1,126 matches
-
e ca la cursele de cai. Nu te oprești pentru că un călăreț a căzut din șa. Cel mult, îl ferești. 13 februarie Doctorul B. mi-a vorbit azi despre „terapia de grotă”. Mi-a înșirat cu entuziasm binefacerile aerului de salină și m-a întrebat ce cred. I-am răspuns cu o frază pe care am citit-o undeva: „Bolnavii sunt totdeauna optimiști. Poate că optimismul însuși este o boală”. A râs. 15 februarie Știu ce-mi lipsește. Să zic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
niciodată în curtea cu nisip auriu unde adolescența mea a murit azi a doua oară. 14 aprilie N-am mai notat nimic de o lună. Nici nu aveam ce spune. Am fost plecat pentru „tratament de grotă”. Sarea și boala. Salina semăna cu o catedrală primitivă. Și aerul era, într-adevăr, foarte pur. Când am ieșit afară mi-am dat seama ce aer infect respirăm de obicei. Așa pățești când compari. Și totuși în aceeași atmosferă sunt mirosurile primăverii care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
intrat în subiect. Mă invitase să mă avertizeze că se fac cercetări în legătură cu accidentul. Să mă pună în gardă. Cu alte cuvinte, nemernicul vroia să-i spun și „merci”. 18 mai Doctorul B. mi-a recomandat o nouă coborâre în salină. Dar acum nu pot pleca. 19 mai Augusta mi-a făcut cadou un pulover. „Ca să nu răcești seara, puișor”, mi-a zis. 20 mai Două lucruri nu le împarți probabil cu nimeni. Așteptarea și moartea. 21 mai Dar ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
venit acasă, Augusta m-a luat la rost: „Ah, ce urât miroși”. Și m-a împins în camera de serviciu, ca să nu “împut” toată casa. 23 mai Ar fi mai bine, mi-a zis Augusta, să plec totuși la o salină. Până reușește să combine ea ceva cu G. ca să fiu scos din cauză. Vrea să-mi dea impresia că se sacrifică pentru mine. Că de dragul meu, în interesul meu, se culcă cu el. O adevărată martiră, biata Augusta. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
lehamite. Puteam să jur că știam dinainte dialogul: „S-a dus leguma?” „S-a dus, dragule”. Dacă aș povesti cuiva ce se întâmplă nu m-ar crede. Sau m-ar disprețui. Poate și merit. 25 mai N-am plecat la salină. Deocamdată. Dorm noaptea la dispensar. Ai mei nu știu nimic și nici nu vreau să le spun. Destul că lor le datorez această „fericire”. Dealtfel, dacă n-ar fi spaima pe care mi-o dau crizele de astm nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
subînțelesuri. După aceea a început să trăncănească în stânga și în dreapta că se petrece ceva cu mine. 1 iunie Se apropie vara. S-a făcut cald și frumos. M-am hotărât să-mi iau un concediu medical și să plec la salină, totuși. 30 iunie M-am întors. 3 iulie I-am dat un telefon lui G. la birou, rugându-l să mă primească. M-a invitat să vin la ora 12. După ce l-am așteptat trei ore, am înțeles că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
misiunea omului pe Pământ era probabil să Împlinească acest holocaust. În aprilie 1970, a apărut În Pif un gadget ce avea să rămână celebru: praful vieții. Fiecare revistă era Însoțită de un pliculeț conținând ouăle unui crustaceu marin minuscul, Artemia salina. De câteva mii de ani, aceste organisme erau Într-o stare de viață suspendată. Pentru a le readuce la viață, procedura era destul de complexă: apa trebuia decantată timp de trei zile, Încălzită ușor, apoi se adăuga conținutul plicului și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nou vin în pahar, a ridicat privirea. Ce vrei să spui? — Mă refer la momentul când o să mă întorc înapoi în roata hamsterului, i-a explicat Hugo dând ochii peste cap și mimând disperarea. Când o să mă întorc înapoi în salină. La muncă! — A, apropo! Amanda i-a întors un zâmbet sclipitor. Lui Hugo i s-a strâns stomacul în semn de avertisment. —Ce? — Am o slujbă. Hugo a clipit. A ridicat o mână. —Stai puțin! Stop! Înapoi. Cum adică, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sudic pierdea ceva din lentoarea lui, dar și din seninătatea proprie stirpei, din exuberanță, reversul paradoxal al acelei lentori aparente: Sudul era o lume aparte. Cum ar fi arătat un fiu al lui Thomas născut de o siciliană? Asemenea contelui Salina, dar nu neapărat. Oricum, posibil. Eroul lui Lampedusa avea ascendență germanică, era absolut memorabil, iar Burt Lancaster Îl făcuse chiar nemuritor, Visconti punînd și el pecete. Cam așa ar fi putut, la o anumită vîrstă, să arate fiul sicilian al
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vînturat glasul veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Philippe de Flers (Philippe de la Motte Ango, marchiz de), președinte Sainte-Croix de Neuilly, Universitatea Cambridge, Sainte-Geneviève de Versailles, Universitatea Paris II (Assas), Școala Centrală din Lyon, Universitatea Columbia (New York), Institutul de finanțe Director și mai apoi director financiar al Companiei Salinelor din Midi (1959-1992), administrator al Companiei internaționale a plasamentelor și capitalizării Jockey Club, Club des Trentes Gérard Féau, vice-președinte École des Roches din Verneuil, Universitatea din Geneva Director general al D. Féau SA (consiliere imobiliară) Maxim's Business Club, Rotary-Club
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii și industrii); are anumite dotări specifice și exercită o influență asupra teritoriului înconjurător, mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Marcel; market; de mase; mediu acvatic; memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător; rechini; repede; respirație; roadă; salină; sare; sărat; sărbătoare; scîrbos; scrumbie; solz; sos; spadă; spini; strălucitor; subacvatic; șuios; ton; ulei; undițe; urît mirositor; urs; valuri; vapor; viață; viclean; vitamină; vitamine; viteză; zăpada; zodiac (1); 811/216/87/129/0 piatră: tare (219); rocă (39); stîncă (32
