25,706 matches
-
de fapt, nimic. Nu poți ieși din sală pretinzând că ai înțeles tot, dar cu siguranță vei pleca cu sentimentul unei producții amuzante, vii și actuale, chiar dacă acțiunea are loc acum 30 de ani. Personajele și interpretarea aduc din plin sare și piper poveștii, recunoști cu ușurință mentalități, comportamente și atitudini care sunt încă și azi perfect valabile, iar umorul face, de cele mai multe ori, toți banii. Deci, dacă ai chef de o comedie românească neagră, în care se joacă extrem de convingător
Visul confuz al lui Adalbert by http://www.zilesinopti.ro/articole/2490/visul-confuz-al-lui-adalbert [Corola-blog/BlogPost/97218_a_98510]
-
noi știm, ca "popor creștin" sau ca și creștini, că există o soluție pentru toate aceste neajunsuri... Am aflat destul de târziu, de dragostea și bunătatea nemărginită a lui Dumnezeu. Adunasem deja burdufuri de lacrimi, ce nu mai aveau demult gustul sării, ci gustul apelor de la Meriba...Amare, amare! O mulțime de bagaje, pline cu deznadejde, ură, invidie, neiertare, vorbe grele, jurăminte false, cârtire, nemulțumire. Le-am adunat de-a lungul timpului, crezând că eu am dreptate, doar eu. Așa ceva nu e
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1472067287.html [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]
-
vădit progres, care ne apropia de civilizația europeană. A început să se dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la târg numai ce nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului (1) Pe malul râului, Unde lumina albă-nchis Se împletește cu umbre deformate Pe albeața pietrelor Din apele tulburi, Lumea multicoloră Emană un aer absurd, Ca o mauritancă în zăpadă. Cuiva îi pare picant, Precum sarea în cafea. Însă dacă Inspiri aerul jilav În pieptul plin Sau Încerci să deschizi ochii în soare, Pătrunzând esența greșită a rațiunii, Atunci gâtul se sufocă De la o tuse caustică. Uită-te la lumea stupidă Ca la cosmos, Și frigul
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
de locuit și terasă îmbrăcată în soarele dimineții sau de crepuscul (în funcție de poziția pe care o preferi) un lac unde peștii se zbenguiau în largul lor și de ospitalitatea gazdelor! Poate, doar, faptul că am fost întâmpinați tradițional cu pâine, sare și palincă într-un locație publică unde scriitorii și oamenii de cultură locali sau invitați din Maramureșul istoric s-au întrecut pe ei înșiși: Vasile Morar sau Florica Bud sau George Terziu sau... poate nici nu contează numele, ci modul
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a sferei comerciale-a posibilităților de comercializare a produselor agricole ale Țării Românești și mai ales a Olteniei: animale și produse animaliere, miere și ceară, sare și lemn, alte produse cerute în Ardeal și Banat,explică prteocuparea boiertilor pentru aceasdtă îndeletnicire de exportator . Evenimentele militare au sporit cererile de produse din partea trupelor otomane și cetăților de la Dunăre, pe care Oltenia le-a asigurat contra cost, de pe
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
era destul, iar zăpușeala de peste zi încă se mai simțea în camere. Bănci pentru odihnă nu prea erau libere, dar ici colo câte un loc se mai găsea. O briză ușoară aducea dinspre lac un aer umed cu gust de sare și o binemeritată răcoare. - Nu v-ați mai așteptat colega ? m-a întreabat o doamnă pe care o cunoscusem la masă, împreună cu sora ei. Amândouă aveau un puternic accent moldovenesc, nimic mai firesc din moment ce veneau de undeva de pe lângă Bacău. - Am
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_iubire_pana_dincolo_de_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
În stare-or fi ca să trezească-un mort? Să mușc din ei, precum păgânii, Și zdreanță să fac bluza de import...? Și tot visând la bluza-n care Palma dreaptă încet aș strecura, Mai pun în ceașcă-un vârf de sare Și mă zgâiesc, perfid, la bluza ta. Referință Bibliografică: Mă zgâiesc la bluza ta / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 490, Anul II, 04 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MĂ ZGÂIESC LA BLUZA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Ma_zgaiesc_la_bluza_ta_george_safir_1336180552.html [Corola-blog/BlogPost/358589_a_359918]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > APROAPE DEPARTE -ȚĂRMUL - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului cât de departe poate fi țărmul când ne ștergem ochii și apoi lăsăm sensurile să prindă sarea cunoașterii în pumni pentru o nouă încercare și poate că între noi și nisipul țărmului se întâmplă ceva și atunci ne rătăcim pe acel parcurs ca niște idei neformate complet peste noi cad umbrele una câte una noi le respirăm
