10,267 matches
-
agricultură (România fiind o nedorită excepție); Studiile privind dezvoltarea agriculturii și locului acestei ramuri În structura economică și În P.I.B., În țările dezvoltate, acordă un interes deosebit necesității unor fonduri tot mai mari atât pentru subvenționare (În măsură să asigure satisfacerea pieței forței de muncă interne și competitive pe piața externă), cât și pentru cercetarea științifică. Ne permitem să apreciem că „al patrulea val”, În numele ciclicității, va situa factorul natură(agricultura) În poziția pe care a deținut-o În „primul val
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o acută nevoie de forță de muncă pe piața muncii din România. Șomajul este receptat de către muncitorul român ca fiind grav și foarte dureros. Muncitorul român care până acum reușea să câștige un salariu nu prea mare, dar suficient pentru satisfacerea necesităților familiei sale chiar În condiții de decență, dintr-o dată, fără voie, se trezește, dincolo de poarta uzinei și constată cu umilire și disperare, mai apoi cu revoltă că nu mai este capabil să-și Întrețină familia. Suferă grav imaginea de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și persoanele care desfășoară activități În mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât indemnizația de șomaj, persoanele care au reluat activitatea ca urmare a Încetării concediului pentru creșterea copilului, sau au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar, persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea pentru invaliditate, persoanele aflate În detenție care mai au de executat cel mult 9 luni de pedeapsă precum și cetățenii străini sau apatrizi care, pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și persoanele care desfășoară activități În mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât indemnizația de șomaj, persoanele care au reluat activitatea ca urmare a Încetării concediului pentru creșterea copilului, sau au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar, persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea pentru invaliditate, persoanele aflate În detenție care mai au de executat cel mult 9 luni de pedeapsă precum și cetățenii străini sau apatrizi care, pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat În plată; b) persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de Învățământ sau după satisfacerea stagiului militar; c) persoane care au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională; d) persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție; e) cetățeni străini sau apatrizi care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București; g) persoane care și-au reluat activitatea ca urmare a Încetării concediului pentru creșterea copilului până la Împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani În cazul copilului cu handicap, după satisfacerea stagiului militar sau ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea pentru invaliditate; h) persoane aflate În detenție care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei. Angajatorilor care organizează, În baza
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj; b) persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de Învățământ sau după satisfacerea stagiului militar; c) persoane care au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională; d) persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție; e) cetățeni străini sau apatrizi care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București; g) persoane care și-au reluat activitatea ca urmare a Încetării concediului pentru creșterea copilului până la Împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani În cazul copilului cu handicap, după satisfacerea stagiului militar sau ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea pentru invaliditate; h) persoane aflate În detenție care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei. Persoanele prevăzute la lit. a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
asupra Înregistrărilor Bibliografice din 1990, de la Stockholm, ținut sub egida Programului de Control Bibliografic Universal și MARC Internațional (UBCIM) al IFLA și a Diviziei de Control Bibliografic IFLA. Participanții la seminar au recunoscut realitățile economice, dar au subliniat și importanța satisfacerii nevoilor utilizatorilor și cea a rezolvării mai eficiente a spectrului larg de nevoi asociate diferitelor tipuri de materiale și variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de edituri, indici bibliografici, bibliografii, reviste de referate, sumare, anuare, ghiduri, sinteze. Fondul de referință este organizat în acces liber la raft, pe domenii, astfel încât să poată asigura sistematizat utilizatorului informații. Această sală creează obișnuința unei informări autonome, dar și satisfacerea interesului de informare în disciplinele conexe. Bibliotecarul mijlocește drumul spre documentul secundar sau terțiar. De obicei, relația bibliotecar beneficiar evoluează într un dialog deschis, generând un climat propriu studiului. 182. Ce categorii de documente sunt specifice sălii de referință? R
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
lui se asemăna izbitor de mult cu cea în care, atunci când se întâmplă să aluneci pe un povârniș abrupt, nicidecum nu te mai poți echilibra și, astfel, te rostogolești necontrolat în vale. Trebuie, totuși, să remarc acum că, în scopul satisfacerii viciului său păcătos, narcomanul furase isteț, cu o mână experimentată și iscusită, bani din casă numai o bucată de vreme și doar atât cât lipsa banilor respectivi să nu devină cumva bătătoare la ochi pentru Victoria - de asta se temea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
