1,801 matches
-
anumite creșteri a producției industriale. De asemenea, cei care aveau ceva păm(nt ș( reușeau să producă peste ceea ce consumau (n mod curent au creat o cerere de produse industriale. Desigur, nu exista (ncă suficient capital ș( forță de muncă salariată pentru o dezvoltare semnificativă (n măsură să concureze producătorii occidentali. (n 1905, 90% din populația rurală trăia din munca păm(ntului, iar raportat la (ntreaga populație procentul era de 75%. După 1864, "proprietatea funciară este erodată, pe parcursul perioadei de p
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
proaste" decât în 1989, iar în 1999, procentul celor ce credeau acest lucru crescuse la 75,5% (date provenind din baza Diagnoza calității vieții). Câteva date: * În 1998 producția agricolă reprezenta 94,5% din producția anului 1989. * Forța de muncă salariată în agricultură a crescut cu 36,6% între 1970-1990 * Creșterea numărului de gospodării fără persoane active, de la 7,3% în 1966 la 30,6% în 1992. * După 1989 s-a produs o diversificare accentuată a categoriilor ocupaționale din rural Încă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trăiește astfel la limita subzistenței, lipsită de putere de cumpărare, de aici decurgând o serie de alte consecințe negative. În 2000, lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 41,2% din populația ocupată în agricultură (Anuarul Statistic al României, 2000) * Scăderea ponderii muncii salariate în rural, de la 55,6% în 1990 la 32,7% în 1997, ceea ce este un indicator al industrializării scăzute a agriculturii, și deci a înapoierii economice în mediul rural. Ilie Bădescu vorbește aici despre o revenire la relațiile muncă semifeudale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
productive”, care cumpără de la proprietarii de capitaluri serviciile productive ale capitalului, de la muncitori serviciile productive ale muncii, iar de la proprietarii funciari serviciile productive ale pământului. Acest antreprenor care nu posedă capital ia cu împrumut toate fondurile Și nu este nici salariat. Este un personaj care în realitate nu există. În plus, în teoria lui Say dispare noțiunea de profit (Sută-Selejan, 1994). În cadrul economiei politice clasice din secolul al XIX-lea se remarcă filosoful, sociologul, istoricul Și economistul Marx. El este de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valabile și astăzi. Cf. Abercrombie et al., (1980). Ministrul Economiei și al Comerțului, ministrul de Finanțe, ministrul Apărării, secretarul general al guvernului. În 2001, în Germania, dintr-o populație ocupată de 38,7 milioane de oameni, 34,7 milioane erau salariați, adică 89,7%. (BFAI, 2004). În schimb, în 2000, doar 53% din populația ocupată a României era salariată. „10% din populație deține 90% din proprietate.” Recunoscând eșecul intelectualității anticomuniste de a oferi un proiect valabil de societate postcomunistă, Tismăneanu (1999
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
secretarul general al guvernului. În 2001, în Germania, dintr-o populație ocupată de 38,7 milioane de oameni, 34,7 milioane erau salariați, adică 89,7%. (BFAI, 2004). În schimb, în 2000, doar 53% din populația ocupată a României era salariată. „10% din populație deține 90% din proprietate.” Recunoscând eșecul intelectualității anticomuniste de a oferi un proiect valabil de societate postcomunistă, Tismăneanu (1999) încearcă să argumenteze că ea mai este, totuși, necesară. „GDS a reprezentat o alternativă la enorma mișcare populară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lui Costachi Ștefanachi, țărani, Urmează școala generală în localitatea natală (1959-1967), apoi Liceul Industrial nr. 5 din Iași. Își va completa studiile mult mai târziu, după 1989, la Facultatea de Drept a Universității „Dimitrie Cantemir” din Iași. A funcționat ca salariat la Întreprinderea Mecanică Nicolina din Iași (1975-1978) și ca tehnician la Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova în 1990, înființează, în 1999, editurile Tipomoldova și Edict Production. Activ în cenaclul literar „Lupta cu inerția
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, dar dificultățile materiale îl obligă să renunțe la studii și să lucreze ca ucenic mecanic, apoi ca hamal. Le va continua mai târziu, în particular, la București, ocupând, concomitent, diverse posturi: învățător suplinitor, salariat la Pirotehnia Armatei ș.a. În 1930 redactează, împreună cu I. N. Copoiu, Virgil Carianopol ș.a., revista „Vraja”, în care debutează cu versuri, iar în 1931 îi apare prima plachetă, Artificii. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, organizând, un an
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
