3,290 matches
-
Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź. Mundrro dad sas telărdo and-ël gawa, phirlas la meseriaça. Aśundăs kë maj sï leș ëkh śhaw' haj avilăs khëre haj thodăs manqë o anav. Akana sas leș śtar śhave: duj śhejă haj duj śhăve. Me buśuwaw Dorulo; sïm o śhaw' ël Tudorosqo haj la Bukunaqo anda-i Aleksandria. Amenqë phenen amenqë rupunară (arʒintară), angrustară (inelara), zlagară. ¶ Ël xurăjimata amare sï normală, sar phiravel pe': pantalonă lunʒi, maj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
sorco anglal, te na dikhǒn ël ćanga, po-kh jija maj demult, p-i vremă-l phurenqi, te na dikhël pe' o kolin la źuvlăqo. ¶ Ande amari nacia sï maj but nămurˇ: bugojeśtˇ, zubileśtˇ, kolikireśtˇ, risteśtˇ, morkoseśtˇ, gicäneśtˇ, pelăgreśtˇ, kăfeśtˇ, . Kadal' nămos sas le' ëkh grastni haj folosinas la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. ¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj balo, śhonas śax thaj muräturj. Saworro jivend beśenas penqë khëre. And-o aźuno ël bërśesqo, kana skimbolas pe' o bërś haj avelas o bërś o nevo, kërlas pe' i Vasïlka. Kadaja sas o śoro ël balesqo thodino p-ëkh tavă, xurădo śukar - dikhlo lolo subdo, zlaga and-ël kan', mërʒăle la korraθe, lulugă paśa lesθe. Denas leș lolimaça. Ël phure phirnas fijesawe kheresθe rromenqo haj gilabenas lesqë i kolinda Vasïlka. Phenlas pe' kë anel
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
avelas i primovara pàle telărenas penqë and-ël gawa ël themesqë. Phirnas wurdonença, da bi kortosqo. Amare phuren n-aș len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
aș len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la jeśiră beśën ël ćǒr'. Amare naciaqi śhib del pe' dab ël ćǒrenqë śhibaça. Lenqë
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
kamel haj sï leș, del len ji zestră. Kaja na-j ëkh obligacia, da fijesawo pärinto, te avel leș, del pesqë kopilos te aźutil leș. Kana ći ïnceleʒin pe' ël phure haj on plaćan pe', maj naśen. Mïndrrï phej i bari sas nasfali ël ogesθar. Kana ïnplinosardăs biś thaj duj bërś' operisajli de inimă la Bukureśtˇ. Kërdili maj miśto, da să ći märitisajli ćiëkhdata źi kaj muli pejnda bërśenθe. ¶ Ëkh źuvli lëwuzo śov kurkë na-j la voja te źăl and-ël khëra khanikasqë
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
amare pärințenθe, kë kola maj źăngle goninas amen. Astarasas i meseria dikhindoj, marindoj po ćǒrăl ël ćǒkanoça; maj dasas dab ël naja. ¶ Beśasas p-ëkh preśo saw skaminuco, śowasas po-kh rogoźina saw zijarj angl-amenθe haj ël ćǒkaja p-o zijari. Kadawa sas amaro atelieri. Ëkh taśka (servietă) skulenqi, ëkh sïrtari kaśtesqo maj bute sïrtarorrença, kaj putrel pe' andë maj but thana sa-kh dată, skulença laśharde diferimes: ćǒkano, kovanca, cava, lampă gazoça, kopić (ëkh kaśt askucome, pätrato saw rotundo, kaj maras leș and-i
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
ći źăl but haj phandaven len, k'-o wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo ćǒkano; deśtepto waj ćinstime, o Dell te źudekil, te
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo ćǒkano; deśtepto waj ćinstime, o Dell te źudekil, te alol lesqë. Referință Bibliografica: O Dorulo o rupunari
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
mitropolit”/” Păi, n-am 80 de ani, dar ești arhivă masonică”. El se referea la textul meu. “Care arhivă?”, îl întreb eu./ “Ești singurul care a scris în perioada interdicției”. Se făcuse că era venit atunci, ca din întâmplare un sas de la Brașov, cetățean american, dar bun știutor de limbă română ... Occidentalii socoteau că aici masoneria este egală cu zero, nu există. Era pe aproape, dar nu chiar zero. La un moment dat îi zic: “Nea Nicule, eu știu că masoneria
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
lor în ritul ortodox (bizantin). Autorul arată etapele cuceririi Transilvaniei de către unguri arătând că prezența românilor în Transilvania a fost în mod continuu constantă, iar ponderea lor numerică - în comparație cu celelalte etnii - a fost neîntrerupt recunoscută. După ce se amintește de așezarea sașilor în Transilvania (secolul XII), autorul prezintă și situația religioasă a românilor din această zonă și lupta dusă de aceștia în vederea păstrării ortodoxiei în fața prozelitismului catolic, calvin și greco-catolic. Toți aceștia urmăreau să-i rupă pe românii ortodocși din Transilvania de
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
