9,763 matches
-
care să iubească frumosul, natura, să zâmbească, nu vreau din nou generații de cocalari, hacheri și narcomani. Băiatul meu înțelege ca având grade de libertate numeroase, trebuie să fie responsabil, să nu facă rău sieși și celor din jur.te salut mai, dar mama ei ce păzea? era așa important să fie fii-sa balerina încât închidea ochii la chinurile ei? or habar nu avea de ele? sau a citit ea niște cărți și i se părea frumos și elitist ce
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
dezincriminarea consumului și legalizarea comerțului. Revista Capital a avut anul trecut un articol amplu, incepand o campanie pentru legalizare.Sunt multe argumente serioase acolo: http://www.capital.ro/articol/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-121518.html @Raluca, mulțumesc pentru precizare. Am modificat al doilea paragraf. Salut implicarea în medierea unei astfel de dezbateri. De ceva vreme joci rolul lui Don Quijote pe diferite fronturi în sotietatea românească lipsită de moravuri și prințipii. Eu zic că în această țară nu se va putea lua o decizie cu cap
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
timp la Internet. își consulta mereu ceasul, preocupat, gândindu-se că, poate, fata de la casierie îl urmărește cu privirile și se întreabă când va pleca la petrecere. După o oră, se ridică de la monitor și se îmbrăcă să plece. O salută amical pe casieriță și ea îi zâmbi complice, urându-i petrecere frumoasă și oftând cu melancolie. Ajunse acasă pe o ploaie măruntă și deasă, pătrunzătoare. Se scutură înfrigurat înainte de a intra în garsoniera mare și întunecată. Cred că, totuși, va
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
el să spună, glumind. Într-una din zilele acestea de "aritmetică", tocmai picase Mișu la moșie. Tocmai luase licența în drept și venise glonț acasă, să-i anunțe și "babacului" fericita veste. Nici nu se uită la slugile care-l salutau, nici la sufragioaică, nici la mă-sa, coana Angela, care trăia pe atunci, cu gândul de a da cât mai repede ochi cu taică-su. Strigă într-o cameră, chemă în alta. Ași, taică-său, nicăieri! Făcu mâna pâlnie la
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
intelectual românesc cu privire la Eliade, așa încât viața și opera lui Eliade nu mai pot face abstracție de modul în care au fost interpretate de Florin Țurcanu, un istoric curajos, cu firească și decomplexată atitudine în fața "modelelor"3. în intervenția mea anterioară salutam, în primul rând, caracterul monumental al acestei biografii, valoarea ei documentară. Florin Țurcanu a avut permisiunea și mijloacele materiale de a putea cerceta Arhivele Ministerului de Externe, cele ale Serviciului Român de Informații, precum și numeroase fonduri din Franța, Portugalia, Anglia
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
despre "fascinantul Eliade", cu prilejul apariției celui de-al treilea volum din Istoria credințelor și ideilor religioase: "Mircea Eliade este una din cele mai strălucitoare zece minți ale ultimei jumătăți de secol ș...ț Volumele I și II au fost salutate la timpul lor. Boala a încetinit ritmul, fără a afecta calitatea. Mircea Eliade se luptă cu un început de orbire și cu o artrită rebelă care transformă în tortură bucuria fizică de a scrie. I-am admirat întotdeauna inteligența, să
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
în blocuri construite pentru ei sau alocate lor, aveau în ultima vreme facilități la chirie și la taxe. Și preferau să umble toată ziua în uniforme pentru că-i avantaja. Nu scoteau bilet pe troleibuz și controlorii se mărgineau să-i salute ca pe niște superiori. Când era aglomerat preferau să călătorească lângă șofer, în spațiul acela apărat de o balustradă rabatabilă. Am ajuns să le recunoaștem și nevestele, după încrederea în sine cu care mergeau pe stradă. Magazinele erau mari ca
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
revoltat atît de tare încît am socotit că orice am mai spune ar fi de prisos. Așa că a urmat o tăcere apăsătoare și nu peste mult am plecat fiecare la casele noastre. Din ziua următoare, Mihai Moldovan nu o mai saluta, iar comunicarea dintre mine și ea nu mai avea firescul de pînă atunci. La București drumurile noastre nu se întîlneau și multă vreme nu ne-am mai văzut. Într-o zi, la Casa Scriitorilor, s-a apropiat de masa lui
