316 matches
-
oaie, porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
oaie, porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
pescărie, cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza (Sebastes
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
a tulbura“ → „a tulbura apa pentru a prinde pește“ → „a prinde sau a găsi peștii“ → „a găsi“ (în general) și „a găsi rime, a găsi versuri“ (sensul figurat). Mulți au criticat această etimologie, până când M. L. Wagner a găsit în sardă etapele intermediare presupuse de Schuchardt: în sardă, turbare înseamnă „a speria peștii către un loc unde apa a fost otrăvită cu lumânărică sau laptele-cucului“, „a speria vânatul luându-l la goană“ și „a mâna vitele“. Apropiată de doctrina lui Schuchardt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prinde pește“ → „a prinde sau a găsi peștii“ → „a găsi“ (în general) și „a găsi rime, a găsi versuri“ (sensul figurat). Mulți au criticat această etimologie, până când M. L. Wagner a găsit în sardă etapele intermediare presupuse de Schuchardt: în sardă, turbare înseamnă „a speria peștii către un loc unde apa a fost otrăvită cu lumânărică sau laptele-cucului“, „a speria vânatul luându-l la goană“ și „a mâna vitele“. Apropiată de doctrina lui Schuchardt este, din multe puncte de vedere, concepția
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
relații, în condițiile păstrării unui cuvânt latinesc. Este cazul termenului mons, care însemna în latină atât „munte“, cât și „lanț de munți“. În majoritatea limbilor romanice, descendenții lat. mons au fost concurați de urmașii cuvântului latinesc *montanea. Astfel, în italiană, sardă, engandineză, friulană (ultimele două, dialecte retoromane), spaniolă și portugheză, urmașii lui mons și montanea sunt sinonime la nivelul sensului de bază, însemnând „munte“ și „lanț de munți“. În franceză și catalană, rivalitatea dintre mont și montagne, respectiv munt și muntanya
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
apropiată de cuvântul grecesc, și alta adaptată la latină, ficátum, cu accentul pe a doua silabă. Ambele forme latinești au reflexe romanice actuale: it. fígato, sp. hígado, fr. foie au la bază fícatum, iar rom. ficát și dialectele italienești și sarde au la bază ficátum. Deci rom. ficat < lat. ficatum, termen culinar cu sensul „ficat umplut cu smochine“. Este foarte posibil că și cuvântul mai, care vine în română din magh. máj, să fi fost împrumutat de la unguri, mari crescători de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nu se știe de ce nu s-a păstrat collum și în română. Probabil că, în locul lui, s-a folosit cervix „ceafă“, devenit rom. cerbice „partea din spate a gâtului, partea exterioară a gâtului“, cuvânt care s-a păstrat numai în sardă, unde de asemenea nu s-a păstrat collum. Surprinzător este și faptul că gât apare târziu în texte, abia la A. Pann. Grumaz este sigur un cuvânt vechi (apare la Coresi, în secolul 16), are și variante cu dz, cum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
abdomen, sinonim al lui pântece. rinichi, rărunchi De data aceasta, ambii termeni ai perechii de sinonime sunt moșteniți din latină; este vorba de două diminutive, reniculus și *renunculus, formate de la lat. ren „rinichi“, diminutive care s-au transmis unor dialecte sarde și retoromane. Lat. ren, termenul de bază, s-a transmis tuturor limbilor romanice (fr. rein, it. reno), cu excepția limbii române. În română, nu s-a transmis nici alt derivat, *renionem, care stă la baza fr. rognon, sp. riñon, pentru a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
preferă cuvântul caballus lui equus, care apare în limba scrisă, în stilul înalt. Lat. equa „iapă“, care nu desemna specia (denumită prin equus), ci numai genul, a putut să se mențină; limbile iberoroma nice (sp. yegua, port. égoa, cat. egua), sarda (ebba) și româna (iapă) cunosc până astăzi urmașii lui equa. Și în sudul Franței a existat, până la sfârșitul Evului Mediu, un continuator al lat. equa; în nordul Franței, locul termenului lat. equa l-a luat lat. iumentum (de unde vine fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
folosit pentru a-l denumi pe mascul era mai specializat. Fiind mai mult folosit în piețele în care se vindea carnea, numele lui era diferit, în funcție de diversele regiuni. Numele animalului tânăr, ied < lat. haedus, s-a transmis numai românei și sardei. Celelalte limbi romanice prezintă o varietate remarcabilă de termeni, care au la origine derivate diminutivale ale lui haedus (haediolus sau *haedius au dat în dialectele din nordul Italiei jöu, giöl, azol și în retoromana din Grunbünde, usöl) sau ale lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc a fost moștenit de toate limbile romanice, numai în română și în alte două limbi surori (un dialect al retoromanei vorbite în Elveția și unul al sardei) denumește culoarea zăpezii și a laptelui. În celelalte limbi romanice, la baza termenilor care denumesc această culoare stă cuvântul germanic *blank, devenit fr. blanc, sp. blanco, it. bianco. Lat. albus s-a transmis în aceste limbi romanice cu altă semnificație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbi romanice: lat. uva s-a păstrat