către Comandamentul teritorial: - evreii titrați, technicienii și contabilii autorizați se repartizează de M.St.M. - termenul de repartizare este de 3 până la 4 luni. IV. - Repartizarea de evrei pentru particulari și întreprinderi particulare este suspendată până la noi ordine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii titrați, technicienii și contabilii autorizați se repartizează de M.St.M. - termenul de repartizare este de 3 până la 4 luni. IV. - Repartizarea de evrei pentru particulari și întreprinderi particulare este suspendată până la noi ordine. V. - Corpurile Teritoriale repartizează evreii salahori și meseriași pentru nevoile armatei, autorităților civile, numeric, iar cercurile teritoriale îi repartizează pe evrei nominal conform ordinelor aprobatoare. VI. - Regimul de lucru: Evreii sunt obligați, să lucreze 9 ore pe zi. Prezența la lucru a evreilor din detașamentele locale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat Major Bir. 9 NOATA DE SERVICIU Nr. 139.167 din 27 Noembrie 1943 CORPUL IV ARMATĂ Bir. 9 către BIROUL 4 C. 4 A. 1) Evreii rămâne la M.O. 1-2-3-4ani întrucât în garnizoană nu se găsesc atâția evrei salahori cari să poată înlocui pe cei din exterior. 2) Toți evreii dela 40-45 ani, trebuesc trimiși în detașamente exterioare. Aceasta înseamnă că în Garnizoană nu se admite a rămânea tineri și în detașamente exterioare, evrei bătrâni, ci tocmai invers. 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
după cum nici românii, cari au 7 copii pe front, nu are alte drepturi ca cei ce au un copil. 6) Obs. - Facultatea de Medicină prestează M.O. în detașament - ca doctori, sanitari etc., dacă C.Terit. i-a trimis ca salahori este o greșală care trebue cercetată. 7) Evreii apatrizi fac M.O., aceștia sunt în general cu pașapoarte Nansen. ȘEFUL BIROULUI 9 Lt. Colonel, Ionescu C. Ioan ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 40, dosar 7253, fila 134. Document
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
2140/1944, avem onoare a vă aduce la cunoștiință următoarele: Un număr de 11 studenți, menționați în alăturatul tabel nominal, cari nu și-au putut termina studiile la facultățile unde au frecventat până în preajma războiului, se află actualmente concentrați - ca salahori - la diferite detașamente exterioare. Acești 11 tineri, sunt singurii studenți cu studiile neterminate din motive independente de voința lor, cari se află în exterior dela 15 mai 1942. Deși sunt absolvenți a mai multor ani de studii universitare: politechnică, acade
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiile neterminate din motive independente de voința lor, cari se află în exterior dela 15 mai 1942. Deși sunt absolvenți a mai multor ani de studii universitare: politechnică, acade mie, etc., ei au fost utilizați - în cadrul m.o. - în categoria salahorilor. În cadrul dispozițiunilor hotărâte prin ordinele superioare pentru înlocuirea evreilor cari au peste un an de muncă în exterior, situația acestor studenți, credem că trebuie luată în considerație în mod deosebit. Vă rugăm, de aceea, respectuos să binevoiți a aproba și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se foloseau și pământenii (op. cit. p. 133). În slujba Eforiei erau chemați să lucreze toți orășenii localității, dar în activitatea curentă erau folosiți și sătenii veniți din satele învecinate - cei din urmă fiind folosiți mai ales la salubrizarea localității ca salahori pentru efectuarea unor munci grele, dar plătite cu sume foarte reduse: fanaragii, pojarnicii, tulumbagii etc. Pojarnicii despre care am amintit sunt pompierii de astăzi, instituție care se ocupa cu organizarea sistemului de prevenire și stingere a incendiilor, rod al prevederilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când totalul nu ajunge la această cifră, în raport cu numărul șantierelor și cantitatea de mână de lucru necesară asigurării unui randament normal. În compunerea acestor echipe vor intra meseriașii evrei înscriși în controale (între 18-50 ani), precum și numărul strict necesar de salahori. III. Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s'au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din aceste fonduri, capitolul "mâna de lucru". 4. Se interzice repartizarea și utilizarea evreilor peste limitele prevăzute în acest ordin, chiar când aceștia ar renunța