frecvent în țară, unde se manifestă în publicistică și în dezbaterea de idei, reîncepând să scrie și poezie. În 1992 i se acordă Premiul special al Uniunii Scriitorilor, iar în 2000 Premiul revistei „Adevărul literar și artistic”. În calitate de cetățean american, salariat la International Foundation for Electoral Systems, a lucrat, în anii ’90, o vreme la București, apoi la Chișinău. A colaborat la principalele publicații literare și culturale din țară, iar după stabilirea în Statele Unite scrie la „The International Herald Tribune”, „The
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
1907, Hotoan, j. Satu Mare - 26.III.1984, București), poet și traducător. Învață în satul natal, apoi urmează ciclul secundar la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, dar în 1925 optează pentru Școala de Poduri și Șosele din Cluj. În 1927-1928 este salariat al municipalității Clujului, într-o funcție obscură. Face parte din boema literară a tinerilor, audiază cu asiduitate, la Universitate, cursuri de estetică, filosofie, istoria artei etc., iar în 1928 animează, alături de Ion Th. Ilea, Miron Radu Paraschivescu ș.a., un cenaclu
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
clasa I Rata alfabetizării la categoria de vârstă 15-24 de ani Promovarea egalității de gen și afirmarea femeilor Raportul pe sexe în învățământul primar, secundar și terțiar Rata alfabetizării pe sexe la categoria de vârstă 15-24 de ani Ponderea femeilor salariate în sectorul nonagricol Ponderea în parlament a femeilor Reducerea mortalității infantile Rata mortalității sub 5 ani Rata mortalității infantile Ponderea copiilor de 1 an vaccinați împotriva pojarului Îmbunătățirea sănătății materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Situații Toate situațiile sociale pot constitui surse de suferință (fobie socială generalizată) dar, mai ales: Situațiile de performanță: în cadrul profesiei sale, Isabelle n-a avut niciodată ocazia să vorbească în public; ea a refuzat de mai multe ori să devină salariată la o editură - cu toate avantajele materiale pe care le-ar fi reprezentat un astfel de loc de muncă - , deoarece ar fi fost obligată să participe la numeroase reuniuni și prezentări orale. In viața cotidiană, ea nu ia niciodată cuvântul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a soției. Astfel, structura socială a societății industriale se baza pe două principii contradictorii: cel impersonal, rațional și contractual al ordinii corporatiste masculinizate și cel sentimental, sacrificial și comunalizat al ordinii familiale feminizate. Modul industrial de producție a separat munca salariată de activitățile casnice, în așa fel încât diviziunea naturală a sexelor s-a asociat cu o diviziune socială a rolurilor între bărbații destinați muncii salariate și femeile destinate dependenței de veniturile bărbaților, întrucât responsabilitățile lor casnice nu aveau nici o recunoaștere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
date sau ca „naturale”. Ele sunt negociate, mereu evaluate și ocazional asertate cu scopul de a stabili un mod de a fi împreună în familie, de a decide cine și ce face, când, unde și cum, de a reconcilia munca salariată cu cea domestică, viața privată cu cea publică, timpul de muncă și de viață familială cu timpul liber și cel dedicat divertismentului. Spațiu al negocierii, familia poate fi și unul al luptei, dar și unul al armoniei. Astfel, alternativa care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu este neapărat și cea mai bună: „Până la urmă mă gândesc ce ne trebuie nouă UE. Nu zic că nu o să fie bine, dar când?Peste vreo zece ani? Și în ăștia zece ani ce facem?” (bărbat, 47 de ani salariat). Speranțele și îngrijorările localnicilor se nasc în contextul unei informări deficitare cu privire la reglementările pe care le presupune aderarea. Oamenii au anumite informații, dar puțin specifice în legătură cu subiectele care îi interesează. În funcție de gradul de interes al localnicilor și de nivelul la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
domeniul agriculturii ar mai ameliora imaginea negativă a viitorului lor: „Degeaba (...) am toată documentația despre UE, programele care s-ar putea realiza, dacă nu există o colaborare între primărie (...) școală, biserică, ca să fie oamenii informați” (femeie, aproximativ 40 de ani, salariată). Un prim pas în încercarea de a explica locuitorilor comunei, într-un cadru formal, o serie de reglementări, l-au făcut cei de la Fundația Corona, din Iași, care au semnat cu primăria un contract de colaborare prin care se obligă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
