1,675 matches
-
în acest sens, reține că normele penale criticate, care stabilesc modalitatea de calcul al pedepsei în cazul concursului de infracțiuni, reprezintă voința legiuitorului de la momentul elaborării și adoptării Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni, fiind aplicabile tuturor faptelor săvârșite de la data intrării în vigoare, respectiv data de 1 februarie 2014, a noului Cod penal. Acest regim sancționator este aplicabil tuturor faptelor săvârșite ulterior datei de 1 februarie 2014, fără
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
adoptării Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni, fiind aplicabile tuturor faptelor săvârșite de la data intrării în vigoare, respectiv data de 1 februarie 2014, a noului Cod penal. Acest regim sancționator este aplicabil tuturor faptelor săvârșite ulterior datei de 1 februarie 2014, fără a se putea reține că autorul excepției se află într-o situație defavorabilă raportat la alte persoane care se află în situații similare, judecate pentru infracțiuni comise ulterior
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
infracțiuni comise ulterior datei precizate. Comparația cu vechile dispoziții penale, care nu mai erau în vigoare la data comiterii infracțiunilor pentru care autorul excepției de neconstituționalitate este judecat, nu are relevanță în cauză deoarece legiuitorul este liber să schimbe regimul sancționator fără ca prin aceasta să creeze o situație defavorabilă persoanelor care urmează să se supună noilor reglementări, cu atât mai mult cu cât autorul excepției trebuia să cunoască reglementările legii penale de la momentul comiterii infracțiunilor. ... 7. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând în paragrafele 18-45, că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. ... 13. Totodată, Curtea a constatat existența unor modificări substanțiale față
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
potrivit prevederilor Codului penal din 1969, instanța putea să facă abstracție de adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare - prevăd însă aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Potrivit prevederilor de lege criticate, dacă pentru infracțiunile
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că „soluția de dorit nu
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
foarte multe situații, ignorată de instanțe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ. Așa încât, noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, „într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța valorii
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
de a fi definitiv condamnați și cu atât mai mult pentru cei aflați în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni“. Așadar, în cazul concursului de infracțiuni, pe lângă pedeapsa cea mai grea cu închisoarea - singura sancțiune aplicată, în mod obișnuit, de către instanțe sub legea veche -, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
cealaltă parte din proces) ori realizarea în fapt a egalității în fața justiției prin asigurarea unui ajutor public judiciar de natură să garanteze accesul egal la actul de justiție. Din această perspectivă, Curtea a constatat că, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, dispozițiile criticate nu sunt de natură să înfrângă principiul egalității în fața justiției, garanțiile enunțate anterior urmând să fie aplicate în soluționarea tuturor cauzelor
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul sa plasat în interiorul marjei sale de apreciere (paragraful 41). ... 18. Curtea nu a reținut susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile constituționale ale art. 23 referitor la libertatea individuală ar fi încălcate de
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
privește dreptul la un proces echitabil statuat prin dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate cu referire la normele de drept substanțial ce reglementează tratamentul sancționator în caz de concurs de infracțiuni, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
în caz de concurs de infracțiuni, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial, reținând că nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituție și nici din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau al jurisprudenței Curții Europene
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
criticând greșita încadrare juridică a faptelor imputate inculpatului și, respectiv, omisiunea interzicerii față de acesta a exercitării dreptului de a se apropia de victimă, cu titlul de pedeapsă complementară și de pedeapsă accesorie, precum și inculpatul C.R. sub aspectul tratamentului sancționator, solicitând reindividualizarea pedepselor în raport cu circumstanțele sale personale favorabile. ... 20. În susținerea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei a invocat, în principal, greșita schimbare a încadrării juridice, măsură dispusă de prima instanță, arătând că activitatea infracțională desfășurată de
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
este incidentă norma care incriminează fapta mai gravă de viol comisă asupra unui minor, întrucât nu poate fi ignorat faptul că majoritatea actelor materiale au fost săvârșite înainte ca aceasta să împlinească vârsta de 18 ani, împrejurare în care tratamentul sancționator trebuie să se situeze între limitele de pedeapsă prevăzute de art. 218^1 din Codul penal, introdus prin Legea nr. 217/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
Judecătoria Carei, că o asemenea interpretare ar echivala cu o încurajare a subiecților activi de a continua săvârșirea infracțiunii până după ce victima împlinește vârsta majoratului, urmând ca astfel să beneficieze de o pedeapsă mai puțin severă față de tratamentul sancționator prevăzut pentru infracțiunea de viol săvârșit asupra unui minor, însă, într-o asemenea ipoteză, nimic nu împiedică completul de judecată ca la individualizarea pedepsei să ia în considerare anumite circumstanțe agravante (comiterea faptei într-un context de vulnerabilitate a victimei
