309 matches
-
comportă cu ceilalți face din el o apariție infinit mai credibilă dec`t fantoșele din jur. Prin contaminare, alte personaje ale romanelor prime devin cît de cît convingătoare doar în scenele care-l au drept protagonist pe Scatiu. După Tanase Scatiu, romancierul intră într-un declin ce durează pînă la sfîrșitul carierei sale. În război debutase totuși promițător: conacul de la țară și casa boierească din oraș, izolate de lumea din jur, erau pentru prima oară înlocuite de vibrația Bucureștiului și de
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
acțiunii la anul 1877, folosindu-se `nsă aceleași personaje din primele două romane, a căror acțiune se desfășurase `nsă mult mai tîrziu, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Prin toate detaliile, acțiunea din Viața de la țară și Tănase Scatiu se petrece prin finele secolului; acțiunea celui de-al treilea roman din serie ne aduce însă la anul 1877! Cît privește extinsa parte documentară din În război, de care autorul era foarte mîndru, ea mai degrabă viciază construcția în ansamblu
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
morbidă. Ritmul susținut desfășoară povestirea pe parcursul a doar cîteva zile de iarnă, iar acțiunea precipitată, împinsă înainte de erosul nebiruit, se încheie tot cu un episod violent, de data asta în regim sentimental, așa cum se încheiaseră Viața la țară și Tănase Scatiu. Deducem din corespondență și din cele cîteva studii că Duiliu Zamfirescu știa perfect cum trebuie construit un roman, ce semnifică varietatea personajelor, cum trebuie ele privite etc.; nenorocirea lui a fost că mijloacele literare de care dispunea nu i-au
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
contextuală. Memorabilă este și secvența în care boierul din Alcyon sau Diavolul alb poruncește "să se aprindă cățuia cu mirodenii și să se dea drumul la ferestre" în urma dezgustătorului Iani, la fel cum Dinu Murguleț aerisește după vizita lui Tănase Scatiu, "să iasă mirosul de mitocan". Este un fapt de notorietate că abia după moartea poetului ies la iveală capodoperele din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară (1964) și se publică romanul Zahei orbul (1970), considerat de mai
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
Rodica Zafiu Am urmărit săptămâna trecută câțiva dintre termenii care desemnează, în argoul românesc, polițistul: sticlete, curcan, scatiu, cloncan, copoi, prepelicar, gabor, presar, priponar, trocar. Lista e totuși mai bogată și merită să fie completată cu câteva alte cuvinte, chiar dacă unele au doar o circulație limitată. Termenul caraliu ("polițist, gardian") nu are atestări prea vechi, dar pare să
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
câștige de partea lor, să te copleșească cu fel de fel de promisiuni și de daruri care, de fapt, pe ei nu-i costă nimic. Făcând binefaceri cu banii statului. Pomeni mortale! Unul din ei, din lumea eroului clasic Tănase Scatiu, văr cu Dinu Păturică, azvârle cu brioșe în popor, taman ca Mărioara, ghilotinată, propunând populației, care nu avea pâine, să mănânce cozonac. Una din năstrușniciile istoriei, la franțuzi, fu preluată, la propriu, de ginta de la poalele Carpaților. Pomana, strict ciocoiască
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
și ceapă multă pe masă". Diatriba continuă cu ferocitate: "A început cățăratul oricum, oricînd, fără scrupule, cu umilințe și îndrăzneli, după pilda lui Dinu Păturică, memorabila pildă care este la începutul și specificul societății noastre moldo-valahe. De la Dinu Păturică, Tănase Scatiu și M. Ralea este o linie directă de continuitate în maniere, procedee, spirit și natură". E verosimil acest portret demonizat? Așa să fi fost remarcabilul eseist M. Ralea? Nu sînt cumva verbe așternute la supărare, fără îndestulătoare acoperire? Ni se
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
din "Liberalul", aprofundată și precizată cu ajutorul unor exemplificări suplimentare, fiind convocate acum alte două personaje literare, Jacques Colin și Rastignac. Un impact mai mare asupra cititorilor ar fi avut negreșit eroii oferiți de literatura română (un Dinu Păturică, un Tănase Scatiu), dar cei francezi, în afară că îi sînt autorului mai la îndemînă, facilitează, prin marginalul lor statut social, structurarea unei antiteze frapante cu specimenele din realitatea românească, aflate, se reliefează cu sarcasm vitriolant, pe cea mai înaltă treaptă. Menținîndu-se în
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
