126,475 matches
-
adăpost și un loc, unde ei să le ducă hrană, când se va așterne zăpada și gerul peste sat. Peste noapte, casa, livada și malurile lacului din grădină, pomii golași și bradul din fața casei au fost împodobite în veșmânt sărbătoresc. Satul întreg și colnicele au devenit peste noapte un decor de poveste, asemănător celor din felicitările de sărbători. De dimineață, satul se înfățișează privirilor în strai de sărbătoare. Bradul din fața casei își pleacă crengile verzi sub povara promoroacei, streșinile sunt dantelate
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
noapte, casa, livada și malurile lacului din grădină, pomii golași și bradul din fața casei au fost împodobite în veșmânt sărbătoresc. Satul întreg și colnicele au devenit peste noapte un decor de poveste, asemănător celor din felicitările de sărbători. De dimineață, satul se înfățișează privirilor în strai de sărbătoare. Bradul din fața casei își pleacă crengile verzi sub povara promoroacei, streșinile sunt dantelate cu salbe de cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
nici șase ani, s-au trezit și așteptau ca pe jar, să vină bunica cu laptele de la capre să le pregătească micul dejun, ca apoi să se echipeze și să iasă afară, la joacă cu zăpadă, împreună cu prietenii lor din sat. Diseară vor trebui să-și curețe ghetele și să le pună pe săliță, căci noaptea ce vine e o noapte sfântă. E noaptea când sosește moș Nicolae, așa le-a spus buni. Violeta se adresează lui Ionuț: - Ionuț, eu vreau
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
spera să-și găsească și ea ceva cu ajutorul soțului și cunoștințelor sale. După trei luni de la plecarea lui Iancu a chemat-o și pe ea. Între timp, ea și părinții săi au aranjat ca Ionuț să meargă la școală, în sat. Părinții s-au oferit să aibă grijă de micuți cât ei vor fi plecați. Violeta mergea și ea la grădiniță, tot în sat . Gheorghe și Florica erau oameni încă în putere și Valeria era unicul lor copil, așa că erau hotărâți
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
pe ea. Între timp, ea și părinții săi au aranjat ca Ionuț să meargă la școală, în sat. Părinții s-au oferit să aibă grijă de micuți cât ei vor fi plecați. Violeta mergea și ea la grădiniță, tot în sat . Gheorghe și Florica erau oameni încă în putere și Valeria era unicul lor copil, așa că erau hotărâți să o ajute. Nu erau oameni bogați, însă aveau inimă bună, erau pricepuți, vrednici și încă în putere. Părinții lui Iancu erau mult
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
recomanda să-și țină mânușile de lână în mâini și fularele la gură ca să nu prindă vreun guturai, până i-a pierdut din vedere în grupul de copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru dat cu săniuțele . În acea zi cu belșug de zăpadă, pe ulița satului ieșiseră muți copii, cu sănii și câțiva săteni își făceau de lucru pe la porți croindu-și pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
i-a pierdut din vedere în grupul de copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru dat cu săniuțele . În acea zi cu belșug de zăpadă, pe ulița satului ieșiseră muți copii, cu sănii și câțiva săteni își făceau de lucru pe la porți croindu-și pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea dădea semne clare că va continua. Ningea încă și stratul de nea creștea văzând cu ochii. De mult nu
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
mari. Înaintau voinicește pe drumul care devenise deja o pârtie de săniuș, toți croindu-și pârtie prin nămeții care acoperiseră în parte cărarea făcută mai devreme de un tractor cu plugul, urmând grăbiți aceeași direcție și anume poiana din mijlocul satului, destul de întinsă și cu pante repezi care coborau până în vale, loc ideal pentru dat cu săniile. În poiană, unii înălțaseră oameni din zăpadă, alții încinseseră bătaie cu bulgări și râsetele și chiotele lor se rostogoleau în cascade vesele și nestăvilite
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUȚĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului Bun rămas Scrisoare de la mama Și când a fost să pleci din sat Pre voia ta a fost Că ani de carte-ai adunat Viața te lua la rost Când ai pornit de-acsaă Nu avea a-ți da Ca zestrea de mireasă Ci doară mintea ta Plecai atunci purtat de-o stea Cu
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
neobosită Ca să te văz dascăl în Rucăr Când școala-i isprăvită Sau undeva aproape să îmi fii Ca să mă îngrijești Și-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum ești stăruitor să faci ca să se știe Că satul nostru de sub munte Ți-a fost copilărie E-aici de veacuri multe Aicea te-am scăldat cu frunza cea de fag Cu cele ierburi din poiene Te-am legănat cu tare drag În nopți fără de gene Să-ți amintești cum
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
este Mihai LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale, dar și a comunității de unde provine, acest ținut moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale, dar și a comunității de unde provine, acest ținut moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru faptul de a fi invitat aici la Petia, pentru acest eveniment deosebit, care onorează nu numai pe omul Mihai LEONTE ci și pe toți colaboratorii și prieteni dumnealui. Felicia Niculina LĂMĂȘANU fiică a acestui sat Petia, a fost deosebit de fericită să participe la evenimente din care face parte evocând mai multe aspecte din colaborarea cu poetul Mihai LEONTE care a promovat-o incluzând-o în antologiile DRUMURILE VIEȚII 2007 și MIRAJELE VIEȚII 2008 la care
