705 matches
-
încă era departe foarte, Si privi iutea să apropiere; strîns întunecat stătea Spectrul. Lîngă el Tharmas se opri din zbor și aspru sfidător statu, Vorbind cu Spectrul ce se veselea de-a lungul văii. În jurul pîntecelor sale182 un brîu ardea scînteietor cu multe colorate focuri, 305 În mîna-i, noduroasa Ghioaga 183 cu noduri mari cît munții ce spăimîntau Făcînd să piară aștrii, veștejindu-i cu ale sale crește reci. Și negri șolzi de fier împlătoșează-ngrozitoarea față; ținte de fier în loc De
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o îndure. Aicea zăvorit îți risipești plin de durere Substanță vieții-n aste focuri ce se revarsă iar și iar În jurul tău, precum o ploaie mare uneori, si alteori precum o stîncă 50 De suferințe vii, oribilul tău pat arzînd scînteietor cu ne-ncetate focuri Sub tine și în jur. Deasupra, un torent de foc acuma ropotește, Turnat în globuri și în icuri aidoma unor săgeți ce-ți sfîșie însîngerate mădularele. Și-acuma din nisipuri arzătoare un stîlp vîrtejitor, ca să te copleșească
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fost-a dezbinata firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa-mi nicovala și un morman De fier scînteietor ardea, pentru lopată și brăzdare pregătit: deodată jos Căzut-am cu strigate de sînge ieșind în jos în vinele 285 Care acum îmi deveniră rîuri, rostogolindu-mă prin niște-alcătuiri aidoma unor canale Închise-n ele înseși, coborînd. De-a lungul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rolul titular pe celebrul Victor Maurel. Deși opera Falstaff nu și-a câștigat niciodată imensă popularitate atinsă de operele Aida și Otello, ea se bucură de admirația muzicienilor și a criticilor muzicali care apreciază în mod deosebit orchestrația strălucitoare, libretul scânteietor și rafinată invenție melodica a partiturii. Opera face și azi parte din repertoriul standard al marilor scene lirice din lumea întreagă. 457 BIBLIOGRAFIE !. Arrigo Boito - “Verdi seen by Boito” 2. British Academy Portal - Aria Database 3. *** Opera Italiană Biografiile marilor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
contemplate de povestitor cu o uimire din ce În ce mai accentuată: „Dar toată această migăloasă găteală nu era la dânsul decât un amănunt dintr-un Întreg desăvârșit, de o fericită armonie. Aubrey de Vere avea un creier de minune alcătuit și un duh scânteietor, el ar fi făcut fală clubului cel mai Închis și nu s-ar fi simțit la strâmt nici Într-o adunare de cărturari, pentru că, dacă mărturisea că rufele și le spăla la Londra, adăuga că tot astfel, În suta a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să o încondeieze mai târziu. Din 1878, îndemnat de Mihai Eminescu - pe care îl cunoscuse la Giurgiu -, C., devenit, din februarie, redactor la „Timpul”, participă la întrunirile societății Junimea, în casa lui T. Maiorescu. Strălucitor de vervă și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
dă o ingenioasă turnură literară. De asemenea, nu lipsite de interes sunt acele Pages de Bukovine et de Transylvanie (1930), excursuri eseistice în istoria și arta românească, sau Feuilles de calendrier (1939), care înmănunchează un ciclu de articole și reportaje scânteietoare de vervă. B. reprezintă, alături de Elena Văcărescu și Anna de Noailles, o ipostază strălucită a afirmării spiritului românesc peste hotare. SCRIERI: Les Huit paradis, Paris, 1908; ed. (Cele opt raiuri), tr. Tudor Nicolaescu, București, 1946; Alexandre Asiatique ou L’Histoire
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
învolburată de furtună. Părul, fluturând în vânt, i se răsfira pe față. Îl dădea la o parte din când în când, cu un gest rapid. În ciuda soarelui, începea uneori să cadă o ploaie măruntă. Charlotte îmi zâmbea prin vălul acela scânteietor. Ceea ce s-a întâmplat pe neașteptate pe palierul ce se legăna în mijlocul stepei a semănat cu încântarea unui copil care, după o îndelungă cercetare zadarnică, descoperă în liniile încurcate savant dintr-un desen un personaj sau un obiect ascuns. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui nemărginire, A nourilor lume aurită [e] de soare Ce, cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare, Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii, Ca la minune cată la dânsul călătorii. Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe; Apunerea cerească părea de raze ninsă Ca pâsla păreau albe dumbravele sub dânsa, Iar râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi. Apoi, când răsăritul cu ochii îl cuprinzi 2275 Sub cerul plin de nouri la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi; Apoi, când răsăritul cu ochiul îl cuprinz Uimit priveam la ploaie de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în șapte fețe și-n acelaș răstîmp De [la] un colț la altul prindea acelaș câmp; Deodată văd un altul mai mare, mai frumos: Pe cel întîi se-nalță cu fală, luminos, Numai părea că este de mine mai aproape. Scânteietoare ploaie, lumina de pe ape, 35 Munții pierduți departe în vinetele cețe; Râuri curgând alene, arcuri de frumusețe Îmi amețeau gândirea... Sub arcurile-acele Treceau turmele toate a neamurilor mele, Treceau în șiruri oameni cu albele cămeși Mii, mii [de] oi mărunte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
printre mulțime pe-un bărbat pe care nu-l cunoșteam, care fixa însă necontenit ochii săi pe soția mea. El era nalt și slab, avea o față palidă și înfundată, niște trăsături drepte și fără viață, și numai ochii săi scânteietori, pe cari-i fixa cu oarecare indignațiune pe soția mea, arătau viață. Era îmbrăcat în negru și numai o stea mică de briliante lucea în borba bumbului, care arăta că el era ambasadorul oarecărui guvern. Acest om părea a fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o substanță strălucitoare, care înainta pe direcții din cele mai surprinzătoare, avîntîndu-se spre tavan, cuprinzând podeaua de sub picioarele celor doi. Xtyn rămase mut de uimire, privind cum păienjenișul devine din ce în ce mai dens până când se uni într-un singur bloc de cristal scânteietor. - Și acum? - Ai răbdare, îi aruncă Făurarul o privire mânioasă. Primul fulger se ivi pe neașteptate undeva lângă bolta peșterii. Întreaga încăpere fu inundată de o lumină galbenă, strălucitoare, care-l surprinse pe Xtyn prin frumusețea ei. Imediat sclipi o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
emoției pe care o trezește În noi un sentiment. La voi, este cel al sacrificiului. Admirația vine dintr-o acțiune. Pentru noi, e doar conștiința de a fi În felul cel mai frumos. André Malraux De obicei, vederea unui obiect scânteietor ne provoacă o anumită indispoziție [...] Nu numai că avem o prejudecată Împotriva a tot ceea ce strălucește, dar unei străluciri superficiale și Înghețate, noi i-am preferat Întotdeauna reflexiile profunde, un pic voalate. Junichirô Tanizaki Introducere AMERIZARE În Europa, În vorbire
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
că răul acesta nu cunoaște capăt, ei se lasă la rândul lor mânați, cedează și se învoiesc să facă ce li s-a cerut. Și astfel se pomenesc în preajma iubitului; ei sorb din ochi chipul acestuia prins într-un nimb scânteietor. Însă privindu-l, aducerea-aminte a vizitiului este purtată către esența frumuseții, pe care el o vede iar cum, laolaltă cu înțelepciunea, stă așezată pe tronul sacru. Zărită deci cu ochiul minții, priveliștea aceasta îl sperie și, cuprins de venerație, se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau fără intenție depreciativă s-a spus despre M. Ungheanu că face o critică precumpănitor „culturală” și „ideologică” și nu una estetică. Asemenea afirmație, evident falsă, s-a făcut și cu privire la cel pe care M. Ungheanu îl califică extrem de nimerit „scânteietorul critic Ibrăileanu”. Afirmații sumare de felul acesta care nu rezistă la un examen cât de sumar el însuși, dar lipsit de prevenire, vin din lectură unilaterală, din porniri humorale sau dintr-un deficit de memorie. Critica de artă (deci critica
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din a cărui imensă producție nu rezistă azi decât, în primul rând, Candide și Scrisorile din Anglia, apoi celelalte romane și povestiri filozofice, Dicționarul filozofic, poate și Secolul lui Louis XIV și mai ales ceea ce s-a numit „spirit voltairian”, scânteietoare formă a incredulității, salutar antidot la prostia intolerantă și coercitivă. Nietzsche l-a numit pe Voltaire „grand seigneur des Geistes” (adăugând: „das heisst, genau was ich selbst bin”), ceea ce e desigur adevărat, dar poate nu chiar sută la sută: mult