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1465158592.html [Corola-blog/BlogPost/382125_a_383454]
-
numele mi-a putrezit/ Renăscând în pământul/ Pe care l-am regăsit./ Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege/ Îndrăgindu-l ca pe numele său. Lili Bobu Încorporând, într-o singură ființă tribunul și ascetul, ați urcat dealul și sarea lacrimii, purtând îngândurarea și durerea neamului atât de amăgit, atât de împins spre înstrăinarea de el însuși, care nu-și mai cunoaște adevărata identitate, adevărata patrie și limbă. Ieșind din cumințenia aparentă a verbului v-ați adresat Basarabiei îngenuncheate, în
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul. Nimic nu i se mai poate adăuga... Îmi văd umbra pe ierbi,/ Mă pot pe dânsa culca,/ Convins pe deplin/ Că-i umbra mea proprie./ Iarba îmi linge pe spate/ Sarea cămășii. Lili Bobu O singură sărbătoare continuă ați avut. Ea s-a numit MAMA - sufletul în care au încăput toate neliniștile lumii. Mama - sinonimă cu așteptarea, ca o statuie a solitudinii, cu lacrima pierdută la poartă. Mama - fântâna, adâncul și
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
la strămoși, a murit în ochii dumneavoastră întregul univers. V-ați simțit orfan. ,, Pierzând pe mama, v-a rămas Patria, dar n-ați mai fost copil de atunci.” Grigore Vieru Mi-i plină ființa de jale,/ Ca trupul mării de sare. Mă doare căsuța,/ Grădina ta verde,/ Toate/ Câte-au rămas fără tine/ Mă dor./ Nu-mi mai e dor/ De nimeni, mamă,/ Numai de tine mi-i dor. S-a mutat pe mormântul mamei toată iarba din abecedarul copilăriei mele
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > VA TRECE FLĂMÂND Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de cel care se vindecă de păcatele lumii, stă omul lăsat slobod să guste mierea pământului, sarea amară adusă de alții. Nu știe cum se coace setea în cupele așteptării... Un zvon îi tulbură răbdarea și prinde vânatul udă carnea bătută să se frăgezească, și va trece flămând peste magice praguri până se vor deschide uși, cărare
VA TRECE FLĂMÂND de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1431900581.html [Corola-blog/BlogPost/368064_a_369393]
-
adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la stâna Sesie ne face să întâlnim animale și păstori blânzi și primitori, bucuroși să aibă oaspeți aici în frumusețea și singurătatea muntelui. Călătoria noastră pe munte sfârșește la stâna turistică Borcutu, unde ne așteaptă darurile ospeției: colac frumos împletit, sare, zmeurată și mesele pline de urdă, caș, ciorbă de miel cu înjintuit, saramură de păstrăv, mămăliguță. Și pentru că viața păstorului nu este despărțită de cea a cântecului și pentru a spori atmosfera de sărbătoare, masa este servită în acompaniament de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cum apare Valul mării, cât mai mare, Ce se varsă iar în mare. Și e frig, e iarnă grea, Gerul crapă-n fulgi de nea, Înăuntru-mi tot mă doare, Gândul către tine-mi sare Și pe rană îmi pun sare. Plouă des, plouă mărunt; Luna martie,-n pământ, Udă floarea de bujor Din obrajii care dor De singurătăți și dor... 3 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Solitude - #Elena #Oleniuc #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Mă retrag într-un exil,Până-n luna
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1477813417.html [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
geam văd cum apareValul mării, cât mai mare,Ce se varsă iar în mare.Și e frig, e iarnă grea,Gerul crapă-n fulgi de nea,Înăuntru-mi tot mă doare,Gândul către tine-mi sareși pe rană îmi pun sare.Plouă des, plouă mărunt;Luna martie,-n pământ,Udă floarea de bujorDin obrajii care dorDe singurătăți și dor...3 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografică: Cale-n dar / Lorena Georgiana Craia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2130, Anul VI
