6,494 matches
-
toate acestea riscă să fie distruse. Oamenii nu doar profită de reursele naturale, ci le și produc ireversibile daune. Dezastrul ecologic se instaurează rapid. Din fericire, mereu vor fi și oameni care se pun în slujba protecției mediului, fie ei savanți sau artiști sau militanți. Alăturați-vă lor și dedicați pasiunea voastră culorilor florilor, neodihnei copacilor, cântecului păsărilor, frumuseții norilor, minunilor naturii care ne înconjoară“, este mesajul adresat de organizatori competitorilor. Creațiile, de maximum 100x70 cm, realizate în orice tehnică și
Agenda2005-05-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283325_a_284654]
-
care marele istoric a trăit aproape 30 de ani la Vălenii de Munte (o construcție în stilul arhitecturii specifice zonei), se pot vedea și astăzi obiectele de mobilier care i-au aparținut, documente, cărți și manuscrise etc. Trei statui ale savantului domină, de altfel, Vălenii de Munte: una în fața Muzeului memorial, în centrul orașului și la Liceul „Nicolae Iorga”; însăși stema orașului include într-un câmp de azur o carte deschisă, simbol al activității pe care Nicolae Iorga a desfășurat-o
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
că Daywalker (Cel care merge ziua) va avea nevoie de ajutor. Blade se aliază cu Nightstalkers, un grup de vânători umani de vampiri, conduși de frumoasa fiică a lui Whistler, Abigail (Jessica Biel) și spiritualul Hannibal King (Ryan Reynolds). În timp ce savantul orb al acestora, Sommerfield (Natasha Lyonne), lucrează la găsirea unei soluții finale la problema vampirilor, Nightstalkers lansează o serie dură de bătălii împotriva grupului lui Dracula, format din morți vii, conduși de puternicul vampir Danica Talos (Parker Posey) și acoliții
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
antifasciști germani din orășelul Jimbolia... Joi, 16 septembrie a.c., la mormântul comun al celor șapte luptători antifasciști s-au strâns locuitorii Jimboliei pentru a-și aduce omagiul patrioților neînfricați“. (Drapelul Roșu din 19 septembrie 1954). „Ședința festivă de comemorare a savantului Victor Babeș. Baza de cercetări științifice din Timișoara a Academiei R.P.R. a organizat în zilele acestea în amfiteatrul Institutului de Medicină o ședință festivă comemorativă închinată împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui savant român Victor Babeș“. (Drapelul Roșu
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
Ședința festivă de comemorare a savantului Victor Babeș. Baza de cercetări științifice din Timișoara a Academiei R.P.R. a organizat în zilele acestea în amfiteatrul Institutului de Medicină o ședință festivă comemorativă închinată împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui savant român Victor Babeș“. (Drapelul Roșu din 25 septembrie 1954). acum 25 ani „Cursuri de surori de Cruce Roșie. Comitetul județean al Crucii Roșii Timiș organizează, împreună cu Comitetele municipale și orășenești din județ, cursuri serale, cu durata de 2 ani, pentru
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
facă mic ca răul cel mic ăla care minte? Punem pariu o bordură cariată vs conturile acelea, care depășesc două milioane de euro, că neperformanți vor fi doar cei numiți în timpul liberalilor și pesediștilor? În schimb, Funeriu anunță ritos, ca un savant nebun ce tocmai a descoperit perpetuum mobile: tăierile se fac, nu se discută! Uite că Monica Tatoiu, în Libertatea, vrea să discute despre tăieri și nu poți să-i iei acest drept constituțional fără să folosești articolul 53, plus cei
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
că peste sute de nume prezente în cele 12 tăblițe narative, Serghei Dovlatov să fi accentuat nu numai diversitatea umană, ci haosul organizat, instalat în viața oamenilor de toate categoriile profesionale - de la femeia de servici sau mulgătoarea de vaci, până la savanții din învățământ și din cultură, ziariști, bețivi, chilipirgii portuari, la pierde-vară, aflați pe străzi, în nopți întunecoase, fără putința de a se acomoda unui stil normal. Dovlatov n-a făcut microeseuri pe asemenea situații hâde, ci a deschis expoziții itinerante
