377 matches
-
distrugerea În Întregime”, În anul 1009, a „bisericii În care se afla la Ierusalim mormântul Domnului și Mântuitorului nostru”. Demolarea bisericii ar fi fost realizată de Diavol, „prin intermediul obișnuitului său aliat, poporul evreu”. Se zice că evreii din Orléans („și sarazinii din Spania”, adaugă celălalt cronicar) l-ar fi convins pe „Prințul Babilonului” (probabil Califul din Bagdad) să distrugă templul. „Bazilica mormântului Domnului fu rasă până la pământ” de către sarazini, „dar când Încercară să dărâme cu târnăcoapele de fier mormântul, nu reușiră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obișnuitului său aliat, poporul evreu”. Se zice că evreii din Orléans („și sarazinii din Spania”, adaugă celălalt cronicar) l-ar fi convins pe „Prințul Babilonului” (probabil Califul din Bagdad) să distrugă templul. „Bazilica mormântului Domnului fu rasă până la pământ” de către sarazini, „dar când Încercară să dărâme cu târnăcoapele de fier mormântul, nu reușiră” <endnote id="(93, pp. 130- 133)"/>. Legenda a fost construită În jurul unui fapt istoric. Într- adevăr, În 1009, califul anticreștin și cam dezechilibrat al-Hakim a distrus biserica Sfântului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci din cel care Încearcă să o distrugă. Cronici franceze din secolul al XI-lea consemnează o legendă similară, doar că, În locul miraculoasei icoane a Sfântului Gheorghe din cetatea siriană Ramel, apare miraculoasa „biserică a Sf. Gheorghe de la Ramlah”. „Nici un sarazin nu profanase biserica”, pentru că avea „putere magică” și toți mahomedanii care intrau În ea cu gânduri necurate „erau loviți de orbire”. Până la urmă, zic cronicile, biserica din orașul sirian Ramlah ar fi fost distrusă de sarazini, „asemenea multor alte biserici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gheorghe de la Ramlah”. „Nici un sarazin nu profanase biserica”, pentru că avea „putere magică” și toți mahomedanii care intrau În ea cu gânduri necurate „erau loviți de orbire”. Până la urmă, zic cronicile, biserica din orașul sirian Ramlah ar fi fost distrusă de sarazini, „asemenea multor alte biserici ale sfinților” <endnote id="(93, pp. 131-133)"/>. Frescele bisericilor ortodoxe din spațiul românesc erau și ele distruse de adversari, nu doar religioși, dar și militari. În bisericile din Bucovina secolului al XVII-lea, de exemplu, cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
singur am numit Ierusalimul poate arunca în aer orice alte înțelegeri, pe orice alte teme. Acest oraș, leagăn a trei religii majore, este un măr al discordiei de vreo 2000 de ani. Evrei și romani, perși și bizantini, cruciați și sarazini, creștini și musulmani, evrei și arabi, evrei și palestinieni toți și l-au disputat și și-l dispută, unii, și azi, într-o luptă ce pare a nu avea sfârșit. Și totuși cum a fost posibilă întâlnirea de la Annapolis, care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe tunguși. Se adaugă amintirea unor popoare dispărute (latini, cumani, pecenegi; posibil: alani, cazari; mai controversați: celți, goți, gepizi). Prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unifice Imperiul. Revoltele fiilor săi, apoi, după moartea sa (840), războaiele care-i opun pe urmașii săi, slăbesc Imperiul Carolingian. Cu atît mai mult cu cît secolele al IX-lea și al X-lea văd Europa supusă unor noi invazii: sarazinii în Mediterana occidentală și în Italia, maghiarii veniți din Panonia și, mai ales, vikingii în Anglia si Galia. Imperiul Carolingian se destramă dînd naștere la trei noi entități, odată cu împărțirea de la Verdun (843). ▪ In acest context, comerțul internațional se menține
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cucerește ringul și bogățiile sale, ruinînd astfel puterea haganului. Urmează convertirea progresivă și vasalizarea acestui popor, al cărui hagan va veni personal, în 811, să-i facă jurămînt de credință Împăratului în palatul său de la Aix-la-Chapelle. În fața musulmanilor din Spania, sarazini sau mauri, ale căror atacuri se înlănțuie în sudul Galiei și în Italia, acțiunea lui Carol cel Mare este mai puțin reușită. În 778, la chemarea guvernatorului Barcelonei, revoltat împotriva emirului de Cordoba, trece în peninsulă cu două armate, asediază
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
urmașii lui Carol cel Mare și ai lui Ludovic cel Pios coincid cu noi valuri de invazii și incursiuni în teritoriu creștin venind din Scan-dinavia. Ungaria și zonele controlate de musulmani. În Sud, suveranii carolingieni trebuie să facă față presiunii "sarazinilor". Pe uscat, cavaleria musulmană a fost definitiv blocată în secolul al VIII-lea, dar frontierele maritime sînt foarte vulnerabile, în Mediterana occidentală, plecînd de la baze de operațiuni mai mult sau mai puțin independente, situate în Spania sau în Africa, arabii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