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
democratică, fiind apte să asigure scopul urmărit de legiuitor, respectiv protecția valorilor anterior enumerate, prin mijloace specifice dreptului penal. De altfel, restrângerea exercițiului unui drept fundamental nu este de natură să afecteze substanța acestuia în condițiile în care măsura legislativă sancționatoare de natură penală reprezintă o măsură adecvată și rezonabilă, care urmărește protejarea unor valori fundamentale ale democrației constituționale. Atunci când sunt în discuție mai multe drepturi și libertăți fundamentale protejate de ordinea constituțională a statului democratic, aprecierea eventualului caracter disproporționat
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002). ... 96. Cu privire la soluția legislativă care completează, prin dispozițiile art. I pct. 6, 10 și 12 din legea criticată și, respectiv, ale art. II pct. 2 din aceeași lege, regimul sancționator al infracțiunilor prevăzute la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și la art. 4 din Legea nr. 157/2018 cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, Curtea reține că aceasta este prevăzută prin lege, este legitimă, necesară
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
acesteia ca fiind executată, a unor fapte de natură penală similare sau conexe cu cele incriminate prin dispozițiile legale criticate. De altfel, legea supusă controlului de constituționalitate nu face nimic altceva decât să clarifice, să completeze și să uniformizeze regimul sancționator al infracțiunilor speciale din legislația în vigoare, extinzând pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi deja cuprinsă la art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 inclusiv la infracțiunile prevăzute la art. 6 din respectiva ordonanță de urgență, precum
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
ale Convenției, fiind amenințări la adresa ordinii lor constituționale, a justiției și a păcii, fapt ce reclamă o protecție sporită și efectivă din partea statului inclusiv pentru persoanele, grupurile de persoane, categoriile sociale sau comunitățile vizate, precum și un regim sancționator proporțional cu gravitatea faptelor. În acest context, preeminența acestor valori nu doar justifică, ci reclamă o politică penală adecvată, capabilă să răspundă eficient unei situații din societate. ... 97. În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 297 din 26
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
României, Partea I, nr. 971 din 21 octombrie 2020, Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018), Curtea constată că reglementarea răspunderii penale, precum și a regimului sancționator constând în pedepse principale sau complementare reprezintă chestiuni ce țin de politica penală a statului. Este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili pedepsele aplicabile în cazul săvârșirii unor infracțiuni în raport cu gradul de pericol social al faptei/făptuitorului, gravitatea
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale. ... 98. Totodată, în ceea ce privește regimul sancționator al faptelor incriminate, Curtea reține că limitele speciale maxime ale pedepselor prevăzute prin legea criticată, precum și obligativitatea dispunerii pedepselor complementare sunt justificate și proporționale, în condițiile posibilității comiterii faptelor incriminate prin intermediul sistemelor informatice, care permit diseminarea informațiilor din
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
pentru tematicile naționale/județene/sectoriale, cât și pentru anumite produse sau servicii. Prin intermediul fișei de control se vor indica care sunt verificările minim obligatorii,ce constatări trebuie să fie făcute în raport cu realitatea, încadrare în actele normative, măsuri, sancțiuni și intervalul sancționator. ... 3. Proces verbal de constatare a contravenției - PVCC PVCC este un document procedural, tipizat, securizat, prin care se constată săvârșirea unei contravenții în domeniul protecției consumatorilor, cu aplicarea de sancțiuni și măsuri complementare. Comisarii vor încheia PVCC, în trei exemplare
PROCEDURĂ din 11 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293719]
-
curgă de la data emiterii procesului-verbal prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege nu poate fi primită, deoarece ar conduce la prelungirea pe o perioadă nedeterminată a începutului prescripției și ar lăsa norma juridică fără niciun efect sancționator. ... 65. Nu se poate reține o încălcare a art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Liberul acces la justiție nu înseamnă că instanța poate fi sesizată oricând și în orice condiții, ci acest drept
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
în Cauza C-107/23 PPU (Lin), precum și ordonanței Curții de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) din data de 9 ianuarie 2024, în Cauza C-131/23, instanțele sunt obligate să evite realizarea unei lex tertia în determinarea legii aplicabile și a tratamentului sancționator într-o cauză penală, în condițiile descrise în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014. ... 135. În consecință, și ulterior acestor două hotărâri, pentru a stabili care acte de procedură au efect întreruptiv al cursului prescripției răspunderii
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
efective, sunt impuse obligații atât autorității legislative naționale, cât și instanțelor naționale. ... 170. Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că este primordială obligația legiuitorului de a crea un cadru legislativ adecvat, de natură să configureze un regim sancționator care să asigure respectarea art. 325 din TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, inclusiv prin modificarea normelor privind prescripția răspunderii penale, astfel încât acest regim sancționator să nu prezinte un risc sistemic de impunitate cu privire la
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]