limitele prevăzute de Codul civil. Așa cum s-a arătat Înainte, noțiunea de curte este legată de bunurile imobile ale proprietarilor (gospodarilor și desemnează terenul aflat În continuarea celui pe care este amplasată casa de locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de "bătătură". Curtea poate fi folosită si pentru cultivarea de zarzavaturi, flori, plantații de arbuști ornamentali, boltă de viță de vie
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
care nu și-ar putea procura apa necesară pentru fondul său decât cu o cheltuială excesivă. (2 Proprietarul nu poate fi scutit de obligația prevăzută la alin. (1 pretinzând că ar putea acorda surplusului de apă o altă destinație decât satisfacerea necesităților curente. El poate Însă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat În nevoie, cu condiția de a dovedi existența reală a destinației pretinse. Art.608 (1 Proprietarul poate acorda orice Întrebuințare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior. (2 Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate să Îi schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localități de apa necesară pentru satisfacerea nevoilor curente. Art.609 (1 Proprietarul fondului pe care se află izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrările efectuate, a secat, a micșorat ori a alterat apele sale. (2 Dacă starea de fapt o permite, proprietarul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
comunitatea sau numai pentru o parte din ea, cu participarea unora sau a tuturor membrilor ei, cu impact pentru puțini, mulți sau toți membrii. Schimbare voluntară „prin” comunitatetc "Schimbare voluntară „prin” comunitate" În principiu, nu poate exista dezvoltare comunitară fără satisfacerea celor patru criterii anterior menționate de intervenție la nivelul unui grup social („în comunitate”) în folosul membrilor săi („pentru comunitate”) și cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri presupune, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului sau aleunora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune firesc întrebarea legată de câți membri din grup trebuie să participe la acțiune pentru ca aceasta să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nevoile populației și cele asociate cu procesul de intervenție. Acestea din urmă sunt denumite „interese secundare”. Cei care fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Capitolul 3tc " Capitolul 3" Participarea comunitarătc "Participarea comunitară" Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 1tc "Acțiune comună în interesul grupului de apartenență1" „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participarea la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, scopurile reprezintă interese ale acestor rezidenți, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiect de dezvoltare locală poate asigura, în mai mare măsură, beneficii egale unei grupări date a populației, cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile participării). În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de alta, asigură în mai mare măsură satisfacerea cerinței „la costuri egale, beneficii egale”. Desigur, anumite proiecte nu pot fi realizate decât centralizat, prin reunirea eforturilor tuturor membrilor comunității, fără a putea însă, cel puțin temporar, să asigure avantaje egale tuturor participanților (este cazul construirii rețelelor de alimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea regulilor de inițiere și funcționare a asociațiilor voluntare al căror obiectiv îl constituie satisfacerea unor cerințe de dezvoltare comunitară este deosebit de importantă pentru crearea posibilității construirii unor tehnici eficace de stimulare a participării locale. Pornind de la această premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa curentă este o necesitate; - prezența unor condiții naturale favorabile, adică a unor surse de apă aflate la un nivel superior în raport cu viitoarele gospodării consumatoare și la o distanță nu prea mare de acestea; - prezența unor indivizi sau organizații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul rând, este nevoie de cercetări de evaluare a impactului socioeconomic al activității noilor agenți de dezvoltare. Independența și profesionalismul evaluatorilor sunt singurele cerințe majore în acest sens. Prin satisfacerea acestor două condiții, operațiile de evaluare a impactului pot fi preluate de unități academice sau de cercetare aplicativă din cele mai diferite medii instituționale. Pe baza cercetărilor evaluative pot fi identificate mai exact situațiile în care un tip sau altul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tip de management, respectiv cel asociat cu stilul de antreprenoriat social (vezi anexa la acest capitol). Antreprenorii sociali sunt persoane creative care își asumă riscuri pentru realizarea unor misiuni sociale, subordonând obiectivele de realizare a unui profit personal celor de satisfacere a unor cerințe sociale. Funcția de facilitare socială, exercitată fie de către o persoană specializată,fie de către un antreprenor social local 1, fie de un simplu membru al comunității, este menită să ducă în special la satisfacerea condițiilor strict necesare pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
profit personal celor de satisfacere a unor cerințe sociale. Funcția de facilitare socială, exercitată fie de către o persoană specializată,fie de către un antreprenor social local 1, fie de un simplu membru al comunității, este menită să ducă în special la satisfacerea condițiilor strict necesare pentru declanșarea procesului DEVCOM. Chiar dacă DEVCOM nu este de tip proiect/program, ci de tip putere/organizare socială (Stoecker), cele trei variabile par să își mențină relevanța. În cazul acesta, antreprenorul social nu va mai fi coordonator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]