332 matches
-
cu o frecvență de 40 de pulsații / minut, restul surselor debitează continuu și constant. Pânze acvifere din Grădina Botanică Iași Este cunoscut faptul că în zona Breazu - Copou - Iași se găsesc straturi acvifere, ce conțin ape sulfatate-magnezienesodice, situate în nisipurile sarmatice la o adâncime medie de 4 m. Aceste ape sunt recunoscute ca fiind cele mai sulfatatomagneziene ape subterane din România (cca.6,5 g/litru SO4 2-). Cercetările efectuate și-au propus depistarea și prezentarea unor surse de ape minerale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de tip "Cucuteni A", necropolă bastarnică; necropolă getică; necropolă carpică: morminte sarmatice și așezare de tip "Sântana de Mureș - Cerneahov" (în punctul "Dealul Teilor") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES NAȚIONAL ────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────── Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud, Blaj Orașe Abrud, Câmpeni
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
pentru romani: „Regatul geto-dacic, unificat din nou prin inițiativa cutezătoare a lui Decebal, amenința nu numai poziția Romei în bazinul pontic, ci și în provinciile noi din Balcani și din Europa Centrală. În fruntea unei coaliții a popoarelor războinice, tracice, sarmatice și germanice, el ar fi devenit în câțiva ani un nou Mithridate, deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui Domițian zdruncinaseră linia de apărare a Dunării și o pace nesigură îi lăsa răgaz ca să pregătească, cu mijloacele pe care chiar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
călă toreau în căruțe cu coviltir, care, la locurile de tabără, erau dispuse în cerc. De la acești alani, goții au adoptat armele și tactica cavaleriei iraniene, dar și formele de cultură, la care goții erau receptivi, astfel că arta orientală sarmatică și iraniană ajunge prin goți la toți germanicii și în apusul Europei . Nimic nu-i îndreptățea să joace vreun rol istoric dacă „furtul” istoriei geților și dacilor nu s-ar fi grefat pe învățarea alfabetului runelor (semne luate din alfabetul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării Sarmatice. Datorită unei înălțări tectonice, apele mării s-au retras spre sud-est, spre actualul bazin al Mării Negre. Pe câmpia înălțată a fostului fund de mare s-au instalat, treptat, văile pe care se scurgeau apele ploilor: mai întâi văile Siretului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste procese negative explică caracterul agro-viti-pomicol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări marchează o nouă viziune asupra geologiei părții dintre Jijia și Bahlui, autorul sesizând faptul că depozitele de aceeași vârstă se pot
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o reprezintă argilele, după care urmează nisipurile, aceste materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote, situată în sectorul analizat în lucrarea amintită mai sus, este sărac în resurse minerale și materiale de construcții. Argilele de vârstă sarmatică și depozitele cuaternare din terase, șesuri și glacisuri constituie rezerve apreciabile pentru a acoperi nevoile comunei pentru cărămidă și o industrie ceramică cu caracter local. Pe baza unor studii mineralogice și geochimice a argilelor de pe teritoriu s-au găsit unele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri) variind între 640 mg/l în partea centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
important în perturbarea procesului normal de pedogeneză îl au alunecările de teren,prin care solurile de pantă sunt rupte, deplasate și amestecate cu roci de fertilitate foarte redusă. Văile secundare înaintează ramificat și au sfârtecat în toate direcțiile vechea platformă sarmatică, datorită eroziunii torențiale care a lucrat și lucrează cu intensitate crescândă. Ca urmare a acestui fapt, puține mai sunt culmile dealurilor dintre văile principale nestrăpunse de eroziunea torenților, care mușcă mereu din rama lor. O parte din iazurile ce constituiau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în 1924, asistent, iar în 1927, șef de lucrări. Încă înainte de obținerea licenței, Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Și să înțeleagă cuvintele mele. Peste tot, numai barbari cu glasul lor sălbatic, Toate locurile sunt pline de teama glasului dușman. Eu însumi am impresia că m-am dezvățat de limba latină; Căci am învățat să vorbesc limba getică și sarmatică.” Cu timpul se va adapta și chiar va scrie versuri pentru noii săi compatrioți: „Nu trebuie să te miri, dacă versurile mele sunt cumva rele: Eu care le scriu am devenit aproape un poet get. Ah! Mi-e rușine: am
