268 matches
-
parte, dacă respectiva unitate școlară trebuia închisă sau nu. Documentele din arhiva locală demonstrează faptul că cele mai multe hotărâri, care au vizat închiderea anumitor unități școlare, au fost luate aproape în fiecare an în luna decembrie (numeroase cazuri de rujeolă, pneumonie, scarlatină și tuberculoză). Scenariul se repeta odată cu sosirea primăverii, atunci când își făceau apariția cazurile de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să se extindă pe o perioadă de până la dou) luni. Spre exemplu, bolnavii de scarlatină nu puteau reveni în școli, decât după trecerea a patru sătămâni de la vindecare. Detalii interesanate, privind condițiile igienico-sanitare existente în majoritatea unităților locale de învățământ, pot fi surprinse și prin intermediul descrierii grupurilor sanitare din școlile primare. Edificator este următorul pasaj
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ț) Leptospiroza etiologic: DA NU ├──┤ Toxoplasmoza ├──┤ Varianta transmisibila Dată recoltării probei: Metodă de laborator: ........................ ├──┤ Meningite bacteriene ├──┤(Ț) Meningite virale Conform criteriilor epidemiologice DA NU ├──┤(Ț) Meningita bacilara TBC ├──┤ Tuberculoză Observații privind cazul:(date clinice, ├──┤(Ț) Legioneloze paraclinice sau epidemiologice)............. Ornitoza ............................................ ├──┤ Scarlatina ├──┤ Infecție urliana (pâro- Date privind sursă de infecție și calea de │ │ tidita epidemica) transmitere a infecției: ├──┤(Ț) Antrax Depistată DA |NU ├──┤(Ț) Bruceloză acută ├──┤ Echinococoza Contact cu caz similar/ ├──┤ Ankilostomiaza confirmat DA |NU ├──┤(Ț) Tularemie ├──┤ Morva/Melioidoza Transmitere aerogena DA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188590_a_189919]
-
și la ce vârstă? Avut-a alte boale și care anume? * Întâia copilărie (de la 18 luni la 6 ani) Se va explora: Urina în pat și până la ce vârstă? Bălbăit-a și până la ce vârstă? Avut-a tusă măgărească, coriu, vărsatu, scarlatina, friguri tifoide, meningită etc.? A doua copilărie (de la 7 la 10 ani) La ce vârstă a început să umble la școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asimptomatice - proteinurie sau hematurie) - diabet zaharat, colagenoze și vasculite (lupus eritematos sistemic, panarterită nodoasă, granulomatoza Wegener sau sindromul Goodpasture, purpura Henoch-Schönlein etc), HTA, mielom multiplu, hemopatii maligne - afecțiuni care în evoluție dezvoltă afectare renală cu caractere particulare - infecții: streptococice (erizipel, scarlatina, faringită, reumatism articular acut, infecții cutanate) sau cu alți germeni (stafilococ, bacil Koch, Escherichia coli, leptospire, germeni anaerobi, spirochete etc), infecții virale (oreion, gripa) - se pot complica cu afectare renală glomerulară sau tubulo-interstițială - modificări micționale:poliurie (creșterea volumului urinar) nocturnă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
paraziți. Mai frecvent întâlniți sunt: cocii gram pozitivi, pneumococii sunt responsabili de o mare parte a pneumoniilor focale comunitare, precum și de stări septice grave la imunodeprimați (splenectomizați, etilici, bolnavi de cancer); streptococii de grup A (S. pyogenes) determină, pe lângă angină, scarlatină, erizipel și infecții necrozante grave; streptococii de grup B sunt implicați în infecții postpartum sau la imunodeprimați; Staphylococcus aureus poate determina focare infecțioase diverse, cu potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
au Înființat după anul 1820, apoi s-au creat centre de distribuție de Îmbrăcăminte, stimulente de creștere vitelor. Contactul cu omul alb a Însemnat și preluarea unor boli care pentru ei a Însemnat creșterea masivă a mortalității (tuberculoză, variolă, gripă, scarlatină, pojar, sifilis ș.a.). 195 Ibidem, p. 42; G.Iaru, op. cit., p. 14-15. 196 Iulius Lips, Obârșia lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Editura Științifică, București, 1960, p. 310. 197 H.Matei, op. cit., p. 151. 90 UNELTE ȘI ARME Trăsăturile comune
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și examinat suplimentar la examenul clinic este relevant pentru numeroase patologii ( mitral, ”de icoană bizantină” precum în sclerodermie, ”blue bloater” în bronșita cronică, ”pink puffer” în emfizemul pulmonar, faciesul înspăimântat al hipertiroidianului, cel inexpresiv din maladia Parkinson, masca Filatov din scarlatină ). · Se inspectează tegumentele acoperite cu păr, calitatea firului de păr compromisă în anemiile feriprive, hipertiroidie, prezența de paraziți, infecții, leziuni traumatice la nivelul scalpului, algii la presiunea tăbliei craniene sau formațiuni la nivelul acestora precum în mielomul multiplu. · Măsurarea timpului