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
adio și pleacă în ciuda faptului că nu vei ajunge nicio dată Sfaturi metafizice Fii atent trăiești în provincie într-un orășel ghidat după codul bunelor maniere și după rit mul în care tușesc bătrânele bigote sărută mâna doamnei proaspăt coafate salută fanfara crescătorilor de porumbei călători fii ceremonios în fața autorităților autocrate sau blânde sau amețite de somn fii atent ce cravată îți pui în ce partid te înscrii dă dovadă de patriotism înfășurat în mantie de pâslă grosime menită să te
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
cu sexul deschis spre săgeata zenitului realitate pusă într-o ramă de flăcări realitate care jignește ignoranța întâlnire profund realistă Pe o șosea specific balcanică Bicicleta van Gogh (made Marcel Tolcea) se întâlnește cu Motoreta Magritte (made Petre Stoica) una salută cu sunetul rămas într-o ureche tăiată cealaltă cu uguitul unui porumbel conservat într-un melon metafizicele mijloace de circulație se despart lăsând în urmă vâlvătăi de culori incendiind câmpuri imense de grozamă ce întâmplare penibilă exclamă veștejitele testicole pierdute
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
trecem din mînă în mînă norii tăcuți. în ușă nu mai bate nimeni. nimeni nu mai dă drumul hergheliilor noctambule. trăim doar atît cît să nu trădăm prea tare moartea. peste apele negre trece sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
îl cheamă, nici cum se strigă acolo un cîine. Văzîndu-mă încurcată, un tînăr de pe stradă mi-a spus să nu-mi fac griji pentru că, după ce dă ocol orașului, patrupedul se întoarce singur acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întîi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
ei, n-au știut, vitele încălțate, au știut, dă-i în mă-sa de lichele !) Și asta.Ce mai faceți voi, pe-acolo, pe la Viața Românească, în afară de faptul că irosiți spațiul tipografic ( al lui Dumnezeu ) cu "proze" de-ale mele. Salut-o pe Florența din parte-mi. Spune-i ( atît; nu încerca s-o și convingi ) că, chiar dacă m-am purtat ca un măgar cu ea, eu tot un măgar bun rămîn ( ce noroc, ce noroc că n-am spus: un
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
una dintre piesele de rezistență ale programelor școlare din secolul trecut. E drept, scrierea face parte din operele publicate în perioada junimistă a autorului (a fost scrisă în anul 1881), concepțiile politice ale lui Ion Slavici cunoscînd, în timp, o salutară evoluție. Este suficient să spunem că, ajuns la deplina maturitate mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
ngre dolli për gjithë ață që s’ janë më në mesin tonë Të etur na kalon matanë lumit Na prin në labirinth dhe na merr për dore kur shkojmë kryelart nga humnera ALB ȘI NEGRU Ne surâde de pe ecran ne salută cu mâna pe inimă cu partea interioară a ochiului fotografiază vederea noastră conform tehnicii alb-negru Pentru sărbători stă împreună cu noi și ridică toast pentru toți cei care nu mai sunt în mijlocul nostru Cu sete trece dincolo de fluviu Ne conduce în
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
care cu puțin timp înainte îi îmbrățișase că pe buni prieteni? „La 8:30 am tras trei gloanțe în aer și am pus steagul pe care scria pe parapet. Un german a pus un steag pe care scria . Ne-am salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse din nou", isi amintea căpitanul britanic Charles "Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut ascuns această întâmplare pentru a nu tulbură opinia publică, dar scrisorile
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Și dacă ești sincer, Și-i spui că-l iubești, Sigur îți va râde-n față, Si va spune că îl minți! Nu-i va păsa nici de lacrimi, Nici de doruri sau oftat, Se va-ntoarce pe călcâie, Te salută... și-a plecat!!! Neluța Stăicuț 16.03.2016 Referință Bibliografica: ... și-a plecat!!! Neluța Stăicuț : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1903, Anul VI, 17 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Neluța Stăicuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
... ȘI-A PLECAT!!! de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380726_a_382055]
-
