2,190 matches
-
maj but źene, phëren i phuv haj stäpïnin la !; stäpïnin le tengerejqë maśhen, le ćerowqë ćiriklen, le saste gurumnăn thaj i săști phuv, le saste źuwdǐmaten kaj cïrden pën p-o për opral-i phuv !” [29] Thaj o Dell phëndă: „Len sama [kë] dˇ'ǒm tumën fërće ćăr sin opral-i săști phuw haj kaj kërel sëmïnca thaj sekon kaśt kaj den ro̯ade sëmïncença kaśtenqë ande lënθe - kala t-an tumenqë tumaro xabën. O KËRIMO’, I DINTUNI KENJVĂ LE MOJSĂ’QI
FACEREA LUMII ȘI A OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363256_a_364585]
-
Așa gândesc în felul lor Cu mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
să țină... La ăste vorbe mai cu tâlc, Dă inima-mi să sară... Roșii pe loc și tăcui mâlc, Mirat cale-afară. Și glasu-am înmuiat pe loc, Copacului zicându-i: - Mă iartă, dar m-ai pus pe foc... Și luai în samă gându-i... - De când eram și eu un pui De pom, încă-i povestea Și-o spun s-o știi și tu să spui La alții toate-acestea... Demult, cum zic, s-a pomenit, Din vremuri de departe, Pe când nici scrisul n-
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
-ntâlnește iarna-n cale, în ofilirea-i muta, parfumul îi rămâne-n drum... agale. Sonnet V Shakespeare Those hours, that with gentle work did frame The lovely gaze where every eye doth dwell, Will play the tyrants to the very same And that unfair which fairly doth excel; For never-resting time leads summer on To hideous winter, and confounds him there; Sap checked with frost, and lusty leaves quite gone, Beauty o'er-snowed and bareness every where: Then were not summer
ACESTE ORE ÎMBRĂCATE-N CĂLDURA GINGAȘĂ A VIEȚII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367689_a_369018]
-
de intri pân'la genunchi și cu un pahar în față bolborosindu-și gheața cu cine știe ce amestec de Johny Wallker sau Jeff Daniel's de Tenneessee pe tejgheaua aurită a bărulețului dinăuntru, dincolo de culoarea neagră și discretă a geamurilor ... Bag samă că nici după “9 ani” de Americă bătătorită n-am prea scăpat de gândirea mea tributară vechilor sechele și lozinci egalitarist-comuniste, adică ce-aș fi vrut? - un loc la masa bogaților așa fără nici un merit, te-ai trezit peste noapte
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
prin livezi albinele vor porni colina... Sub teiul sfânt continuă Luceafărul să vegheze, cu privirea lui profetică asupra vremelnicilor, invocând eroii neamului: „Ștefane, Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta, / Las’ Arhimandritului / Toată grija schitului, / Lasă grija Sfintilor / În sama părinților, / Clopotele, să le trag / Ziua ’ntreagă, noaptea ’ntreagă, / Doar s-a ’ndura Dumnezeu / Ca să-ți mântui neamul tău!” „Doina” se va întoarce acasă. Cred în vremurile ce vor veni... Referință Bibliografică: LUME MULTĂ, OAMENI PUȚINI / Rodica Elena Lupu : Confluențe
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
gender issues and responsible sexual behavior for youth. În contemporary dramas, these issues are still the most commentated and debated, constituting the “ingredients” for daring, outspoken and powerful theater performances. The fact that contemporary dramas plunged into revealing and analyzing same issues UNFPA is dealing with outlines the subtlety and the importance of these issues and their understanding for the 21st global society. The interesting mix UNFPA suggested for the Sofia (Bulgaria) training workshop: young people and young adults from the
IOANA MOLDOVAN [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
gender issues and responsible sexual behavior for youth. În contemporary dramas, these issues are still the most commentated and debated, constituting the “ingredients” for daring, outspoken and powerful theater performances. The fact that contemporary dramas plunged into revealing and analyzing same issues UNFPA is dealing with outlines the subtlety and the importance of these issues and their understanding for the 21st global society.The interesting mix UNFPA suggested for the Sofia (Bulgaria) training workshop: young people and young adults from the
IOANA MOLDOVAN [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
villages of art and heritage», she`s a big friend of the festival.. Luminița Sușe is the author of two tanka poetry books, «A Thousand Fireflies» (Petites nuages Editing House, 2011) and «A hint of Light» (together with Mike Montreuil, same editing house, 2013). She read from the above mentioned books. The program continued after a well-attended pause where delicious food, beer and wine sparked interesting discussions and expressions of points of view. After the break, Hugh Hazelton, poet and translator
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
România, read poetry from her newly published book «Of me and you». It is the second book, following «Fragments», published în both Romanian and French. She announced the third book, «The well-composed Muse» that will see the light at the same Editing House, Reflection Publishing în California. She prepares for a photography exhibition at the 38th Romanian-American Congress în Pasadena, California. Frédérique Mârleau, șlam artist from Montreal, present to festivals and events like Fétichic!, which she organised plays sometimes the role
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
da’ vez’ el dădea cu ciocu-n paporniță, vrea să ia aer adică, îl tufli cum putui mai bine și trecui de control... Trecui...Vigilent șoferu’, da’ cu mine nu-i mearsă. Băgai curcanu’ la picioare și tăcui mâlc. Și bag’ samă de la o vreme l-ajunsă și pe el obosala și să liniști...curcanu’... Ba ațipi și io niscai... Cum-necum, ajunsărăm la târg...Lume, să dai cu acu-n sus și cădea-n cap de om, nu altceva.... Că doar mai
