380 matches
-
Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul care include și Câmpia Tisei nu a fost înglobat Imperiului Roman. În partea nordică a acestui ținut liber au locuit quazii și marcomanii germanici, dar și iazici sarmați iranieni. Priscus Panites înregistrează drumul parcurs, peripețiile traseului, oamenii întâlniți, locuitori ai satelor, supuși șefilor huni, descrie “capitala”, reședința lui Attila, o așezare de corturi și construcții de lemn, dar și de locuințe în stil roman, cu băi interioare și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
iraniene la care participă și dacii liberi îl determină mai întâi pe Gelienus, apoi pe Aurelian, să abandoneze Dacia lui Traian, care, pentru o sută de ani, rămâne vizigoților federați ai Romei. Dacii liberi au fost deosebit de activi, fie împreună cu sarmații, fie singuri, fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
părintești la toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente în „dun-umurile” rămase (Singidunum, Noviodunum, Gali-Galați și Galiția), combinată cu întrepă trunderea timpurie a sarmaților iranieni (iazigii - iasii de mai târziu, de la care avem numele Iașilor și roxolanii din vestul Daciei, aliați ai marcomanilor germanici în războaiele din 165- 175 și 177-180, din timpul împăratului filosof Marc Aurelius), putem afirma că sinteza devenirii inițiale a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
332, un foedus, un tratat de alianță care mai era în vigoare pe timpul împăratului Valens (367-379) . Constantin cel Mare nu face decât să continue o politică de recuperare începută în timpul tetrarhiei, care obținuse victorii importante împotriva carpilor, goților și sarmaților, la sfârșitul secolului al III-lea, când se vorbește de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a V-a Macedonica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de ținut minte, numit Liber Memorialis, și în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îi judeca și Caligula cu 100 de ani mai devreme, pentru că nu a adus culturii antice nimic în afară de ură și viclenie. Pe cînd neamuri vrednice de ținut minte sînt o mulțime din seminția cea mare a ariminilor: bitinii, frigienii, sciții, sarmații, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, getulii. Prea rău ne-au șonțit istoria, blestemații! Nimic nu era mai demn de venerație în ochii anti- cilor decît vechimea originilor iar grecii și romanii disprețuiau pe iudei că nu au dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ierusalimul Iudeei, și alte neamuri: ca tocmai diferiții getuli, și maurii din numeroasele ținuturi, hispanicii din toate hotarele, (și diferitele nații ale galilor, și Britania unde încă nu s-au așezat romanii, fiind puși într-adevăr toți sub Cristos și sarmații, și dacii, și sciții și germanii și să adunăm numeroase neamuri) și provincialii și insularii multor nobili ignoranți, și pe unde am putea număra mai puțini? Zic în tot felul de locuri numele lui Cristos, care tocmai a venit, pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
porțile cetăților sînt deschise, și care nici una nu este închisă”. Și dăi și luptă, și dăi și luptă să nu se-împută! Dar rău de tot s-a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica lll, 1. Ardă-v-ar para focului de întunecați cu minciunile voastre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nedumerire ne scoate unul din pă-rinții plăsmuirii iudeo-cretine, Origenes(185-254) explică în scrierea In Matth. 39 situația răspîndirii creștinismului pe la anii 230 astfel: Ce să vorbesc despre brita- nii și germanii care sînt lîngă Ocean, sau la barbari, despre daci, sarmați și sciți, dintre care cei mai mulți încă n-au auzit cuvîntul Evangheliei dar au să-l audă la sfîrșitul veacului.” Și au auzit cuvîntul criminal și odios dar la sfîrșitul mai multor veacuri, însă spus numai prin sabie și pîrjol chiar dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ROMÂNE ÎNAINTE DE MAREA INVAZIE TĂTARĂ Pământul vechii Dacii și locuitorii ei au suportat - după cucerirea romană - timp de o mie de ani invaziile a nenumărate popoare migratorii, venite în majoritate de la nord-est. În primele secole ale erei noastre, au navălit sarmații, roxolanii, vandalii, goții, taigalii, vizigoții cu triburile lor greutungi și teringi și ostrogoții, determinând Roma să-și retragă legiunile pe linia Dunării și să părăsească Dacia Felix, în fapt numai, și temporar între anii 271-272, pentru că în drept ea nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
preface că fuge, într-o ambuscadă pregătită de Gebe la Hunan și măcelărită Astfel, cu trecătorile munților neapărate de nimeni, ei apar la nordul munților Caucaz, unde găsesc, în câmpie, pe alani, numiți ași sau iași, creștini urmași ai vechilor sarmați, pe lesghieni, circazieni și cumani uniți și gata de luptă. În bătălia angajată, la 4 februarie 1222, Subotai și Gebe, pierzând destui oameni, au fost nevoiți să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nordul Mării Negre (din Ucraina de astăzi) În partea de răsărit a teritoriului lor, și Îndeosebi În Dobrogea (numită În Antichitate Scythia Minor). Dinspre apus au venit celții, un număr dintre ei rămânând În Dacia. Ceva mai târziu, bastarnii (germanici) și sarmații (de origine iraniană, ca și sciții) au locuit și ei pe teritoriul dacic. Despre coloniștii romani să nu mai vorbim: ei sunt de toate