redactorilor și ziariștilor români din această zonă. Autorul prezintă și situația publicațiilor în timpul perioadei comuniste și după decembrie 1989. Menuț Maximinian prezintă și istoria interferențelor etno-culturale româno-maghiare și evoluția acestora, arătând că românii și maghiarii din această zonă conviețuind cu sașii au preluat de la aceștia unele obiceiuri, practici familiale, tehnici privind gospodăria agricolă etc. Autorul vorbește și despre obsesia segregaționismului în mentalitatea maghiară care are ca punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea Autonomă Maghiară
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
așteptând sprijin de la Matei Corvin. Dar, deși acesta a ridicat o armată pentru a-i veni în ajutor, în cele din urmă, ajutorul n-a mai ajuns: i s-a pus capăt printr-o intrigă a inamicilor lui Țepeș (probabil sași din Brașov, cu care Țepeș avusese, cu câțiva ani în urmă, niște conflicte datorate faptului că brașovenii sprijiniseră câțiva pretendenți care urmăreau să-i ia locul pe tronul Valahiei. Drept represalii, Țepeș a executat mai mulți sași și a atacat
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-zece-tradari-din-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
lui Țepeș (probabil sași din Brașov, cu care Țepeș avusese, cu câțiva ani în urmă, niște conflicte datorate faptului că brașovenii sprijiniseră câțiva pretendenți care urmăreau să-i ia locul pe tronul Valahiei. Drept represalii, Țepeș a executat mai mulți sași și a atacat Brașovul și câteva sate săsești). Lui Matei Corvin i s-au prezentat scrisori - false, consideră istoricii - , scrise, chipurile, de Vlad Țepeș, scrisori din care rezultă că voievodul era gata să se supună sultanului Mahomed al II-lea
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-zece-tradari-din-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
popoarelor Eurasiei și până în centru continentului african. Această specie involutiva ce ne-a făcut de râs în lumea întreagă, are tratament preferențial din partea autorităților, transformate și acestea în cozi de topor al ocultei, ocupând pe degeaba chiar, casele românilor sau sașilor plecați în străinătate, agiind ca si cum ar fi țara lor, iar noi românii suntem marginalizați în propria noastră țară și/sau aruncați peste hotare. Ca să nu pierim ca națiune, noi, românii, trebuie să ne numim geți sau daci, pentru că acesta a
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493749932.html [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
toți rărunchii: „Mumă, îi gata moagăna? Moagănă, tulai mumă, ado-ncoace!”. Am întrebat peste tot, dar numai în satul bunicilor dinspre partea tatălui există acest fel de mâncare. Abia târziu i-am dat de cap misterului: e o rețetă preluată de la sași, o specialitate cunoscută doar într-o zonă restrânsă din sudul Germaniei, Saumagen ̶ din germanul Magen, stomac și Sau, scroafă, compoziție îndesată și cusută în stomacul bine curățat al porcinei. A fost mâncarea preferată a lui Helmut Kohl, deținând capul
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care numai locuitorii zonei extra-carpatice o pot pune. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute măcar vecinul în nevoie. Dar să-și unească micile tarlale obținute cu pumnu-m masă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute măcar vecinul în nevoie. Dar să-și unească micile tarlale obținutear fi o „tâmpenie
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Germania și România, implicit între Ardeal și Bavaria și întreține excelente legături cu Consulatul General Român din Munchen. În Galeria RaduArt organizează mai multe expoziții personale și de grup, se angajează în intensificarea conexiunilor și în descoperirea similitudinilor între comunitatea sașilor, a ungurilor, șvabilor și bineînțeles a românilor din Transilvania, organizând deja o serie de expoziții cu o tematică corespunzătoare, incluse în poiectul artistic „Kunstler aus Siebenburgen”. Ținând seamă de sistematica prezență a artistului, după 1990, pe scena românească a artelor
RADU-ANTON MAIER – LUMI VIZIONARE ÎN METAMORFOZE CROMATICE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1399292428.html [Corola-blog/BlogPost/365942_a_367271]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416462397.html [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416462397.html [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul p-o gava. O gaźe, kana avenas, naśenas-tar
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416462397.html [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]