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și în detașamente interioare. Celelalte cercuri teritoriale au avut organizate numai detașamente interioare (Romanați, Gorj, Caraș). 2). Repartiția. Repartiția nominală pe detașamente s'a făcut de Marele Stat Major pentru titrați și de Comand. 7 Teritorial pentru celelalte categorii (meseriași, salahori etc.). La repartiție s'a ținut seama și de starea fizică a fiecăruia, fiind examinați în prealabil și de medicii cercurilor. Cei suferinzi și între 40-50 ani au fost încadrați în detașamente interioare. Clasații inapți au fost scutiți de muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai putea turna beton. Salariul se dădea sâmbăta. Programul de muncă era de luni până vineri, de la șapte la șapte. Sâmbăta, de la șapte la patru. Duminica liber. Meșterii erau cei care câstigau cel mai bine - zidarii, dulgherii, fierar-betoniștii sau instalatorii. Salahorii, cel mai puțin. Luni, când se dădea adunarea, în fața sediului erau mereu fețe noi. În general, salahorii erau foști pușcăriași, pe care nu-i angaja nimeni în altă parte. Veneau și plecau. Sâmbăta seara, după ce luau banii, se duceau direct
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
șapte la șapte. Sâmbăta, de la șapte la patru. Duminica liber. Meșterii erau cei care câstigau cel mai bine - zidarii, dulgherii, fierar-betoniștii sau instalatorii. Salahorii, cel mai puțin. Luni, când se dădea adunarea, în fața sediului erau mereu fețe noi. În general, salahorii erau foști pușcăriași, pe care nu-i angaja nimeni în altă parte. Veneau și plecau. Sâmbăta seara, după ce luau banii, se duceau direct la aparate. Adică la jocuri de noroc. Tocau acolo aproape tot. Pe marți nu mai aveau bani
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
1832, sătul este domeniu domnesc, aparținând domnitorului Mihail Sturdza. Acesta a construit o fabrică de spirt pe care a dat-o în exploatare în 1836. Având nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
pe care a dat-o în exploatare în 1836. Având nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
cu sobe, cu lăcătuși și celelalte și vara viitoare (1848), să o dea tencuită gata după plan”". Arhitectul a fost retribuit cu 200 galbeni cu care trebuia să plătească materialele achiziționate, să angajeze meșteri și să plătească cei 40 de salahori. Materialele obținute din demolarea palatului vechi urmau să fie folosite în construcție. Lucrările trebuiau să înceapă la 1 aprilie, dar între cele două părți au apărut unele neînțelegeri. Nemulțumit de evoluția lucrărilor, Costache Sturdza a adresat la 28 februarie 1848
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Până în 1940 oamenii erau mai mulți legați de gospodărie. După ce și-au cumpărat pământuri în pustea lui Ciordaș au plecat din sat să facă rost de bani și s-au angajat că sondori prin Valea Prahovei sau alte munci de salahori prin Beiuș. Această acțiune se poate remarcă și după colectivizare, cănd tot mai mulți oameni s-au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
a beneficia de alocația lunară de 110 lei/copil { echivalent a 6 doari SUA } trebuia să fii angajat la stat și nu la colectiv. Acesta a fost încă un motiv pentru care țăranul a abandonat satul și s-a angajat salahor pe șantier pentru a beneficia de " alocația pentru copii ". Odată cu ieșirea la pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de locuitori pe care îi număra, fără îndoială, pe atunci Cuzco, capitala. Sub conducerea arhitecților și șefilor de șantier în serviciul statului incaș, lucrătorii din cariere, cioplitorii în piatră și zidarii profesioniști construiesc noul oraș. Ei sunt secondați de muncitorii salahori recrutați dintre țăranii supuși corvoadei, munca forțată în serviciul statului. Pe versantul de est din Machu Picchu ('’Vechiul Vârf’’), muncitorii fac enorme lucrări pentru a adapta orașul la mediul natural. Ei ridică ziduri de susținere și amenajează multiple terase în