creștin. Ea impune chiar celor doi frați dușmani o declarație de pace, în 860. La fel ca și sub Ludovic cel Pios, momentul se află sub semnul influenței Bisericii. În fața dispersării autorității, a anarhiei, a incursiunilor devastatoare ale normanzilor și sarazinilor, Biserica întrupează un principiu unitar. Papa Nicolae I înmulțește efoturilc în acest sens: el intervine în afacerile ecleziastice ale fiecărui regat, fără să țină seama de protestele suveranilor cardingieni și-i oferă sprijinul lui Ludovic II în lupta îndîrjită pe
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
oferă sprijinul lui Ludovic II în lupta îndîrjită pe care acesta din urmă o duce în Italia de Sud împotriva musulmanilor. Domnia lui Ludovic II marchează o scurtă pauză în procesul de descompunere a Imperiului carolingian. Campaniile sale neobosite împotriva sarazinilor îl fac să apară ca apărătorul creștinătății și dau, pentru ultima oară, un anume sens titlului imperial, în timp ce cei doi unchi ai săi își împart Lotharingia, el cucerește, în 871, Bari, mare bază musulmană a Italiei, și mai slăbește puțin
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
așteptînd ca, în 962, să treacă în mîinile lui Otto I al Germaniei. În secolul al X-lea, asupra unor regate mai mult sau mai puțin întinse, mai mult sau mai puțin descompuse sub loviturile conjugate ale năvălitorilor normanzi sau sarazini și cele ale deținătorilor locali ai puterii funciare și militare, mai domnesc încă urmași îndepărtați ai Pepinizilor. Franța, Germania, Italia se nasc, astfel, din ruinele construcției statale ivite de pe urma alianței tronului Sf. Petru cu cel al puterii france. Imperiul Carolingian
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar de comandă (bannum), își exercită autoritatea în sînul senioriei. Nașterea și avîntul feudalității Dislocarea Imperiului de Apus, fărîmițarea regatelor în mari principate teritoriale, hărțuirea continuă exercitată de jefuitorii sarazini și normanzi, apoi lenta creștere demografică care începe să se manifeste odată cu secolul al X-lea, în timp ce activitatea comercială își reia avîntul în Adriatica, marea Nordului, Baltica și de-a lungul căilor continentale care trec prin Champagne și Germania și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
legată ea însăși de "noile invazii" din secolele al IX-lea și al X-lea. Insecuritatea și violența există, desigur, în Europa născînd instituțiile feudale. Ele sînt deja omiprczente și au mai degrabă tendința de a crește în intensitate, atacatorii sarazini și normanzi nefiind decît în parte responsabili de generalizarea fenomenului. "Protecția" pe care seniorul ar trebui s-o asigure celor care depind de el a fost, în general, impusă acestora cu forța și de aceea că nu-i apără împotriva
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sau discontinuității dintre "înfrumusețarea" primei etape carolingiene și marele avînt care se operează în primul sfert al seco lului al XI-lea. Ei fac să prevaleze cînd redeschiderea căilor maritime în Mediterana și în mările septentrionale după zăvo-rîrea lor de către sarazini și normanzi, cînd "injectarea" aurului islamic care dă avîntul inițial economiei occidentale, cînd, în sfîrșit, influența ecercitată asupra Europei feudale de către modelele orientale, vectori ai zestrei culturale și științifice antice. Ei insistă asupra progresului tehnologic pe care 1-ar fi
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cucerind Bari în 1071, după ce se face acceptat ca duce de Calabria și de Pouilles de către Papa Nicolae II. Odată cu cucerirea Siciliei de către succesorii săi, Occidentul marchează un punct în plus, de această dată, însă, înaintarea normandă se face în detrimentul sarazinilor; în 1130, cînd Roger II, care a pus sub autoritatea sa toate posesiunile normande, obține de la antipapa Anaclet coroana regală, o adevărată putere controlează, în fața bizantinilor și musulmanilor, sudul peninsulei și pivotul bazinului mediteranean. În timp ce flota normandă supraveghează strîmtorile și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nordul Spaniei, mici state creștine: regatele Leon și Navarra, comitatele de Aragon și Barcelona, state pe care incursiunile sarazine le mențineau într-o stare de permanentă insecuritate. Începînd de pe la mijlocul secolului al XI-lea, acestea încep o luptă dîrză împotriva sarazinilor, profitînd de dezmembrarea califatului de Cordoba în mici regate numite taifas și susținute în acțiunea lor de Papalitate, de călugării clunisieni și de baronii franci, burgunzi, gasconi și poitevini. În multe privințe, expedițiile întreprinse astfel de cavalerii de dincolo de munți