ca singura trăsătură. Iată portretul interior al lui Mihai Aspru: “E voluntar, inteligent, stăruitor, susceptibil, e mândru și egoist, pare însuflețit câteodată numai de gândul parvenirii, dar obsesia erotică e totuși resortul principal”. Cu totul alt fel îi apare Tănase Scatiu, “omul-căpușă, care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având un relief mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă tot ce întâlnește”, se gudură slugarnic, înșeală, fură, își
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
fură, își trădează stăpânul și cauza națională, numai spre a se pune bine cu noua putere. “Cum viața lui se înfiripă ca a mucegaiului pe descompunerea altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu Păturică semnifică alt tipar omenesc, ca și Scatiu, dar cu totul deosebit de acela al orgolioșilor Sorel, Pietraru și Aspru, deși lipit de al lor”. Eroul lui Filimon se găsește mai aproape de Gore Pirgu, “stârpitura morală din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale, iasma putreziciunii și fatalitatea Crailor
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
ni se îndreaptă gândul, închizând Craii de Curtea-Veche”. Și urmează strângerea într-un mănunchi a particularităților definitorii ale noului și dezgustătorului tip, stabilindu-se și asemănările lui cu cei de mai înainte, fără însă a-i confunda: “Gore Pirgu, Tănase Scatiu, Dinu Păturică, Lukian Timofeievici Lebedev (din Idiotul, n.m.) constituie una din acele serii omenești despre care am vorbit. Este tiparul omenesc al turpitudinii, care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
în cazul cu pricina Ionuț". Sau o apucătura a caricării "în stil modern" a operelor clasice, admise în principiu, dar de facto supuse unei insidioase prelucrări, în vederea respectării ideologiei. În elogiatul și premiatul pe vremuri film al d-sale, Tănase Scatiu, regizorul Dan Pita îl "stampilează", în consecință, pe boierul Dinu Murguleț, opusul arivistului arendaș, un om rezervat, timid, vulnerabil, dotat cu o bunătate ce-l face simpatic, însă... boier: "Urmărea e că Dinu Murguleț devine în film un fel de
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
un om rezervat, timid, vulnerabil, dotat cu o bunătate ce-l face simpatic, însă... boier: "Urmărea e că Dinu Murguleț devine în film un fel de tîrîie-brîu, pus să intre în coniventa - cu cine credeți? - chiar cu nemernicul de Tănase Scatiu" și "obligat să pretindă că ar fi urmașul, lui... Bălcescu! Deci așa stau lucrurile pe la noi: Dinu Murguleț, Tănase Scatiu, Bălcescu, - toți sînt o apă și-un pămînt!". Verigile istoriei se leaga implacabil: Nici nu visau realizatorii filmului acestuia din
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
devine în film un fel de tîrîie-brîu, pus să intre în coniventa - cu cine credeți? - chiar cu nemernicul de Tănase Scatiu" și "obligat să pretindă că ar fi urmașul, lui... Bălcescu! Deci așa stau lucrurile pe la noi: Dinu Murguleț, Tănase Scatiu, Bălcescu, - toți sînt o apă și-un pămînt!". Verigile istoriei se leaga implacabil: Nici nu visau realizatorii filmului acestuia din 1975 (...) că, prin gafă lor, ei prefigurau involuntar o circumstanță întîmplata aievea în România postdecembrista: prezenta în proximitate, pe băncile
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
reamintite ca repere în istoria personajului de roman: Dionis al lui Eminescu, Dan al lui Vlahuță, Neculai Manea al lui Sadoveanu, strecurându-i aici, cu totul inadecvat, și pe inadaptații lui Brătescu-Voinești; dar echivalentul lui Dinu Păturică este, bineînțeles, Tănase Scatiu al lui Duiliu Zamfirescu. Conchizând că romanul românesc e prea liric și dominat de învinși, E. Lovinescu nu pomenește de Mara, care i-ar fi oferit exemplul altui tip de personaj și al unei narațiuni obiective, cum o dorea. Nu știu cât
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cucuvea ("Athene noctua"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete (Carduelis carduelis), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), cojoaică de pădure ("Certhia familiaris"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-de-stuf ("Circus aeruginosus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), corb ("Corvus corax
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
Sade", de Peter Weiss, regia Silviu Purcărete, Claudius - "Hamlet", de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei. Printre filmele importante din cariera lui Victor Rebengiuc se numără "Pădurea spânzuraților", în regia lui Liviu Ciulei - premiat la Festivalul de la Cannes, în 1965 -, "Tănase Scatiu", în regia lui Dan Pița, "De ce trag clopotele, Mitică?", în regia lui Lucian Pintilie, "Faleze de nisip", de Dan Pița, "Moromeții", de Stere Gulea (premii la festivalurile din San Remo - Italia și Santarem - Portugalia), "Balanța", de Lucian Pintilie, și "Medalia