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
arhaic, neaoș, în maniera lui Ion Creangă, ca și de folosirea unor tehnici ale romanului foileton și a procedeelor romanțioase de înrămare a narațiunii. Un loc cu totul aparte în scrisul lui M. îl ocupă două biografii așa-zis romanțate, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu (1939) și Tragedia lui Petru Cercel (1941), scrise cu nerv și fantezie interpretativă pe baza unui material documentar vast. Cel puțin Scânteitoarea viață a Iuliei Hasdeu e un veritabil document în sine, datorită preluării unor informații
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
în sine, datorită preluării unor informații și mărturii orale de la cei care au cunoscut-o pe poetă. SCRIERI: Rândunica, Iași, 1914; Nebunul, Iași, 1926; Iconița Zorinei, București, 1931; Destăinuirile colonelului Mihu, București, 1934; Sfânta dreptate, București, 1936; Catrinel, București, 1937; Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; ed. îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000; Camaradul Spiruș, București, 1939; Târgul mausului, București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm [Petru Manoliu], „Catrinel”, „Lumea românească”, 1937, 187; Izabela Sadoveanu, „Catrinel”, ALA, 1937, 887; Eusebiu Camilar, „Catrinel”, IIȘ, 1938, 2; N. Iorga, „Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu”, „Gazeta cărților”, 1940, 1-2; Octav Șuluțiu, „Tragedia lui Petru Cercel”, G, 1941, 3-4; Cioculescu, Aspecte, 426-432; Alexandru Raicu, „S-a stins candela”, SE, 1942, 1284; Al. C. Ionescu, Autori, actori și regizori, București, 1943, 119-122; Murărașu
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
șifon negru, de gravidă, pe care l-am cumpărat În timpul verii și nu l-am purtat niciodată, fiindcă mi se părea că mă face cît o balabustă. Ok. Accesorii. CÎteva coliere lungi, care să licărească frumos... niște pantofi cu tocuri scînteietoare... cercei cu diamante... Deschid cu un gest grăbit portfardul și Îmi dau cu cîte smacuri pot, În doi timpi și trei mișcări. Mă dau un pas Înapoi și mă privesc din cap pînă-n picioare În oglindă. Arăt... bine. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 2003. Repere bibliografice: A.I. Odobescu, Poeziile domnișoarei Iulia B.P. Hasdeu, CL, 1889, 1; G. I. Ionnescu-Gion, Portrete istorice, București, 1894, 159-189; Delavrancea, Opere, V, 343-345; Apostolescu, Infl. romant., 359-397; Iorga, Oameni, IV, 257-276; Constantin Manolache, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; Ion Aurel Manolescu, Iulia Hasdeu, București, 1939; I. Hașeganu, La France dans l’oeuvre des écrivains roumains contemporains de langue française, Paris, 1940, 16-42; Ciprian Doicescu, Iulia Hasdeu, București, 1941; Crina Decusară-Bocșan, Camille Armand
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
frondă și cabotinaj. Se pretinde genial și reflecțiile lui sinistre atestă, într-adevăr, o inteligență ieșită din comun. O inteligență de „geniu pustiu”, cum îl caracterizează Tofana. Ieftine, cele mai multe, „cugetările” nu îi sunt, totuși, banale, având măcar în expresie ceva scânteietor. Etern student, care „lucrează” de doisprezece ani la „un op monumental”, din care nu a scris un rând, Sbilț e tipul ratatului cinic, care trăiește ca un parazit. Neputându-se acomoda lumii acesteia și nereușind să o părăsească, el o
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
dăduseră de mult scenei principalele lor scrieri. Preferințele lui K. se orientează acum către dramă și comedia satirică. Marcel & Marcel. Rochii și mantouri, anunțată inițial sub titlul Anișoara și ispita (1929), este povestea unei provinciale intrate în mediul bucureștean - frivol, scânteietor în aparențele lui, făgăduind o viață ușoară, în care luxul și aventura te însoțesc permanent. Epatată de sclipirile înșelătoare ale acestei lumi, Anișoara devine repede victima inocentă a unei imoralități generalizate. Prezența tonică a soțului ei, ins neînsemnat și mărginit
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-au trezit dintr-un somn adânc. În văzduhul scânteietor zboară porumbeii, ca un roi de fluturi albi ce se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce vor urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]