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
Cronicarul (v. Cronica vremurilor trecute), se afla în guvernământul Podoliei, pe drumul de la Kiev la Halici. În 1587, domnitorul Petru Șchiopul a trimis în pașalâcul turcesc Edisanului (în care se includea și partea central-sudică a Transnistriei), peste 15.000 de salahori și 3.000 de care pentru ridicarea cetății Oceacului, situată la extremitatea nordică a estuarului Niprului (în a cărui bifurcație se varsă Bugul). Mulți dintre acești lucrători au rămas în Edisan (viitoarea ). Mihai Viteazul cerea, în tratativele purtate cu regele
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
și câțiva cai. Grupul era format din: Julius Popper, în calitate de șef, inginer, căpitan, mineralog, cronicar al expediției și fotograf; Julius Carlson, inginer minier și metalurgist și câțiva colaboratori pe partea tehnică. La Punta Arenas (Chile), recrutează și un grup de salahori (peoni), în total, 18 oameni. Popper ceruse autorizație pentru a transporta și oameni înarmați, ca o gardă personală. Traversează Strâmtoarea Magellan și, după o scurtă oprire la Punta Arenas debarcă în Golful Porvenir și traversează insula, ajungând în Golful Inútil
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
zic Bolgara, Șchiai" (1724), "obștea din Bolgarseghi" (1773), "sărăcimea obștii Bolgarsegului" (1774), "Bolgarsec, Biserica Bolgarseghiului" (1813), "Bolgarsechi" (1816), "Bolgarsăchiu" (1817). Sextil Pușcariu consideră că cei ce cred că Șcheii e numele ce s-a dat unui cartier al Brașovului după salahorii bulgari veniți să lucreze la zidirea Bisericii Negre în secolul al XIV-lea comit un anacronism (comunitatea română a Scheiului era constituită înainte de venirea acestor bulgari) "„Cu toate acestea, unii istorici continuă să pună începuturile Șcheilor in legărură cu venirea
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
viitoarei cetăți. El a numit cetatea Troia sau Ilion, după numele lui. Unul din regii Troiei a fost Laomedon, faimos pentru lăcomia și cinismul său. Vrând să construiască niște ziduri indestructibile pentru cetatea sa, el aduce o mare mulțime de salahori, printre care se aflau și zeii Poseidon și Apollo, deghizați în muritori. Ei au fost pedepsiți de Zeus să înalțe zidurile Troiei, pentru că se răzvrătiseră cu puțin timp în urmă. Când s-a sfârșit zidirea, Laomedon i-a gonit pe
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
de nedreptățile săvârșite de cei care voiau să-și însușească aurul lor. În anul 1874, din cauza sărăciei existente în Transilvania, Ion Brad (Ovidiu Iuliu Moldovan) din Poplaca a emigrat în America. La început el a făcut de toate: a fost salahor, hamal, vânător, vânzător în prăvălie și cowboy. După o perioadă de patru ani petrecută în America, pe când se afla în Texas, Ion a auzit că în statul Utah s-a găsit aur și a plecat într-acolo, împreună cu mai mulți
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
intervenit, cu tunurile luate de dimineață de la Hôtel des Invalides. De Launay a fost forțat să se predea, fiind ucis și decapitat. Cei care au participat la atacul asupra Bastiliei nu aparțineau clasei mijlocii bogate, ci erau sanculoți-meșteșugari, muncitori și salahori din cartierele muncitorești. În momentul culminant al rebeliunii, un sfert de milion de parizieni erau înarmați. Regele a pierdut controlul asupra Parisului, unde electorii au instituit o Comună care să conducă orașul și l-au numit pe La Fayette comandantul Gărzii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]