povestim una... alta... M-a rugat să-i caut un număr de telefon pe net, spunându-mi că dorește să o regăsească pe o prietenă... pe care a cunoscut-o la o conferință. Am mai discutat câte ceva apoi ne-am salutat și am închis. Instantaneu, mi-am adus aminte că această prietenă mereu caută prietene, cunoscute te miri unde, la o conferință, la o întâlnire comună cu alte doamne, în diversele ei drumuri prin țară sau în București. Am observat că
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
buni și răi, sinceri sau nevrednici ori netrebnici, precum și de părtășia, încă de aici, cu Sfinții și Părinții, de la care și despre care sau pentru care, fratele nostru Stelian neobositul, a scris atât de frumos și atât de bine! Îl salutăm și îmbrățișăm, dorindu-i, de la noi bucurie iar de la Preaînaltul mântuire!... (+ Calinic Argatu - Arhiepiscop de Argeș și Muscel). * Într-o perioadă în care lectura de tip classic este înlocuită cu mijloace moderne hipersofisticate și într-o perioadă când acest fenomen
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
la timp pentru a nu se încheia cu scorul de 2-3... Nici vorbă de așa ceva. Motivul e că urmărisem la televizor cum, în timpul "summet"-ului, personalitățile și, mai ales persoNUlitățile, se opinteau să facă față unui comportament adecvat, să se salute cu o într-adinsă solemnitate, în timp ce mușchii faciali trădau scrâșnitul dinților, să-și zâmbească afectuos dându-și mâna de parcă ar fi întins-o spre fălcile unui crocodil de-al lui Steve Irwin, gata să-i înhațe... -Ai văzut, fratele mieu, ce
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
spectacolului, orașul era cuprins de o teribilă agitație și amenințat de furtună. La ieșire, ludicul din noi, transferat din geniul lui Ionesco și din dăruirea trupei de la Theatre de la Huchette potolise ifosele orașului și ale naturii. Rîdeam cu toții și ne salutam ca și cum ne cunoșteam de-o viață. Viața aceea care a făcut posibil miracolul de cincizeci de ani, miracolul de la Huchette cu Cîntăreața cheală. Și nu mi s-a mai părut nimic bizar! n Theatre de la Huchette: Cîntăreața cheală de Eugčne
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
de ŕ propos prima propoziție: "Timpul mîntuirii noastre a venit!" Venise s-ar zice, odată cu Tratatul de Prietenie cu U.R.S.S. (acela denunțat ca înrobitor de înșiși comuniștii români în aprilie 1964) și cu proclamarea R.P.R., pe care Călinescu o salută cu entuziasmul unui neofit, după ce-l comparase pe Carol al doilea cu Louis Quatorze și se declarase monarhist constituțional. Citează copios din Marx, Engels, Lenin și chiar Jdanov. La moartea lui Stalin, "figură gigantică a istoriei", publică un necrolog pompos
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
intime. Marin Mincu a făcut-o și, presupun, revelația a fost una foarte mare pentru publicul italian. Nu știu în ce măsură însă un asemenea roman întrunește date care să-l facă susceptibil de un succes similar în România. Pentru că, dincolo de ideea salutară de a face un roman în jurul personalității fascinante a poetului roman exilat la Tomis, romanul ridică unele semne de întrebare. La scara continentului european, memorialistica se impune ca gen literar în secolul al XVII-lea. Printre precursori sunt adesea citați
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Tudor Arghezi, care "a jucat un rol epocal în remodelarea limbii", caracterizîndu-l drept "un excepțional creator de cuvinte, izvor nesecat de gînduri poetice", semnatar al unui "cuprinzător volum de poezie (Cuvinte potrivite), plin de forță expresivă și de viziuni ciudate, salutat de întreaga critică românească drept un eveniment de prim rang". în 1953 are loc un schimb de complimente între cei doi "mari", cu prilejul unei vizite pe care Basil Gruia i-a făcut-o la Mărțișor lui Arghezi. "Eu și
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
o rezoluție privind necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste". Igor Cașu observa faptul că în terminologia rezoluțiilor mai recente sunt folosiți clar termeni precum crimele comunismului. Totodată, el a subliniat și ideea că partidele socialiste din Parlamentul European nu salută sau chiar se opun unor astfel de rezoluții care condamna crimele comunismului pentru că li s-ar compromite și discredita propriile ideologii și partide. În acest sens a amintit o frază a lui Sartre care, deși poate fi apreciat că filosof
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]