351 matches
-
și al purității. Dacă urmărim și alte poeme, le descoperim în icoanele care au ca temă botezul, învierea, răstignirea, coborârea de pe cruce. Ion Gheorghe știe să "citească" o icoană, accentuând simbolistica și culoarea. Elemente decorative, scene de compoziție, un anume schematism, îmbogățit de limbajul frust, susținute de o ritmică a gesturilor, a timpului, a spațiului dau vigoare poemelor. Icoanele sunt profane, poetul implică în ele marile teme viața, moartea, nașterea, timpul într-un univers stilizat cu figuri geometrice sau florale voit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
7 În primul volum, "Singur printre poeți", Marin Sorescu parodiază spiritual ceea ce este formal și exterior; ceea ce a devenit manieră în creația unui poet sau a unei generații, descoperind-o în partea ei facilă; formalismul, expresia directă cu orice risc, schematismul unei poezii de notație prost înțeleasă. Parodiază pe marii poeți și satirizează și desființează ceea ce se situează în afara talentului. Iată-l identificându-se cu Arghezi: "Pândind păcatele femeii,/ O a văzut prin borta cheii" ("Mâhniri"). Același procedeu îl vom descoperi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tema păcii nu face decât să confirme această interpretare. * Sunt incapabil de rezumate; în cazurile foarte rare când îmi reușesc ele se întâmplă dincolo de mine, în nu știu ce instanță a minții mele ce scapă total controlului voinței. E semn al limitelor schematismului meu mental, lipsit de educația necesară capacității de sinteză. * La câte păcate a dat naștere dorința de-a ajunge în Rai? Să fim conștienți că aruncăm asupra celorlalți plasa generalizării și uniformizării la care ne obligă posibilitățile noastre de înțelegere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vor sta mai jos decât aceia care se supun în mod pasiv unei orânduiri nedrepte. Nu putem fi de acord nici cu ideea că rezistența împotriva subordonării, resemnării, este agresiune întrucât acestea reprezintă, dimpotrivă, prin sine, o rezistență la agresiune. Schematismul lui Anderson este unul din exemplele care demonstrează la ce duce teoria frustrării și agresiunii, în expresia ei pregnantă, atunci când o interpretăm pe baza unei scheme sociologice eronate, total rupte de fenomenele sociale concrete, istoricește constituite”. (op. cit., p. 125). Considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
treptat, opinii noi, de pe urma cărora „psihanaliza” a ieșit „revitalizată”, cu noi valențe. Chiar dacă n-au putut sesiza cele mai grave din „exagerările” concepției lui S. Freud și ale discipolilor săi cei mai apropiați, - dintre care menționăm: concepția „pansexualistă”, caracterizată prin „schematism” biologic și „reducționism” genetico-biologic; teza rolului determinant al copilăriei, cu cunoscutele ei faze libidinale, - „revizioniștii”, mai întâi (ex. H. Hartmann, A. Kardiner, Anna Freud, K.A. Meninger, D. Papaport, F. Alexander), dar mai ales „reformiștii”, au respins teza rolului instinctelor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor mai rezistente narațiuni concentrându-se în simboluri. Preludii ale creației romanești majore a lui P. includ nu atât povestirile din culegerea Fuga și romanul Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și mitic. Cadrul multor întâmplări fiind satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele oferă suport unor stări alienante, provocatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
diferit de la o lucrare la alta, prin rigoarea uneori excesivă a demonstrației, prin vigoarea limbajului dramatic, prin controlul permanent exercitat asupra componentei lirice și prin robustețea caracterelor care se implică în întâmplările narate. Nu poate trece însă neobservat un anume schematism păgubitor pentru flexibilitatea destinelor omenești investigate, după cum restricția deliberată în ce privește rimele, folosite în perechi care să nu se repete pe toată întinderea textului, se răsfrânge cu un efect similar asupra tehnicii poetice, ca și asupra fluidității și firescului replicii. Dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
de enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain Badiou (Le concept de modèle 1968), această procedură de mediere, analogă schematismului kantian servește la transformarea unor fenomene eteroclite într-un ansamblu supus unor legi. MODELUL DICȚIONARULUI ȘI MODELUL ENCICLO-PEDIEI Modelul dicționarului presupune că în limbă există unități de bază care le definesc pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și marinar de ocazie, multe peripeții trecând din viață în cărți, mai ales în culegerile de reportaje Noi, „Mircea” și Atlanticul (1978), Cu „Hai Hui-2” spre sud (1980), Din nou spre sud (1982) ș.a. Din păcate, multe pagini suferă de schematism, sub presiunea comandamentelor din epocă, a scrisului „de serviciu”. Adevărul istoric este denaturat cu bună știință în Muntele (I-II, 1963- 1967), de exemplu, roman „impus”, dominat de optica ideologică a momentului. Oprindu-se asupra unei perioade oricum discutabile (etapa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
au remarcat atât calitățile, cât și defectele scrisului lui T.: miza pe acțiune, atractiv construită, perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii, legionarii, naziștii. El poate fi și un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Timpul nu este obiectiv în sensul prezenței sale în afara subiectului, relativ la lucrul în sine, dar este obiectiv relativ la fenomen, adică prin raportare la orice obiect care ar putea fi dat în experiența noastră. El apare, de asemenea, ca reper pentru schematismul imaginației, prin care este posibilă sinteza categorială, adică subsumarea materialului sensibil anumitor categorii. "Timpul spune Petre Botezatu, referindu-se la timpul kantian este acela care permite lui Kant să treacă din domeniul logico-metafizic al transcendentalului în câmpul logico-psihologic al cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tonul eroic care îi este propriu (Durerea ne cheamă, Ni-e cupa plină de amar, Va bate ceasul răzbunării). Intenționând să cuprindă întreaga dramă umană, poetul, care nu a cunoscut marile răsuciri interioare, nu a putut evita, în Ancore, nici schematismul alegoric (Excelsior), nici zgomotoasa imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