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
create la inițiativa Bisericii, cu scopul de a combate sau preveni întoarcerea la erezie este cazul uriversității din Toulouse, întemeiată în 1229, după cruciada cathară sau cu scopul de a instala citadele ale civilizației creștine în plin teritoriu recucerit de la sarazini: la Salamanca, Valladolid, Valencia în Spania sau Coϊmbra în Portugalia. Înzestrate cu statuturi și organizate după modelul altor corporaii, universitățile scapă, ca și clericii, jurisdicției obișnuite a suveranului sau orașului. Membrii lor se grupează în "națiuni", care, la originea lor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
are curs, în sensul lui propriu, decât în America de Nord, bastion al milenarismului evanghelic, unde întrebuințarea lui în sens figurat este de altfel o banalitate (cel de-al Doilea Război Mondial a fost, pentru americani, o cruciadă pentru libertate). Desigur, exterminarea sarazinilor nu ne-ar displăcea prea tare nici nouă, dar de departe, apăsând doar pe un buton, fără a ne urni de acasă, lăsând totul în urma noastră. Cucerirea piețelor, da, dar să plătești cu propria persoană, nu. Să le reamintim, domnului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
muncitorești, ci și la sate: Sicilia, ținutul Latifundiilor, provinciile din sud, cu pămînt calcaros, sărace, fără irigații pentru cultura solului, lipsite chiar de apă potabilă pentru orașele și satele cățărate încă din Evul Mediu pe vîrfuri stîncoase de teama atacurilor sarazinilor, regiunea romană, bogată, bine cultivată, unde zilnic împotriva marilor proprietari și țărani înstăriți aveau loc atentate asupra persoanelor și bunurilor. Aceste zbateri interne, sporadice, erau, prin 1898-'99, favorizate de o situație economică mediocră: recolte mai mult decît slabe duceau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
parte, îndemna și trimitea pe călugării predicatori cu scrisori, în 3 septembrie 1288, să propage religia în țările de sub dependența lui Nogai; iar, pe de alta, în același an, cerea arhiepiscopului de Strigoniu să propage „cuvântul crucii” în Ungaria împotriva sarazinilor și tătarilor nogai, după ce constatase că numărul cumanilor ajunsese în 20 mai, 1290, primejdios de mare. El îndemna pe Rudolf, duce de Austria și împărat Romano-German prin scrisorile din 20 mai, 23 iulie și 9 septembrie 1290, să pună armata
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
explică rafinamentul care a caracterizat curtea de la Bagdad a lui Harun al-Rașid în secolul al VIII-lea. De fapt, "renașterea carolingiană" poate că nu s-ar fi produs dacă între cei doi împărați (împăratul roman uns de papi, luptător împotriva sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid) nu s-ar fi stabilit relații, schimburi de solii, vizite, comerț. Harun al-Rașid avea tot interesul să opună Imperiului Bizantin
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
naiv și perdant să invocăm, dintr-un foc, repere topografice. Sau să ne aruncăm, neinspirat, privirea către biografia balcanică a autorului Intrării în casă. Iată, spre exemplu, un "poem bănățean" pursânge, grefat pe schelăria unui spațiu iberic ori - cine știe? - sarazin: "Pâlcuri de păduri de pin, nisipoase mușuroaie/ de cârtiță, bujorii aceștia explodând/ de-a dreptul din aer, din neant și noi, aidoma/ unor stâlpi șerpuiți cu inele,/ înfipți în carnea nisipului mustind de ape,/ noi, citind poezie cum am înălța
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
Turoldus în nefericita campanie din 778 a lui Charlemagne din Spania. Ca toate miturile, și acesta, al lui Roland, a luat naștere târziu. Cele 241 de strofe spun următoarea poveste: victimă a trădării cavalerului Ganelon, Charlemagne ia de bună promisiunea sarazinilor că-i vor face jurământ de credință și se retrage din Spania cucerită, lăsând în ariergardă un mic corp de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
Ganelon, Charlemagne ia de bună promisiunea sarazinilor că-i vor face jurământ de credință și se retrage din Spania cucerită, lăsând în ariergardă un mic corp de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl decimează la Roncevaux, înainte ca împăratul, chemat de cornul lui Roland, să facă drumul întors, să-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]