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
lăsate/ Cât aș vrea și nu se poate/Să mai fiu copil în sat/Să-mi trăiesc viața cu drag/ La măicuța în ocol/ Să nu știu ce-i ăla dor./ De-acasă când am plecat,/Măicuță, m-oi învățat/ Să pun sama, să țin minte/ Că străinul rău te vinde,/ Că numa' atunci îi bine/ Când poate râde de tine./ Azi văd, mamă, ce mi-oi spus/Că pe toate le-am ajuns./ Amu văd, măicuță, eu/ Că printre străini îi greu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
TODAY, TOMOROW Viorel VINTILĂ Sân Francisco, United States of America My today is your yesterday your yesterday is my today my today is your tomorrow my tomorrow will be your yesterday why can't we have, you and me, the same yesterday, today and tomorrow? Blame the Earth.... it is his fault why couldn't he be just flat...? MAȘINA TIMPULUI Miqhael-M. KHESAPEAKE Ploiești, România Odinioară fusei ceasornicar, și curios era de ce nu pot face același lucru și cu timpul... Pot
LUPTA CU FUSELE ORARE / THE FIGHT WITH THE TIME ZONES (POEME BILIGVE X3) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347677_a_349006]
-
bine-mersi și perfect, înseamnă că-i stricat!" Iată cuvântul cel uimitor, precum unul călător, al Pălărierului Nebun, pe viitor... THE TIME MACHINE Miqhael-M. KHESAPEAKE Ploiești, România I was bygone a watchmaker, and curious was why I can't do the same with time... I can run and run the watch on, the watch ouț... This was my question, my perfection: Why rather to be, than not to be în time, run by the watch? Was my watch running the time, my
LUPTA CU FUSELE ORARE / THE FIGHT WITH THE TIME ZONES (POEME BILIGVE X3) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347677_a_349006]
-
din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Feminismul este o deviație sexuală, și ar trebui inclus în DSM-5. A fi feministă și a fi și țigancă sunt două idei flagrante. Nu să poate să fii feministă și țigancă in the same time. O țigancă este FEMININĂ cu fustele ei, iar o feministă nu poate fi țigancă fără fuste. Iarna e altă vorbă, sunt buni pantalonii. Sau și vara, olecuță mai largi, fără buci la vedere. Am auzit că avem și femei
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
la tâmplă. Mă tem că sunt la fel de cretin ca și voi. Scriitorul-bufon, Don Juan-ul în mizerie, profetul ratat. Când am aflat secretul ID-ului tău, am început pentru prima oară să sper. Yes, I understand, and yes, I feel the same(5). Iar viața omului nu e deloc nelimitată. Și nici puterile sale nu sunt. Dar sămânța miracolului există totuși, pe undeva. Trebuie doar descoperită. În tine am s-o găsesc cu siguranță, pentru că m-ai vrăjit, m-ai fascinat din
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
Neamul consâgean cu mama. Limba-mamă ce ne doare Aură nemuritoare, Blândă l-a înfășurat Pe acest firav bărbat; Aură de nemurire, Pe al Poeziei Mire. Mierea ei trecută-n vers E pecetea de neșters, E-un sigil de foc, ia sama, Limba dorului de mamă. Neamul cel năpăstuit, Neamul îndumnezeit, Neamul cel anahoret Neam rămas fără Poet. Neam cu limba presurată, Neam de sârmă înghimpata. Neam lovit de aprigi soarte Neamul meu - rănit de moarte. În bătăi de vânturi rele Neamul
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
a satului în „(I) Lada de zestre (Legendă)” și nu numai, cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în ”(IV) LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: „ Buciumă din deal în deal,/ C-a-nceput sfada-n Ardeal” [...]” Budapesta vrea, bag samă,/ Să ne fie și ea... mamă” [...] „Iancu, iubit de popor,/ Fiind ales conducător.” Temele majore ale literaturii: viața, moartea, iubirea, familia, copilăria, adolescența, școala, locurile natale și-au găsit locul potrivit în cartea „FĂRĂ VOIA MEA...”, autorul dezvoltând motive ca
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
funcțiunilor publice, a oficiilor și întreprinderilor de tot felul. Niciodată în țara noastră nu s-a văzut clasa guvernanță mai prosperă, măi gras retribuita și mai îngrășata că clasa guvernanță de astăzi, răsărita din pământ fără să ne putem da sama cum, pe când generalitatea oamenilor de muncă sufere de strâmtorare. - Magdalena Albu, cu „Nouă conjugare a verbului A FI la timpul prezent al antivalorii”, un eseu din care veți extrage idei asemănătoare materialului anterior semnalat; - Maria Elenă Cernăianu cu fragment din
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
nu or avut spor. - Hopa, zice cel din față, după ce își luă clopul în mână protejându-l așa de o nouă palmă peste ceafă, badea Gheorghe începe cu istoria. - Nu cu istoria, mă, cu spusul lucrurilor pă nume. Da bag samă, tu ești vreo corcitură, că fete faine or fost pă locurile astea și le-or plăcut și romanilor, și austriecilor, și ungurilor... Iaca, pe aici, pe Valea Bârgăului o fost granița cu Imperiul roman. Mulți daci s-or răfugiat în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
printr-un psalm... Cuvântul m-a îmbrăcat, credința mi-a fost reazăm, iubirea mi-a fost casă, bunătatea , darul meu, pentru voi. Lumea mea este și lumea voastră. Diferă doar percepția ta omule, pierdut în altă galaxie.... I REMAINED THE SAME... Have you ever wondered how really am i? What does my soul tell you mân? I did not change I am the same Cradled by the good nun Through a psalm ... The word dressed me, my belief was true, my
POESIS de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366365_a_367694]