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în mîncare; la mîncare; multă; mulțumit; munte; murături; NaCl (chimic); neagră; necesar; nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta; substanță; supă; trambulină; Turda; țopăi; umfla; urcă; urît; ustură; viață; vin; zbenguială; zbînțuire; zglobiu (1); 793/215/56/159/0 sat: oraș (54); comună (45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de gestiune de cel care a efectuat investiția, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz; − pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de zece ani; − amortizarea clădirilor și a construcțiilor minelor, salinelor cu extracție în soluție prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanțe minerale solide și cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor și care nu pot primi alte utilizări după epuizarea
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
produs, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează: 1) din cinci în cinci ani la mine, cariere, extracții petroliere, precum și la cheltuielile de investiții pentru descopertă; 2) din zece în zece ani la saline; − mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice, pentru cele achiziționate după data de 1 ianuarie 2004; − pentru locuințele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
alți ani. De multe ori, numele localității este asociat cu ocna “mină de sare” și cu Mănăstirea Precista și Mănăstirea Răducanu. În 1774, localitatea număra 3530 de locuitori, în 1912, 12.588, iar recensământul din 2002 a înregistrat 13.598. Salina a fost înființată în 1862 (mai târziu funcționând și ca închisoare de siguranță), școala primară de băieți, în 1845. Biserica “Precista” a mănăstirii cu același nume a fost ctitorită în 1662, iar cea a Mănăstirii Răducanu (“Buna Vestire”), în 1694
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fost ctitorită în 1662, iar cea a Mănăstirii Răducanu (“Buna Vestire”), în 1694. În localitate există Monumentul Eroilor, parcul Măgura, bustul și mormântul lui Costache Negri și izvoare minerale. Et.: ap. târg d.srb. trŭgŭ + ap.ocnă « mină de sare, salină » d. slv. okno « fereastră » (mai târziu a căpătat și sensul de « pușcărie » și « pedeapsă »). TROTUȘ, râu, afluent al Siretului, sat, comună și fost târg, situate în zona Comănești - Adjud, la 6 km. de Târgu Ocna și la 7 km. de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
nivelul cu 1-1,5 m sub cel marin. Creșterea nivelului lacului prin ridicarea celui freatic datorită irigațiilor a contribuit la scăderea gradului de mineralizare la 40 g/l. Datorită salinității, în lac supravețuiesc alge ĂCladophora cristalina) și crustaceul filopod Artemia Salina ce furnizează materia primă pentru nămolul terapeutic utilizat în stațiunile: Techirghiol, Eforie Sud și Eforie Nord. În timpul furtunilor, apa sărată cu spumă albă, în contrast cu bancurile de Artemia de culoare roșiatică și apa brun-negricioasă, dau lacului un aspect vărgat, de unde vine
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
bluebird’’. HILLIER - lac sărat, situat în extremitatea sudică a Insulei Middle, una dintre cele peste 100 ale Arhipelagului Recherche din largul coastei sudice a Australiei de Vest. Lacul are culoarea roz deși nu s-au găsit alge de tipul ,,dunaliella salina’’ care produc un pigment roșu, ca în alte lacuri din Australia. Lacul puțin adânc, alungit pe direcția est-vest, este mărginit de depunerile sale și înconjurat de păduri de eucalipt și arbori de hârtie.Este separat de apele albastre ale oceanului
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
45, București, 2008. Bo, Carlo, L'eredità di Leopardi e altri saggi, Vallecchi, Firenze, 1964. Bo, Carlo, Letteratura come vită, a cură di Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994. Boni, Massimiliano, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu Elian, Smaranda, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp. 365-369. Bolelli, Tristano, "Leopardi e le lingue antiche", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 11-29. Borello, Rosalma Salina, "Oltre l'arco chiuso. Dicibilità dell'indicibile în Salvatore Quasimodo", în Salvatore Quasimodo. La poesia nel mito e oltre, a cură di Gilberto Finzi, Laterza, Bari, 1986, pp. 217-244. Bosco, Umberto, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", în Realismo romantico, Sciascia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sentimento di essa. La nostră prova sulla parolă fu în antitesi con quella dannunziana, Salvatore Quasimodo, răspuns la chestionarul despre D'Annunzio în 'Campo di Marte' Trent'anni dopo, 1938-1968, Vallecchi, Florența, 1969, p. 73. 82 Quasimodo citat de Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro în Salvatore Quasimodo biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995, p. 54. Pentru mai multe detalii despre volumul quasimodian Bacia la soglia della tua casă cfr. Mario Sipala, op. cît., pp. 9-19. 83 La conducerea revistei s-au
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Apollonio arată (Ermetismo, Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau neutilizării analogiei îi putem încadra în curentul ermetic pe Ungaretti, Montale, Quasimodo, Campană, Pozzi, Sinisgalli, Pezzani, Betocchi, Saba, Gatto, Cardarelli, Fallacara, Luzi. 185 Salvatore Quasimodo apud Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 13. 186 Idem, p. 37. 187 Mario Petrucciani, op. cît., p. 122. 188 Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 169-197, p. 170. 189
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]