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
și pe fratele poetului Mihai LEONTE, domnul inginer Gheorghe LEONTE din Suceava. Prea Cucernicul preot paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril din Petia, preotul Constantin TUDOSĂ a prezentat într-o alocuțiune foarte concentrată o sinteză a volumul PETIA SATUL DE LA HOTARUL BUCOVINEI, care a cuprins multe aspecte istorice inedite cunoscute și mai puțin cunoscute. Cuvântul doamnei Carmen SIMION, inginera poetă din Pașcani a scos în evidență sprijinul acordat cât și încurajările primite de la Mihai LEONTE, care a îndemnat-o
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
-și etaleze creațiile poetice pe care nu credea la început că pot fi valoroase. Prin această recunoaștere universală are fericitul prilej de a fi inclusă în antologia AMETISTE MOLDAVE dar și de a fi prezentă la evenimente memorabile de care satul Petia are parte prin grija comunității din această zonă. Prin cuvântul său bibliotecarul Ioan ȘTEFAN a dorit să arate invitaților că numai datorită sprijinului acordat de mai mulți factori de niveluri locale și superioare, dar și prin efortul unei întregi
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
au adus tifosul. Păduchi aveam chiar prea mulți, țepe pentru ei nu găseam! Și i-am iertat pentru că am citit că e bine la colhoz pentru omul sărac. 4. Aș fi vrut să-i trag în țeapă pe țăranii din satele unde am ajuns cu trenul foametei și care nu m-au găzduit fiindcă eram slăbănog și urâțel. La șapte ani am venit de unul singur cu trenul foamei de la Roșiori la Verești. Am renunțat și mi-am luat canon să
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
n-a semnat? - Păi tu nu știi că eu nu știu să scriu? 6. Apoi l-aș fi tras în țeapă pe un Prim secretar care nu mi-a aprobat să dau admiterea în târgul nostru, la 16 km de satul nostru, ci la Botoșani, pentru că am tată reacționar. Acolo Premierul sucevean a trimis 92 de candidați pe 4 locuri. Am renunțat la idee pentru că am intrat la liceu și bucuria de a scăpa de sărăcia de acasă era mai mare
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
care ea venise-n fundul grădinii s-o asculte. Aș fi tras-o pe moașă în țeapă, fiindcă n-a venit s-o ajute pe mama. Nu știu din ce cauză. N-am tras-o fiindcă era singura femeie din sat care avea 19 copii cu 19 tați, toți în viață. 8. Dumnezeu a decretat că a șaptea zi - după ce a terminat de făcut lumea - omul să se odihnească. Am auzit că cei născuți în această zi „au pierdut” facilitatea. În
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, a cărui viață o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
dintre cei mai însemnați din 1947 încoace”. Acest punct de vedere are ca bază următoarele: „Regele sau membrii familiei au susținut 13 vizite publice în Europa, cele mai multe cu întâlniri la înalt nivel. Majestatea Sa și noi am fost prezenți în sate, comune, orașe mici și mari din România, încercând să încurajăm sau să dezvoltăm proiecte economice, civice, sociale, mondiale, educaționale. Palatul Elisabeta a găzduit peste 100 de primiri de organizații, asociații, instituții sau companii, administrații locale, reprezentanți ai guvernării și opoziției
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
Rasfrangere > VREAU DRUMUL ÎNAPOI SĂ-L BAT... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului vreau drumul înapoi să-l bat și să revin pe-o cărăruie, dar nu mai știu în care sat eu m-am născut și mama nu e în stare să mă nască iar și tata-i obosit de rugă; crapată-i palma de zidar și plânge în genunchi de slugă... vreau drumul înapoi să-l cat, dar ochiul tot mă
VREAU DRUMUL ÎNAPOI SĂ-L BAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Vreau_drumul_inapoi_sa_l_bat_george_safir_1364802162.html [Corola-blog/BlogPost/350436_a_351765]
-
atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil Părăian s-a născut la 03 martie anul 1929, într-o familie de plugari din satul Topârcea, din apropierea Sibiului, primind la botez numele de Ioan și fiind primul dintre cei patru frați. S-a născut fără vedere, motiv pentru care urmează cursurile unei școli primare pentru nevăzători la Cluj-Napoca, între anii 1935 - 1940. Își continuă cursurile
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Interviuri După o vară bogată în evenimente și turiști, Complexul Național Muzeal ASTRA pregătește o toamnă și mai încărcată. Despre ce evenimente este vorba și cum ne putem distra în muzeu, aflați de la Ovidiu Baron, reprezentatul muzeului sibian. Reporter: În satul românesc toamna se strânge recolta. Muzeul Astra ce recoltă are? Ovidiu Baron: Referitor la recolă, în muzeu toamna aceasta se anunță bogată. O să vernisăm zilele următoare Târgul de Țară, un rezultat care vine ca o confirmare a proiectelor legate de
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul, de ce se învechește, de-aia capătă noi străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură. Va intra într-o perioadă de prefaceri care nu se va mai întoarce la ce a fost. Vizitând satul și stând de vorbă cu țăranii din Siliștea-Gumești, am fost lovit de faptul că majoritatea
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]