Actorul Victor Rebengiuc, aniversat de TVR 2, la 81 de ani () [Corola-journal/Journalistic/46053_a_47378]
-
Au loc repetiții cel puțin câte 4-5 ore zilnic la Titan Club și apar compoziții noi precum „M-am ascuns în noapte” și „Om la toate”, piese înregistrate în studioul muzical al Televiziunii Române. Tot în această perioadă se remarcă piesă „Scatiul”, compusă de Gabi Nacu și care a cucerit publicul bucureștean în concertele de la T4, devenind cel mai mare succes al grupului de la începutul anilor ’80. Activitatea concertistica este în creștere, Harap-Alb apărând pe scenă alături de marile grupuri rock din Capitală
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
Ulterior, piesa a fost inclusă într-o variantă reînregistrată și cu un sound mult mai heavy pe primul album al trupei M.S. - "Rugina nu moare". În 1999, folosind vocea lui Bogdan Blaga (emigrat în Los Angeles), Istudor înregistrează cu Harap-Alb „Scatiul”, vechiul hit al trupei, de la începutul anilor ’80. Piesă va fi inclusă pe compilația "Cântece interzise/Cenzurat", lansată în data de 5 noiembrie 2007 împreună cu "Jurnalul Național". Componentă Harap-Alb se modifică din nou în 1999, din trupa făcând parte: Sandu
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
dreapta, în schimb, observația (deloc, ce-i drept, inedită) ca întreg ciclul Comănestenilor a evoluat în descrescendo, Îndreptări, Anna fiind eșecuri indubitabile, la care as adaugă, parțial, și românul În război. Reiese că doar în Viață la țară și Tănase Scatiu, partial în nuvelistica, (colegul meu are dreptate indicînd pentru această secțiune, nuvelă Spre Cotești), a izbîndit Duiliu Zamfirescu. Și asta nu e deloc puțin. Restul (inclusiv poezia emfatica) sînt eșecuri sau semiesecuri. Și cît de neplăcut superior își aprecia prozatorul
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
serioasă și adâncă a „ciocoismului” de altădată: ciocoii erau adesea mai bogați decât boierii, fiindcă îi jefuiseră pe aceștia, dar rămăseseră inferiori lor, în general, din punct de vedere intelectual, ceea ce dovedeau prin întreaga lor concepție de viață . (Cf. Tănase Scatiu!) Punctul meu de vedere poate părea cam curios și destul de șubred, dar acesta este. În domeniul criticii, ciocoi, prin anumite trăsături ale sale, mi se pare ... Lovinescu, în ciuda marii lui culturi occidentale. Deși nepot de țăran (sau, poate, tocmai din cauza
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
un pas de un secol și jumătate, ajungem, în 1863, la Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, la lăcrimosul Dan (1894) al lui Vlahută, la ciclul Comănestenilor, al lui Duiliu Zamfirescu, din care Viața la țară (1898) și Tănase Scatiu (1907) sînt, cu adevarat, rezistente, pentru că În război (1902) e un semiesec iar Anna (1911) și Lydda sînt de-a dreptul eșecuri totale. Apoi în perioada sămănătorista de dupa 1901 pînă prin 1909, daca excludem, din decentă, cum se și cuvine
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Nu are armă.) Aerul ăsta îți face o poftă!... (Ia un sandviș și îl duce la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și, șocat, începe să tușească.) BEN (ascultând la copaci): Ce e asta?... O pitulice sau un scatiu? MAMA: N-are importanță; totul, de fapt, este că aici poți să asculți nestingherit toate drăcoveniile astea... Duce sandvișul la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și începe să tușească. Lui Max.) Ai văzut?::: MAX: Am văzut. MAMA
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
scăpat dintre nori. Singură luna printre norii cerniți - de-av-ați acunselea Apare, dispare luna. Viața-i un joc de-a v-ați ascumnselea printre nouri. Simplitatea poemului cuprinde profunzimi existențiale. Aceeași tematică, altă clipă surprinsă: Licăr pe un ram străfulgerând ceața - scatiu auriu În jurul nostru există minuni. Priviți-le! Străfulgeră ceața scatiul auriu. Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri În forma sa perfectă, de 5 7-5 silabe, haikuul ascunde gândul posibilei inexistențe a cerului, o taină teribilă. Și dacă fluviul
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Apare, dispare luna. Viața-i un joc de-a v-ați ascumnselea printre nouri. Simplitatea poemului cuprinde profunzimi existențiale. Aceeași tematică, altă clipă surprinsă: Licăr pe un ram străfulgerând ceața - scatiu auriu În jurul nostru există minuni. Priviți-le! Străfulgeră ceața scatiul auriu. Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri În forma sa perfectă, de 5 7-5 silabe, haikuul ascunde gândul posibilei inexistențe a cerului, o taină teribilă. Și dacă fluviul este viața noastră? Și dacă fuioarele de ceață sunt tocmai
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]