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1477813417.html [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
căpătat caș pentru oile noastre, am fi avut ce aduce acasă, la mama, care, după ce tăia cașul în bucăți mari, le mai lăsa o zi, două la uscat, apoi le-ar fi tăiat bucăți-bucățele mici, le-ar fi frământat cu sare, apoi ar fi bătut brânza în bărbânză de brad, ca să țină cât mai mult. Câteva luni aveam ce mânca cu mămăliguță. Cei bogați umpleau multe bărbânze din acestea, le ajungea până la anul următor, aveau și de vânzare. Oameni săraci, cu
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
-N POEME Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă cu versuri, cum plouă cu frunze Pe o alee ce duce neunde; Stai, să-ți adun un poem de pe buze Versul de sare, te rog, nu-l ascunde! Are un gust de licoare divină: Nu-i nici amar, dar nici dulce nu este. Nevinovat, dar cu tainică vină Lasă-i ecoul să-mi cânte-n poveste, Pe înserat când tăcerea mă doare Și
PLOUĂ-N POEME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1445065063.html [Corola-blog/BlogPost/378356_a_379685]
-
fiind o seară senină și vremea destul de caldă. În comparație cu gerul de pe la noi, aici clima era mult mai caldă în acest anotimp. Am continuat să merg spre mare intuindu-i prezența după vuietul valurilor și a mirosului inconfundabil de alge și sare. Am ajuns repede la marginea plajei, scăldată de valurile mării. M-am apropiat de mal, am înmuiat mâna în valurile înspumate ce scăldau nisipul, dându-i bucuroasă salutul meu de bun găsit.Am respirat adânc, cu nesaț aerul rece încărcat
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464902194.html [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
își murmura Ovidius jalea, de aceea Muzele au plămădit peste veacuri, din melancolia și lacrimile lui calde, un poet ce avea să îi fie lui Ovidius semen și urmaș pe tărâmul poeziei. Și astfel, din plânsul lui Ovidius și din sarea mării, Muzele l-au întrupat pe Eminescu. Și i-au dăruit meșteșugul lui Ossian și dorul după mare. Eminescu iubește “codrul des”, "lacul...albastru", “teiul sfânt”, “umbra de cetini”, dar nu își poate imagina propriul sfârșit decât lângă mare. Aceasta
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
aprind / Și-ntreg universul în verde-l cuprind. “ O poveste de foc s-a închegat sub privirea sa din clipe neostenite . Rătăcește ca într-un joc în oceanul năzuințelor, iar pe filele vremii așterne versuri arzătoare, cărora le întreține flacăra sarea din ploi, ploi de speranță, ploi de vise. “ Bună seara, poveste cu vâsle de foc - / Oceanul în care mă pierd într-un joc, / Pe file de vreme s-aștern rânduri noi / Și toate-s aprinse cu sare din ploi.” Umbrele
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
le întreține flacăra sarea din ploi, ploi de speranță, ploi de vise. “ Bună seara, poveste cu vâsle de foc - / Oceanul în care mă pierd într-un joc, / Pe file de vreme s-aștern rânduri noi / Și toate-s aprinse cu sare din ploi.” Umbrele care învăluiau tăcerile de argint ale nopții au vegheat așteptarea sa. Brațele îi erau nerăbdătoare să cuprindă mantia fermecată a iubirii. Dorința sa cea mai puternica era să soarbă cuminte din tainele nerisipite, astfel a urmat liniștea
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
ce au luat în acea valiză...nu fac ei ce vor aici în sat și fără ca eu să știu...! - Dom’primar, ce facem cu mortul! - Duceti-l pe Fane Cizmaru, pe mort, la capelă, îl dezbrăcați și-l băgați în sare...o să stea acolo până când vor veni ai lui ca să-l înmormânteze. Eu am construit această capelă, după o idee care-mi aparține...ce vreți voi, să mă iau după ăștia de la UE, după legile lor...ei vorbesc de autonomie culturală
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
ale celor de la UE. Are două camere, una este considerată sală de așteptare, are șase metri pe șase metri, acolo se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei popular, în ritmuri de fanfare
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]