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
12. 67. Emilian Săhleanu (1880-1939), naturalist, profesor secundar în orașele din Bucovina, editează un anuar de personalități bucovinene și publică o serie de studii despre spațiul bucovinean: Mamiferele stinse din Bucovina, Resturi de zimbru din Bucovina, Frunze de fag din Sarmaticul Bucovinei. 68. Toader Sireteanu (1889-1962), cadru didactic, publicist, predă la Câmpulung Moldovenesc, preocupat de istoricul zonei, publică folclor și date monografice despre Sucevița, comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
incursiuni pustiitoare în Polonia și Moldova constituia problema principală a lui Cazimir la acea oră. Ea era cel mai greu de rezolvat, mai ales în urma pierderilor de oameni duși în robie. Pentru că nu se putea risca o bătălie în deșertul sarmatic, cu rezultate ca la Worskla, regele polon se gândi să intre în legătură cu șeful unei alte hoarde de tătari, a cărei putere să paralizeze pe aceea a lui Sed Ahmet. Rivalul a fost găsit în persoana lui Hadji Ghirai (1430-1466), pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu știm unde au fost ajunse trupele lui Eminek de către moldoveni și nici dacă au mai fost și alte incursiuni ulterioare, cu care moldovenii să fi angajat dueluri. Fapt cert este că, în luptele care au avut loc în deșertul sarmatic sau, poate în cel scitic, cavaleria moldovenească a urmărit cetele prădalnice până în marginile Crimeii, unde a fost prins viu însuși Eminek Mârza, de a cărui soartă nu știu nimic massarii și consulii din Caffa, în acest an. Abia în 7
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost însă liber decît o scurtă perioadă de timp, fiindcă, după 530, a fost atacat și supus de franci. Tot de etnie germanică au fost și suebii, un trib puțin numeros, care s-a așezat în nord-vestul Spaniei. Un trib sarmatic la origine, dar germanizat, al alanilor, a ajuns pînă în Galia și în Spania, contopindu-se cu vandalii, unde a fost înfrînt de vizigoți. Vandalii, și ei de origine germanică, au trecut Rinul învadînd Galia și au ajuns apoi în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile, de calcare și de nisipuri argiloase ale Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei majore, cum este la Câlcea, Leușeni și Pogănești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile, de calcare și de nisipuri argiloase ale Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei majore, cum este la Câlcea, Leușeni și Pogănești, a întârziat prin grosimea și consistența lui, procesul de eroziune și fasonare a versantelor văii Prutului, dând acesteia un tipar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu același nume, a înaintat așa de mult spre Est, încât râpile lui amenință cu surparea șoseaua județeană Huși - Iași, între vârful lor (dă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Urme ale civilizației din această zonă datează însă din secolul III e. n. Acestea sunt probate de descoperirile arheologice din zonă. Foarte aproape de vatra comunei Trușești a fost descoperită, prin săpăturile făcute sub coordonarea academicianului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959, necropola sarmatică de la Trușești, încadrată în fazele civilizației Cucuteni. Aici, în această localitate veche, a luat ființă în anul 1953 un liceu: Școala Medie Mixtă Trușești - așa cum a fost denumirea acestei unități școlare mulți ani după înființare. Nașterea acestei școli în mediul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
avansat, în 1924, asistent, iar în 1927, șef de lucrări. Încă înainte de obținerea licenței, Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ca să iei pe umerii tăi cerul hiperboreean și astrele polului getic”. Numai să nu ne tîmpim! Același autor numește victoria lui Domițian asupra lui Gezino ,,hiperboreus triumphus” și mai departe: ,,De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori și-a scăldat calul în zăpezile geților; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita și n-a adus cu sine decît renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor”. Și în acele vremuri ținutul din partea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]