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
radarul" lor alb că și mănăstirea proaspăt văruita, amîndouă situate în linie, una după alta, aceeași felie, dunga geologică a terenului. Muntele roșu este aproape cu instalația complicată de percepere a cutremurelor, - Centrul seismic. L-am vizitat. O pereche de savanți foarte bine, el, soția lui și un copil, pe vremea aceea, prin 1978, după cutremurul cel mare. Instalațiile ultrafine pe care el, seismologul, mi le-a arătat, vibrau tot timpul. Semn că în adîncurile Vrancei există un permanent cutremur interior
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
tînărul Eminescu, Creangă, Rebreanu, Agîrbiceanu ș.a.), dar pasiunea lui statornica a rămas cronică literară. A practicat-o, cu intermitențe imputabile gazetelor la care a colaborat, decenii la rînd. Aproape octogenar, a ținut cronică Jurnalului literar pînă în pragul sfîrșitului. Mai savantul N. Balotă ori mai artistul I. Negoitescu sînt, poate, personalități mai spectaculoase decît el. Dar singurul dintre ei care a urmărit îndeaproape, cu ardeleneasca acribie, noua literatura românească, trezita din somnul dogmatic, a fost Cornel Regman. De altfel, cele mai multe dintre
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
publică o recenzie nimicitoare, demonstrînd precaritatea surselor și fragilitatea analizelor lui Kaplan, New York Times plasa volumul în cauză între cele zece cele mai importante cărți ale anului 1992. Rar mi-a fost dat să observ un asemenea contrast între opinia savanților și aceea a celor care direcționează curentele culturii de masă. Nu vreau să fiu greșit înțeles: există pasaje memorabile în cartea lui Kaplan, inclusiv în capitolele despre România, Croația și Grecia (eu insumi am scris favorabil despre aceste părți în
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
ori cu pierderea informațiilor cu adevarat vitale. Întregul eseu este dominat de o intrebare pusă de Ellsberg: "Cum de-au putut?". Autoarea nu răspunde, ci completează cu interogații de un bun simț ucigător. Una dintre ele le este adresată indirect savanților din umbră, victimele unei erori de gandire care "începe cu impunerea unor opțiuni între soluții care se exclud reciproc" când "niciodată realitatea nu ni se oferă sub această formă atât de curată de premise care tind la concluzii logice". Ei
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
europene ale timpului care îi recunoșteau nu numai neobisnuitele-i cunoștințe dar și extrem de importanțele contribuții în materie de romanistica, romanistica, folcloristica, gramatică istorică și comparată, etnografie și etnologie. Geniul sau incontestabil i-a îngăduit acele sclipitoare intuiții în care savanți deopotrivă cu el procedau cu prudență, netrecînd de linia faptelor verificate și demonstrate. Că destule dintre intuițiile și ipotezele sale de lucru au fost, apoi, infirmate, e de multă vreme știut. Dar altele, multe și importante, s-au dovedit a
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
unul. Ori văzuse ceva filme documentare despre planetă și animale. Cert e că optică să violență se schimbă subit. Cred că de vină fusese și Sfîntul Francisco din Assisi cu predicile lui celebre despre iubirea de animale). De unde, intervenind și savanții cei mai moderni, reieși că oamenii, biologic, sînt frați, neamuri, cu toate organismele Terrei de la viermi, paianjeni, șerpi, elefanți. De lei, tigri sau maimuțe nu mai vorbesc, că uneori te întîlnești cu ei pe strada nas în nas și zici
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
pentru existența și toate omorurile, sfîșierile și gîtuirile respective. Pentru că omul simplu, credincios, chiar se întreba, în momente de cumpănă: Cum de permite Dumnezeu astfel de fapte?! Uite, ca frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl.