chiar și conducerea superioară de partid își îngăduie să sesizeze neajunsurile propagandizării în exces a filmelor românești, care afectau chiar eficiența propagandei. Slăbiciuni deosebit de serioase se manifestă în creația de filme artistice. Scenariile unor filme artistice suferă încă de mult schematism. Ele nu izbutesc să înfățișeze toată bogăția și multilateralitatea vieții noi pe care o trăiește mută poporul nostru, în imagini artistice vii, emoționante. Uneori, aspectele variate ale procesului de transformare revoluționară a societății noastre [...] sunt reduse la scheme lipsite de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică pe care au folosit-o aș numi-o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
succes - confirmat și de Premiul Academiei Române - și conține caracteristicile fundamentale ale scrierilor de mai târziu: jalonarea „balzaciană” în spațiu și timp, descrieri minuțioase ale arhitecturii, mobilierului, vestimentației, armelor - întreținând astfel iluzia autenticității -, caracterizarea exterioară a personajelor, în portrete esențializate până la schematism, viabile însă, ca ale cronicarilor, alternarea lungilor pasaje „stagnante”, când evenimentele sunt privite global, cu pasajele de acțiune vijelioasă, ca un joc între prim-plan și fundal. Cu Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
nobilele lui însușiri de caracter, prin bravură și inteligență, prin finețea spiritului. R. mărturisește că și-a construit personajele conjugând mai multe modele reale; de aici, poate, caracterul lor uneori contradictoriu, cu atât mai veridic, căci fizionomiile nu cad în schematism și caricatură, ca la Filimon. Conștient de lipsa vocației arhitecturale, scriitorul optează, totuși, pentru povestire: Povești moldovenești (1920) și Alte povești moldovenești (1921) sunt inspirate din amintiri de familie ori de vreo întâmplare mai deosebită abia schițată într-o cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și dintr-odată, ci pe baza unor scheme care sunt pe jumătate intuiție, pe jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de distincție intelectuală. Gura timbrată de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia pe care o lasă asupra receptorului este cu totul alta. În 1991 și 1992, sunt realizate două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
esenței sale și la fel de demnă de a fi reprodusă ca și caracterele sale vizuale.― (Luquet 1922: 207) Modul În care un copil percepe realitatea și o reprezintă În desen, poate fi Împărțit pe stadii: grigonajul și mâzgăleala, preschematismul (4-6 ani); schematismul (7-9 ani); pseudorealismul (11-13 ani); diversificarea vizuală (adolescență). Dea lungul acestui parcurs, o schemă ca aceea a casei, de exemplu, se Îmbogățește cu elemente diferențiatoare, tânărul artist modificând numărul, amplasarea și maniera de a desena ferestrele, lăsânduse influențat de un
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
în fragmente, care iau alte semnificații în afara întregului, astfel rezultând conținuturi, forme, metode, scopuri, disparate din care fiecare a păstrat ceea ce îi era de folos și renunțând la rest. Mișcările idelologice vor definitiva limba de lemn prin “naturalizarea” dialecticii sau “schematismului pseudohegelian”, creându-și un “alibi științific” prin pretenția că discursul lor reflectă legile materiei și astfel nu admite replică, dar și prin pretenția la universitate a “rațiunii naturale”, căreia nimic nu trebuie să-i scape. Descriind limba de lemn, autoarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul și barul etc. Cartea nunții e, după opinia autorului, "un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Longos, Schematism psihologic, descripție de atmosferă, chiar elemente de o certă facilitate, în scopul petrecerii, erau prevăzute și păreau îngăduite într-o literatură stăpânită de proza lirică a lui Sadoveanu și în care paginile de savoare ale lui Damian Stănoiu sunt admise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răzbunare, suficient în sine. Rudy ar fi un banal cuceritor dacă n-ar înfățișa un accident neprevăzut în carieră. El a dat de o femeie superioară lui intelectualicește și mai ales de o pasionalitate morbidă. Cuceritorul devine victimă. Prin acest schematism substanțial și prin rotunditatea tehnică, Patima roșie se va citi și reprezenta oricând cu mari satisfacții estetice. Versificația trudnică și dealtfel mai mult grafică, deși cu încercări lăudabile de arhaizare, îngreuiază mișcarea din Letopiseți, dramă istorică în cinci acte, ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de distincție intelectuală. Gură timbrata de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia pe care o lasă asupra receptorului este cu totul altă. În 1991 și 1992, sunt realizate două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
manifestare specifice limbajului politic este limba de lemn. Creație a regimului stalinist, impusă ca limbă oficială în Uniunea Sovietică și apoi în statele aflate sub influența acesteia, limba de lemn invadează toate domeniile vieții sociale, caracterizându-se prin rigiditate și schematism la nivelul construcțiilor verbale, simularea raționamentului, prezența patosului, stil greoi și impersonal, redundanță și caracter moralizator. O definiție cuprinzătoare a limbii de lemn propune Slama-Cazacu Tatiana: "subsistem al unei limbi, desemnând mai ales elementele lexicale, dar și unități frazeologice, cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și redundanță la nivelul expresiei. Limba de lemn este cultivată cu precădere în contexte politice caracterizate prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]