funcționeze. În momentul în care funcționează instituțiile astea, există progres. Când există oameni specializați, în temă, că doar oamenii ăștia iau contact cu satul, ăștia fac educație. Când se duce la doctor, stă și de vorbă” (femeie, 39 de ani, salariată). Reprezentarea generală este că în satele europene se promovează practicile agricole care nu dăunează mediului, se practică o agricultură modernă în ceea ce privește cultivarea pământului, care este concentrat și lucrat cu utilaje performante, animalele sunt crescute în microferme, aflate la distanțe apreciabile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
40 de ani). Orice altă activitate de tip antreprenorial lipsește din localitate, crescând puternic dependența comunității de performanța agricolă și de suportul venit din partea statului. Veniturile Agricultura asigură cea mai mare parte din veniturile localnicilor. Numai 68 dintre aceștia sunt salariați, ponderea cea mai mare având-o angajații administrației locale și cei ai serviciilor publice (învățământ și ordine publică). Pentru că municipiul Botoșani se află la o distanță mare, iar orașul Săveni este falimentar din punct de vedere economic, singurii navetiști sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
european: agricultura noastră nu este utilată modern și subvenționată, fiind deficitară chiar și la nivelul unor elemente aparent minore: „Nu vor ei să se schimbe, să treacă spre Europa... Să ducă laptele în bidoane închise, porcul la abator... Lucruri simple...” (salariat la o firmă din Luduș, 45 de ani). Un alt punct prin ei afirmă că satul nostru nu este unul european este lipsa infrastructurii: în Ațintiș nu există rețea de apă curentă, asfaltare, canalizare, Internet. Nu există oportunități de informare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Tomșani existau 949 de salariați, iar numărul acestora nu s-a diminuat, ci este posibil chiar să fi crescut cu cinci sau zece persoane în ultimii trei ani. Mai mult de o treime din populație (aproximativ 300 de persoane) este salariată. Cei care sunt salariați - cu excepția celor 9-10 persoane care lucrează ca vânzători la magazinele din sat și care, majoritatea, nu au carte de muncă - fac naveta în orașele din apropiere. Peste 70% dintre navetiști lucrează în Ploiești, Urlați și Valea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
petrecut toată copilăria în instituții și nu au nici un fel de suport din partea familiei. Iată, prezentate pe scurt, aceste câteva cazuri: 1. V.P. a fost în instituție de la vârsta de 2 luni. Acum are 23 de ani și nu este salariat. Se ocupă de activitatea unei organizații care încearcă să apere drepturile (umane) ale unui grup de tineri revocați. Când a plecat din instituție și-a găsit un loc de muncă în construcții, dar nu a stat decât 6 luni. Apoi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu sute de ani pentru situația femeii. Fascismul le-a înlăturat din locurile ce ocupau ca lucrătoare în industrie, învățământ și diferite instituții de stat sau particulare. Uneori li s-au oferit mici recompense, dacă părăsesc de bună voie locul salariat în folosul bărbaților, adică dacă acceptă sinuciderea prin foame. Din ce vor trăi atâtea femei, rămase fără lucru? Din generozitatea bărbaților - răspund conducătorii fasciști. Ce simplu se rezolvă problema traiului zilnic, sub dictatură! În școlile germane, femeia nu poate preda
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și clerul ortodox al catedralelor din Tulcea și Constanța sunt salariați de către stat"549. Conform articolului 17 al legii urmau a fi plătite de către statul român și cheltuielile cu "personalul și întreținerea principalelor moschee musulmane din: Tulcea, Constanța, Babadag, Măcin, Medgidia, Hârșova, Isaccea, Sulina și Mangalia"550. În privința organizării învățământului religios
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1260. Prefectul județului Constanța preciza că deoarece "veniturile sunt încă minime, la cea mai mare parte dintre comune (...) am căutat a se face cele mai mari economii"1261. În aceste condiții, în comunele cu venituri bugetare insuficiente, "primarul nu este salariat și serviciul interior se reduce la strictul necesar"1262. O atenție deosebită era acordată de către prefectul județului Constanța numirii notarilor din comune, în timp ce, "tote actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
am spus lucruri banale, cum ar fi numele sau adresa. Nu îmi amintesc exact. Pentru că cei care se puteau mișca singuri plecaseră deja, nu mai rămăseserăm decât noi în stația Hatchōbori. În total eram treisprezece persoane. Toate păreau să fie salariate. Printre ele se afla și o femeie. Și ea se așezase în spatele meu la coada de la telefon și tușea. Domnul de lângă mine a vomitat sânge. Îmi aduc aminte că am văzut sânge... La început am stat cu toții lungiți pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]