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
prezintă diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca remediu în tuberculoză arsenicul. Hippocrat o asimilase tuturor bolilor pulmonare. Epidemiologia este lărgită de studiile lui Prospero Alpino care scrie Medicina Egyptorum (1591) studiată la fața locului un an și de italianul Jean Filippo Ingrassia, specializat și în studiul scarlatinei. Medicii au propus o igienă personală susținută de una colectivă, profilaxie veneriană și incinerarea obiectelor, hainelor purtătoare de „germeni“ (microbi). De aici necesitatea integrării medicinei în viața socială și culturală prin învățământ și propagandă sanitară. Medicina și medicii urmau să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ravagii printre marinari. Spre jumătatea secolului medicul militar Krammer (1720), austriac, începe să fie auzit și crezut că trebuie să se consume vegetale pentru a preveni flagelul. Secolul se luptă cu boli ale căror remedii rămân în sarcina secolelor viitoare: scarlatina, difteria, luesul, paludismul, cancerul, boli ale fiecărui organ și ale sistemelor, în forme acute sau cronice, fac loc și noilor maladii ca de exemplu febra galbenă, pe care o studiază complex Hughes, așa cum am amintit și care la un moment
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o boală a regiunilor călduroase. În acest secol continuă să facă victime mai ales printre copii și bătrâni, tusea convulsivă. Medicii Laghi și Mangar îi demonstrează contagiozitatea, nu și originea. Tabloul său clinic complet va fi realizat, ca și al scarlatinei, spre jumătatea sec. XIX. Același lucru se poate spune și despre febra tifoidă, atent studiată de Morgagni (1761) și considerată o boală a mâinilor nespălate, care va fi stopată odată cu descoperirea medicației antibiotice la jumătatea sec. XX. Paludismului, bolilor cardiace
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
general, bolile infecțioase, regresează vertiginos, recidivând în țările lumii a treia. Variola și tifosul au dispărut. Holera nu mai este epidemică. Difteria, tetanosul, poliomielita regresează simțitor datorită vaccinărilor. Febrele tifoide diminuează grație igienizării publice și antibioticelor. Bolile infantile ca rujeola, scarlatina, tusea convulsivă s-au retras în țările slab dezvoltate. Cei mai mulți oameni se bucură de vârste înaintate, cea medie pentru femei fiind de 79 de ani (1986) și pentru bărbați de 71 de ani. Mortalitatea infantilă a coborât la 10‰. Medicina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei, scarlatinei, malariei și infecțiilor streptococice. Către sfârșitul secolului XIX, Gheorghe Marinescu (1863 - 1938) se afirmă pe multiple planuri, tematic sugerate și de lucrările: Materia, viață și celulă (1914), Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei (1938), prin care filosoful G. Marinescu atestă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numai o mortalitate în masă; dar ce este mai grav pentru situația ostașilor și a locuitorilor români din localitate, o molimă extraordinară care nu va putea fi nici o dată nici evitată, nici stăvilită sub nici un motiv. Deja avem cazuri de scarlatină și poate și altele pe care nu am avut o posibilitate să le verificăm, deoarece de când am venit aci, nu facem altceva decât să primim, să înregistrăm și să-i repartizăm pe internați în cantonamente. După părerea mea nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu atribuțiuni bine definite dela organele superioare. 2. Având în vedere că lagărul este încă în curs de organizare și asanare și având în vedere că în județ este declarată epidemie de tifus exantematec în nouă centre, precum și epidemie de scarlatină care înregistrează un număr de cazuri și în lagăr și pentru a preveni întinderea epidemiilor cel puțin până la complecta asanare a lagărului și deparazitarea celor internați, se interzice cu desăvârșire orice contact între populația satelor și lagăr, instituindu-se începând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
odată pe zi mâncare compusă din urluială de porumb prăjită în ulei (atât pâinea cât și mâncarea este de o calitate foarte proastă și cu totul insuficientă). Internații sunt lipsiți de asistență medicală (lagărul Răuțel și'a declarat epidemia de scarlatină, așa că zilnic mor câte 10-15 oameni). Deasemenea higiena este cu totul inexistentă. Cadavrele celor morți sunt la un loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]