numai în Peninsula Iberică și în Italia. Din motive similare cu cele valabile în română, probabil, în Galia cuvântul latinesc uva a fost înlocuit de lat. racemus „ciorchine“ > fr. raisin, occ. rasin. În sardă și în dialectele meridionale italienești, cu sensul de „strugure“ există continuatorii lat. acimus „boabă“. Tot din cauza corpului fonetic redus au dispărut, în perioada de trecere de la latină la limbile romanice, și alte cuvinte latinești, care au fost înlocuite prin derivate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu aceeași culoare și cu aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul secolului 19, prin moartea ultimului vorbitor). Trebuie, așadar, să nu uităm că limba română continuă latina, asemenea celorlalte limbi surori, dar, evident, cu multe schimbări, în urma evoluției firești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
foc)“, cât și „burtă“. pasăre Pasăre este cuvânt panromanic cu o istorie interesantă. În latină, termenul generic pentru această clasă de zburătoare era avis, care a fost transmis în forma ave numai spaniolei și portughezei, precum și dialectului logudorez al limbii sarde. Încă din latină, a existat tendința de a-l înlocui pe avis, cuvânt cu corp fonetic foarte redus, cu derivatele diminutivale avicula și *avicellus, care stau la baza it. ucello, fr. oiseau. Româna nu are urmași ai lui avis sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
exista oscilarea între folosirea unor termeni cu posibilități expresive diferite. Alături de o formă veche, apărea una nouă, mai expresivă, așa că se pot detecta diverse straturi cronologice. De cele mai multe ori, formele vechi rămân în regiunile periferice ale Romaniei (limbile iberoromanice, româna, sarda), deși acestea nu sunt întotdeauna singurele care se dovedesc a fi conservatoare. Din punctul de vedere al românei, care ne interesează aici, unele fapte latinești păstrate în română există și în franceză (a mânca, unchi, orb), și în italiană (a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sunt întotdeauna singurele care se dovedesc a fi conservatoare. Din punctul de vedere al românei, care ne interesează aici, unele fapte latinești păstrate în română există și în franceză (a mânca, unchi, orb), și în italiană (a plânge), și în sardă (vitreg), dar există altele, transmise numai în română (a merge, femeie, a vindeca). Nu se pot preciza, în toate situațiile, motivele care au dus la „renovarea“ lexicului latinei târzii. Cauza invocată cel mai adesea este înlocuirea cuvintelor uzate prin altele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
menjar, sd. mandicare (it. mangiare este un împrumut din fr. manger). Dintre celelalte sinonime latinești cu sensul de „a mânca“, reține atenția pappare, cuvânt din graiul copiilor ce apare încă de la Plaut, dar care nu s-a păstrat decât în sardă (pappai „a mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se folosească mai ales în vorbirea copiilor. orb Cuvântul orb este moștenit din latină de câteva limbi romanice; în afară de română, se identifică în dialecte din nordul Italiei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști Aceste două cuvinte moștenite în română din latină s-au păstrat și în sardă: lat. vitricus „tată vitreg“ > rom. vitreg și sd. log. bídrigu, bítricu, iar lat. scire > rom. (a) ști și sd. log. iskire. Cuvântul lat. vitricus a fost eliminat de cuvântul lat. patraster, derivat de la pater „tată“, care apare în inscripții vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
rom. (a) ști și sd. log. iskire. Cuvântul lat. vitricus a fost eliminat de cuvântul lat. patraster, derivat de la pater „tată“, care apare în inscripții vechi de la Roma. Acest termen s-a impus în tot teritoriul romanic, cu excepția românei și sardei, care, fiind izolate, au păstrat lat. vitricus. În franceză, în secolul 16, forma medievală parastre a fost înlocuită, din cauza sensului peiorativ al sufixului -astre, prin formula respectuoasă beau-père, care înseamnă atât „tată vitreg“, cât și „socru“. Lat. scire, cuvântul cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
înțelege“, iar ulterior (în latina târzie) a ajuns să însemne „a ști“. Lat. sapere „a ști“ este o inovație occidentală, care era susținută și de lat. sapiens; l-a eli minat pe scire, păstrat numai în regiunile arhaizante (româna și sarda). vulpe Lat. vulpes s-a transmis unor limbi romanice orientale: româna, italiana și retoromana. A existat și un v. fr. goupil < lat. pop. vulpiculus. În latină, vulpes apare încă de la Plaut. După cele arătate în Dictionnaire étymologique de la langue latine de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cărții Roman de Renard (secolul 13), termenul renard s-a impus cu sensul de „vulpe“, eliminând v. fr. goupil, moștenit din latină. Obiceiul de a da nume de persoană acestui animal există și în unele dialecte italiene meridionale; și în sardă, unde există zece denumiri distincte ale acestui animal, unele sunt la origine nume de persoană. Cuvântul raposa din spaniolă și portugheză provine din rabo „coadă“, probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu p s-a produs sub
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]