originile. A urmat, după retragerea romană, timp de o mie de ani, un impresionant șir de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la aceasta în lungime către ținuturile scitice, sînt popoare, vecine totuși, în-să diferite pînă la litoralul(Mării Negre): Geții, cărora romanii le spun daci; de altfel, Sarmații cărora grecii le spun Sauromați...” Deci romanii i-au ,,botezat” și pe alții ca să le fie bine în vîrful sabiei, dar nu înseamnă că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune în altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parte din gali(tăblița 12) conduși de un rege care dădea ascul- tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au primit voie pentru sălaș și pășune și o parte din triburile sarmaților. Nu-mai că veseloșii gali/galati i-au luat la învîrtit pe sarmați de le-au mers fulgii cum ne spune tăblița 26. Ca un adevărat ocrotitor al toriștei, boero Biseto și-a strîns neamul său de războinici în frunte cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au primit voie pentru sălaș și pășune și o parte din triburile sarmaților. Nu-mai că veseloșii gali/galati i-au luat la învîrtit pe sarmați de le-au mers fulgii cum ne spune tăblița 26. Ca un adevărat ocrotitor al toriștei, boero Biseto și-a strîns neamul său de războinici în frunte cu basileul Lapise, s-a pornit să pună sabia pe gali și să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu basileul Lapise, s-a pornit să pună sabia pe gali și să-i atace în cetatea Geonastio care era centrul puterii lor. Chiar dacă nu au cucerit-o, galii au înțeles că nu mai au zile bune printre geți și sarmați, așa că și-au pus averile și familiile în faimoasele lor căruțe plecînd în sud către Macedonia. Dar regele Antigonos Gonatas nu a fost bucuros de asemenea musafiri și le-a ieșit înainte cu ho în anul 279. î.e.n. A urmat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la mare ananghie, boero Biseto îi trimite din cetatea binecuvîntată de sfînta cruce, ceva turme de oi și blănuri care trebuiau trecute peste Istru. ,,Boiero Biseto împreună cu luptătorii clanului său, l-au salvat de la mare necaz pe bărbatul Bido, căpetenia sarmaților. Conducătorul Biseto împreună cu soții săi au purces și au atacat Geonastio, baza galilor adunați în Mesia obligîndu-i să se retragă în cetate unde s-au salvat. În timpul înfruntării galii au fost împinși într-un loc mocirlos cu un iaz mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
robie de către geți. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur și să le dai după ce vei tăbărî(ajunge). Din înălțimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să gonești și să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmați spunînd: privește sfînta cetate a geților! Lapise”. După înfrîngerea suferită în fața macedonenilor și etolienilor, o parte din gali s-au așezat în nordul Iugoslaviei, iar alt grup și-a găsit sălaș pe rîul Marița în Bulgaria, unde au înființat ,,regatul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu supărare specialiștilor. Dar geții nu practi- cau înhumarea ci numai incinerarea iar sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu supărare specialiștilor. Dar geții nu practi- cau înhumarea ci numai incinerarea iar sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era specifică numai neamului sarmaților așa cum arată T 58 turnată la moartea marelui preot get Ili, martirizat de lepre ca Iisus. Cine nu se ține de calea adevărului să i se îmbolnăvească afurisita limbă și să-i cadă, fiind lipsit pe veci de unealta minciunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pontice lll, 2 ,, Aici vă cunosc acum și sauromații și geții, iar cetele de barbari laudă un astfel de curaj. Cînd acum de curînd am adus vorba despre cinstea noastră(căci am învățat să vorbesc în limba geților și a sarmaților) un oarecare moșneag ce se găsea din întîmplare în acea mulțime, la vorbele mele a răspuns următoarele: Și noi, străine, pe care recele Istru ne ține departe de voi, știm bine ce înseamnă nu-mele de prieten. Există un loc în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas"” și „"„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis"”. Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de "Alanus fluvius" iar orașului Iași, "Forum Philistinorum" (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din slavonă. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă". O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui "Jassiorum municipium". Numele maghiar al orașului ("Jászvásár") înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
al orașului ("Jászvásár") înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, "Târgu' Ieșilor" (și forma alternativă "Iașii"), ar putea avea aceeași semnificație[. În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară "íjász" înseamnă tocmai "arcaș", de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași. Etimologie eronată totuși, "íjász" fiind derivat din "íj" (respectiv "ív", ambele cu sens de arc) și sufixul de
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Criș (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III-II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din sec. II-III e.n. Teritoriul pe care se află orașul astăzi a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, slavilor, tătarilor. Este atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]