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
uit niciodată cum și-a smuls parcă o căciulă imaginară, trântind apoi cu palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi." Saviana Stănescu afirmă că manuscrisele lui semănau cu "ierbarul unui savant îndrăgostit de natura umană sau al unui puber candid, bântuit de spasme erotice, eretice, nevrotice și, desigur estetice". Și așa mai departe. Acestor evocări li se adaugă lapidarele studii critice semnate de Alexandru Condeescu și Mircea Martin. Alexandru Condeescu caracterizează
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
-l uităm nici pe Stalin care, acum, joacă table cu Hitler, firește acolo în Iad. În urmă cu exact o jumătate de secol - iulie 1950 - UNESCO a dat publicității, la Paris, o "Declarație asupra rasei", în 15 puncte. Să cităm: "Savanții sînt de acord, în general, să recunoască faptul că umanitatea este una și că toți oamenii aparțin aceleiași specii, Homo sapiens. Se admite de asemenea, că toți oamenii au, după toate probabilitățile, aceeași origine... Pe scurt, asemănările între oameni sînt
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Eu nu văd în vitrinele librăriilor, nicăieri, pe Racoviță. Mai mult - am trecut pe la Cluj prin 1947 și i-am văzut umbra, cu pălăria lui trasă pe ochi, sărăcăcios îmbrăcat, se strecura pe lângă ziduri. M-am întrebat: Acesta este marele savant Racoviță? Am chemat profesorii universitari, colegi de-ai lui, și i-am întrebat de Racoviță. "Moare de foame", mi-au răspuns.[...]" Pentru că l-au dat afară de la catedră, l-au dat afară de la Academie". A murit de mizerie. Am făcut
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
imens, va descrie zone necunoscute, va face numeroase descoperiri și precizări în domeniile florei și faunei polare. Contribuția naturalistului expediției este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci de savanți din întreaga lume. Va susține conferințe cu privire la rezultatele acestei călătorii în foruri dintre cele mai prestigioase - Societatea Regală de Geografie din Bruxelles, Societatea de Geografie din Paris, în adunarea generală anuală de la Sorbona a Societății de Zoologie a Franței. De
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
un caz la numele geologului român Grigore Cobălcescu. Parcă în logica unei înlănțuiri karmice, pe hărțile din ce în ce mai complete ale aceleiași regiuni antarctice va apărea mai târziu denumirea de Racovitza Islands(grup de trei insule). Tot ca o recunoaștere a meritelor savantului, mai multe specii de interes entomologic vor primi numele său. Întemeiază o nouă știință, biospeologia, precum și primul institut speologic din lume (Cluj, 1920), și de asemeni prestigioasa revistă a acestuia (are ca experiență anterioară perioada de codirectorat la cea mai
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
ales președinte al academiei Române în perioada 1926-1929. Enumerarea câtorva repere ale vieții lui Emil Racoviță alcătuiește, desigur, o schemă cât se poate de simplă. Aceasta este rezultatul contragerii maxime a volumului care conține - pentru prima dată în românește - jurnalul savantului. Subintitulată Filmul marii aventuri polare, cartea este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat mai sus, ci și datorită deosebitei transpuneri în fapt a unui proiect extrem de ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
de plan cinematografic, integrată curgerii firești a materialelor de la o pagină la alta, este cea care i-a inspirat, probabil, pe realizatorii proiectului la alegerea subtitlului amintit. Performanța lor este foarte compatibilă, prin respectarea diversității formale a informației, cu spiritul savantului; și de asemeni, prin constanta îmbogățire a unui fond de date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939; glose de lectură și de documentare; un bilanț al activității savantului și al largii recunoașteri de care el s-a bucurat . La aproape o jumătate de secol după observația indignată a lui Petru Groza, în împrejurări istorice tulburi care aruncă o umbră asupra poziției apărătorului, Emil Racoviță revine în vitrinele librăriilor
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
jumătate de secol după observația indignată a lui Petru Groza, în împrejurări istorice tulburi care aruncă o umbră asupra poziției apărătorului, Emil Racoviță revine în vitrinele librăriilor cu o carte spectaculoasă, pasionantă, de respirația unei epopei. Datorită vitalității sale excepționale, savantul iese, am putea zice, dintr-un al doilea îngheț polar, mai îndelungat și într-un fel parcă mai aspru decât cele treisprezece luni petrecute de nava expediției ca prizonieră a banchizei de gheață. Emil Racoviță, Jurnal. Filmul marii aventuri polare
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
Volumul Civilizație și cultură, reunind scrieri esențiale ale lui Simion Mehedinți, se face în mod firesc instrumentul unui asemenea bilanț. Întocmindu-l, Gheorghiță Geană (care semnează și un foarte documentat și totodată curgător studiu introductiv) propune abordarea detaliată a contribuțiilor savantului la teoria și metodologia cercetării culturii. Prima parte a volumului va cuprinde ca atare discursul de recepție la Academia Română intitulat Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (1920), și de asemeni studiul Coordonate etnografice: civilizația și cultura
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și împăcare - capitolul XII în Premise și concluzii la "Terra" (1946) și capitolul final din Primăvara literară (1914), intitulat Spre optimism. Vor fi redescoperite, la parcurgerea acestor texte, ipostazele multiple pe care savantul și le asumă în prelungirea competențelor sale de strictă specialitate. Vocație renascentistă dublată de o pedagogie constant și variat desfășurată de-a lungul anilor. Pe de altă parte, înviorătoarea, buna limbă românească a volumului, directă și poate ușor naivă uneori
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]