270 matches
-
în Israel cu vreun experiment la chibuț,Dă-i mult până departe și rău, poate, de avion...Dar vreau la Ierusalim și-n Sihar să beau apă din puțVoi urca Dolorosa grăbit, voi pași sub măslini unduiosLa Poartă ’Ndurării, în Scăldătoarea Betesda mă vreauși aș vrea să pășesc, aș vrea să ating ce atins-a Hristos,Au mai rămas săptămâni până să plec; pe jar parcă stauVoi duce cu mine dorinți; acatiste, necazuri de sfinți, Mă și văd pelerin pășind pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
care „numai el, nenorocitul, era om de înțeles, cerca a face și pe asta“; Elena, soția Maestrului, era femeia ambiguă (mamă, iubită, soră) a lui Lucian, care acum, postum, i se oferă, fiind ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
și cinci de Bazileeate din Federația Burebistană. Republica Ducilor bătuse monede proprii necum cňpii după tetradrahme și denari, Statuile străbunilor reduse la capete și măști de aur și de argint, Potirele de legământ, căucele de botez cu apă din Botiza, Scăldătorile de rit cu lapte de căprioară ale Prințesei Sofine, albiile zeului prunc, Pe toate puneau ochii, din cetate-n cetate umblând iscoadele după ascunzătorile de preț. Teseau intrigi, asasinau bazileii vigilenți și pe urmașii de ispravă, Pe magistrații incoruptibili, pe
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină ""port-franc"". În jurul anului 1880, lângă podul de cale ferată de pe linia Iași-Ungheni (1874), într-o baltoacă lărgită de viituri care era din vechime scăldătoarea târgului, ieșeanul Gafencu a amenajat gherete și bufete, transformând zona în "Băile Bahluiului". Fete în costume de baie, cu pantalonași treisferturi, îmbiau pe turiști cu cafele și bere rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor ieșeni mai puritani, care scriau
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor ieșeni mai puritani, care scriau astfel prin gazete: ""Nerușinare! Bahluiul tocmai acolo une curge printre locuințe, tocmai acolo unde sînt căi de comunicații și pe unde trece mai multă lume e prefăcut în scăldătoare. Sute de bărbați, femei și copii se văd stînd în apă, la un loc sau alergînd pe maluri în peile goale, fapt ce nu-l putem califica decît un atentat la bunele moravuri. Ar fi bine ca poliția să ieie
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
trecătorilor, îndatorînd în același timp și pe bărbați să nu se scalde la un loc cu femeile. ("Noua revista", 1 august 1885) . Abia în octombrie 1896, Consiliul Sanitar al orașului i-a interzis antreprenorului Gafencu să-și instaleze cabinele la scăldătoare, pretextând că Liceul internat își construise o canalizare modernă cu scurgere în Bahlui . Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
metri) și un turn de veghe, respectiv o barieră de apă (un parau cu apă curgătoare care există și în prezent) și un gard viu. Tot aici, dar în afara castelului, întilnim cotețele pentru păsări și porci, acoperite cu paie, inclusiv " scăldătoarea porcilor, situate la circa 128 metri nord față de singurul pod existent la acea vreme în sat, conform Hârtii Josefine ". La nordul castelului se află un zid de piatră de circa 170 metri lungime și un bastion ce continuă cu o
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
aramă) aflate în pilonii enormi ai fundației din albia râului; de fapt, sunt cămara, sala de mese, măcelăria, magazia.Între cei doi piloni, o terasă aflată pe malul apei servea la descărcarea navelor de aprovizionare; potrivit legendei, se numește însă „Scăldătoarea Dianei”. Grădinile castelului Chenonceau sunt o mărturie remarcabilă a talentului și rafinamentului celor două doamne care l-au decorat: Diane de Poitiers și Caterine de Medici. Chiar de la realizarea lor, grădinile au reprezentat o parte esențială a castelului. Când Diane
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
este numită și "ziua luminilor, sau a luminării"). Temeiul scripturistic al aghiazmei se află în însăși pericopa Evangheliei care se citește la sfeștanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se amintește de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, așteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an ; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos și l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfințită de
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]
-
în tencuiala originală. El este unul din puținele structuri arhitectonice din secolul al VII-lea, rămase intacte, care nu numai că poate fi vizitat, ci și se poate intra și merge prin el. Tunelul, care duce de la râul Gihon la Scăldătoarea Siloamului, a fost proiectat să servească ca apeduct pentru a aproviziona Ierusalimul cu apă în timpul iminentului asediu asirian, condus de Senaherib. Lungimea tunelului este de 533 m și diferența de altitudine între cele două capete este de 30 cm, transportând
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
un document din 1684 când s-a băut în casa lui Mer Jid un aldămaș de 10 vedre de mied, cu prilejul donării de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
un document din 1684 când s-a băut în casa lui Mer Jid un aldămaș de 10 vedre de mied, cu prilejul donarii de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
fie caracteristica semantică comună a mai multor obiecte. Unii lingviști tratează și polisemia afixelor. Un cuvânt polisemantic dispune de mai multe corpuri fonetice identice reunite printr-o caracteristică comună. De exemplu caracteristica semantică „scălda”, „spăla” leagă formele "băi" („scalde”), "băi" („scăldători”), "băi" („camere de spălat”) și "băi" („localități cu instalații speciale destinate curei balneare”). Cuvântul polisemantic are în general un sens de bază, și sensuri secundare derivate din acesta, această relație motivantă fiind încă percepută de vorbitori. Se consideră că în
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi deoarece în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
1908). În 1909, el a devenit membru al Uniunii de Arte Frumoase Mánes. Începând din 1910 el a pictat în primul rând într-un stil cubist, influențat puternic de Picasso și Braque, și a realizat lucrări precum "Salome" (1911) și "Scăldătorii" (1912). De asemenea, el a început să picteze mai multe naturi statice prin acea perioadă, promovând cubismul și publicând de reproduceri ale operelor lui Picasso. După ce atât cititori i, cât și liderii uniunii Mánes au avut reacții negative, el și
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
numită după patronul său, Marc Antoniu. Ea a fost ridicată pe locul unor fortărețe ptolemeice și hașmoneice, la capătul estic al marelui zid al orașului (al doilea zid), pe partea de nord-est a orașului, în apropiere de Muntele Templului și Scăldătoarea Bethesda. Cu toate că reconstituirile moderne prezintă adesea cetatea ca având un turn la fiecare din cele patru colțuri, istoricul Josephus se referă în mod repetat la ea ca "turnul Antonia" și afirmă că a fost construită de Ioan Hyrcanus pentru a
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
cercetările arheologice recente indică faptul că aceste dale fac parte din pavajul de est al celor două forumuri, construite în secolul al II-lea de Hadrian ca parte a noului oraș Aelia Capitolina. Pe locul Forumului a fost anterior o scăldătoare mare în aer liber, Scăldătoarea Struthion, care a fost construită de către hașmonei și este menționată de Iosephus ca fiind adiacentă cetății în secolul I; ea se află în prezent sub lespezile lui Hadrian. La fel ca și Philon, Iosephus afirmă
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
că aceste dale fac parte din pavajul de est al celor două forumuri, construite în secolul al II-lea de Hadrian ca parte a noului oraș Aelia Capitolina. Pe locul Forumului a fost anterior o scăldătoare mare în aer liber, Scăldătoarea Struthion, care a fost construită de către hașmonei și este menționată de Iosephus ca fiind adiacentă cetății în secolul I; ea se află în prezent sub lespezile lui Hadrian. La fel ca și Philon, Iosephus afirmă că guvernatorii romani au rămas
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]