314 matches
-
mare, tata l-a dat unui țăran dintr-un sat, Găureni, în schimbul unei căruțe cu struguri. Copiii nu știau nimic de acest schimb. Într-una din zile, hălăduind fratele meu cu alți copii prin satul Găureni în căutarea iazului pentru scaldă, au trecut întâmplător prin fața unei case. În curte, într-un lanț, era un câine mare și frumos care scheuna. Îl văzuse pe fratele meu și-l recunoscuse, căci acest câine nu era altul decât Tarzan al nostru. Didi, fratele meu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai mare, Didi, se afla un șes plin de șanțuri, foste tranșeie din timpul războiului. Unele știoalne erau mai mari și destul de adânci. În apa lor mocirloasă făceam baie noi, copiii, împreună cu porcii, gâștele și rațele oamenilor din mahala. După scaldă, după ce ne uscam, pielea era aspră, cu dâre de noroi și cu solzișori de murdărie. Dar nouă nu ne păsa, jocurile noastre erau prea serioase pentru a băga în seamă nimicurile. Apoi a venit foametea și tifosul din anul 1946-47
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
potârnichele în toate părțile. Rămâneau în urmă poznele, șotiile și năzbâtiile, isprăvile noastre vitejești cu scuturi din aluminiu, luat din cimitirul nostru de epave, cu săbiile de lemn, arcurile cu săgeți care aveau în capăt vârfuri de metal de la cartușe, scaldele noastre în știoalnele de pe toloace, merele lui Popa Nebunu', cimitirul cu epave de avioane, tancuri, camioane, camionete și mașini „Skoda” mici și verzi, cu proiectile și mine neexplodate, „artificiile”, toate, absolut toate rămâneau în urmă pentru a se transforma mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fi mici, iar dacă-s adăogiți vor fi văduvoi. Dacă parul legat s-a nimerit să fie putred, înseamnă că bărbatul viitor va fi bătrân"247. Această similitudine între om și copac este întâlnită încă de la naștere 248 (apa de la scaldă este aruncată la un pom roditor sau, la naștere, se plantează un pom care-l va reprezenta pe noul-născut). Ea se mai regăsește în ritualurile nunții 249 (steagul mirelui este împodobit cu ramuri de pom) și ale morții (aici apare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dovadă, faptul următor. Odată, când voia să se scalde și a zăvorât ușa pentru sclavul de la baie, interzicându-i să intre, a văzut oameni în fața ușii; atunci le-a poruncit să deschidă și să ia cu toții parte, împreună cu el, la scaldă. Același lucru l-a făcut și în cada de baie; când vedea, în timp ce se îmbăia, că unii stau în picioare în fața lui, a poruncit să se bucure de apa caldă, împreună cu el, aceia care așteptau tăcuți. Iar el, considerând că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
import, aducând dintr-o țară exotică, am uitat care, câteva vagoane de nisip alb. Își cumpărase o bucată de pământ pe malul unui lac din apropiere, un loc unde existau deja plaje, foarte populare pentru arădenii care veneau aici la scaldă. Pe Leac tocmai cuvântul „popular“ Îl deranja În propoziția de mai sus, așa că el a cumpărat o bucată de mal râpos, greu accesibil, a adus acolo excavator și basculantă, a amenajat locul toamna, a aruncat nisip alb, l-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Traian XE "Traian" , părintele nostru. Nici măcar Cipariu XE "Cipariu" , ale cărui note de călătorie aparțin În mai mare măsură sensibilității iluministe - pigmentate doar cu accente romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
văduvi, care au rămas cu mulți copii și care nu sunt În stare a Îngriji cum se cuvine de dânșii. În ajunul cununiei și În ziua cununiei, dis-de dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde Într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau Într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îngriji cum se cuvine de dânșii. În ajunul cununiei și În ziua cununiei, dis-de dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde Într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau Într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și În basmul Ileana Simziana, care eroina Îi zice lui Făt Frumos: tu m-ai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Copilul este Înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă și de năzbâtii cu care mă înfrățeam pe durata primăverii, a verii și toamnei, împreună cu care am crescut și am învățat abc-ul vieții în grup, cu bunele și relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Copilul este înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul îl încurajează astfel: "aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi". După ce părul eroului devine de aur în urma scaldei în baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două maluri ale Siretului mă impresiona prin măreția și soliditatea sa. Chiar și astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe pe rană. Tăietură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
războiul pentru întregirea neamului; - floarea amintește de un monument al naturii întâlnit în zona pe cele mai înalte culmi; - pânză de ferăstrău relevă industria prelucrării lemnului, activitate tradițională în orașul Brezoi; - brâul undat este o aluzie la apele bogate care scalda zona, făcând-o fertila și neasemuit de frumoasă. Anexă 4 STEMA ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului CĂLIMĂNEȘTI, județul VÂLCEA Descrierea
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]