350 matches
-
detaliată a realității: Aici nu este voba numai de un desen minuțios sau de exces de amănunte. Nu este vorba numai de reproducerea fidelă a naturii 10. Dincolo de naturalismul reproducerii, al doilea factor care poate influența expresivitatea unei ilustrații este schematismul acesteia, născut din "diletantism sau necunoașterea desenului"11. A doua exigență în ilustrarea unei cărți este ritmul. Ion Frunzetti vorbește despre necesitatea unei cadențe emoționale a ilustrației, asemănătoare celei din film. Montajul ilustrațiilor trebuie să urmeze logica narațiunii literare și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de distincție intelectuală. Gură timbrata de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia pe care o lasă asupra receptorului este cu totul altă. În 1991 și 1992, sunt realizate două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
descripția vieții «așa cum este ea», apropiindu-l de epopee, de marea poezie, la o extremă, și de studiul sociologic, la cealaltă.” Discuția din tren dintre Rogojinaru, Grigore Iuga, Baloleanu din capitolul I ne introduce nemijlocit în problematica romanului, printr- un “schematism violent”, foarte deosebit de procedeul care ne familarizează cu tema treptat, pe căi intenționat ascunse, ocolite, prin intermediul unor relatări oarecum indiferente în raport cu ceea ce are să se intâmple.Acest “schematism” vrea sa spună că toată lumea are gândul ațintit la problema țăranească, nimeni nu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Iuga, Baloleanu din capitolul I ne introduce nemijlocit în problematica romanului, printr- un “schematism violent”, foarte deosebit de procedeul care ne familarizează cu tema treptat, pe căi intenționat ascunse, ocolite, prin intermediul unor relatări oarecum indiferente în raport cu ceea ce are să se intâmple.Acest “schematism” vrea sa spună că toată lumea are gândul ațintit la problema țăranească, nimeni nu i se poate sustrage.Fiecare exprimă poziția interesată a categoriei sale sociale, găsind însă argumentul cel mai «convingător», mai logic, luat din sfera adevărurilor acceptate, de aparență
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul ontologic ingardian ne folosește în special la evidențierea schematismului ontologic al operei de artă literară. Mai mult, terminologia ingardiană clarifică natura obiectului de artă. Pentru Ingarden, ceea ce se constată a fi operă de artă are la bază un obiect (Gegenstand). Dar Ingarden preferă să utilizeze termenul de Gegenstand în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei literare, Hartmann păstrează schema planurilor duale - din spate și din față - care corespunde raportului dintre apariție și contemplație. Ceea ce apare și poate fi văzut este cuvântul, în timp ce legătura dintre cuvinte duce la concretizarea operei scrise. Pe de altă parte, schematismul ingardian, complex prin structură, se prezintă sub forma de strata ontologice și are în vedere toate formele operei literare care pot fi distinse ca genuri. Pentru Ingarden straturile ontologice sunt: 1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiilor fonetice ale ordinii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
modul în care este experimentat diferă gradual. Când vorbim de afiliații normale a unei diversități de aspecte pentru un anumit lucru se asumă responsabilitatea aspectelor în cauză. Prin urmare, dacă afilierea normală există, atunci avem de-a face cu anumite schematisme, conținute în ele însele sub formă de schelet, ce poate rămâne în natură primară în ciuda apariției diverselor aspecte concrete. Din acest motiv putem presupune existența unui astfel de schematism al aspectelor 29. Prin aspect schematizat putem înțelege totalitatea momentelor conținutului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dacă afilierea normală există, atunci avem de-a face cu anumite schematisme, conținute în ele însele sub formă de schelet, ce poate rămâne în natură primară în ciuda apariției diverselor aspecte concrete. Din acest motiv putem presupune existența unui astfel de schematism al aspectelor 29. Prin aspect schematizat putem înțelege totalitatea momentelor conținutului aspectului concret a cărui prezență în ea este suficientă și reprezintă o condiție indispensabilă pentru primul aspect al obiectului sau a proprietăților obiective ale lucrului. Momentele unui aspect concret
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate de natura sa, respectiv de atributele sale, opera devine un construct complex față de care nicio stratificare nu o poate cuprinde pe deplin. Acest lucru se întâmplă și în schematismul ingardian. Toate cele patru straturi sunt caracterizate de valori estetice, printre care valorile ritmului, aliterația sau difuziunile sunetului. La care se adaugă armonia, frumosul sau caracteristicele personajului, precum simpatia sau complexitatea spirituală a lor. Iar pentru că toate straturile sunt determinate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literar. O propunere ce pare bizară, întrucât orice limitare a calităților estetice la nivelul unui strat, care presupune o reducție epistemologică, înseamnă privarea obiectului de artă de tropii ontologici. Totodată, imaginația nu ar putea funcționa, întrucât ea ar fi controlată. Schematismul stratificării nu poate veni din exterior, întrucât stratul ontologic este propriu existenței autonome individuale. Având în vedere că toate calitățile estetice sunt exterioare, întrucât ele sunt mai degrabă o emanare a compoziției artei decât o compoziție internă a sa; ele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fără un proces narativ prestabilit sau logic, întrucât poezia este un act al producției continue. Construcția poeziei presupune tropii ontologic ce iau parte la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai multe calități, precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
semnalează trei tipuri de idealități: obiectul ideal, ideile și calitățile ideale. 10 Guedo Küng, "Concrete and Abstract Properties", în Notre Dame Journal of Formal Logic, 5, 1964, pp. 31-36. 11 R. Oderbrecht vorbește despre reproșurile pe care Husserl le aduce schematismului ingardian al operei literare: "cineva nu poate trata opera ca ceva representabil în mod simplu și, mai apoi, ca ceva valoric, pentru că, în această situație, avem de-a face cu două tipuri de obiecte diferite". În Ästhetik der Gegenwart [Philosophische
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Kovacs), Al. Mirodan (Ziariștii), Paul Everac (Poarta, Explozie întârziată) ș.a. Alternanța „dezghețurilor” și „înghețurilor” e și mai vizibilă în compartimentul de critică și istorie literară. Concomitent sau la scurt interval se publică articole ce resping „neprincipialitatea” în evaluarea unor opere, „schematismul în literatură” și „manifestarea virulentă de formalism” din poezia Ninei Cassian (Paul Georgescu), se pledează pentru „expresivitatea chipurilor literare” și contra „manierei proletcultiste”, dar și pentru pășirea fermă „pe drumul realismului socialist”, pentru „spiritul revoluționar al realismului socialist”, invocându-se
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
din aceeași lume), câteodată cu bune reușite la nivelul unui sentimentalism cu adevărat emoționant Ătextele despre Ayan). Singura nereușită categorică din punct de vedere literar: proza La naiba cu prejudecățile, telenovelistică și simplistă, cu tipica situație de coincidență forțată, cu schematismul aferent... un text care ar fi fost mai bine să lipsească! Dar important, în cazul unor astfel de situații, când o vedetă de largă audiență transmite texte către publicul cititor larg, este, cum spuneam mai sus, conținutul. Pentru că mesajul ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
sunt factorul extern care va juca un rol decisiv în domeniu. După criza financiară, hiperinflația și explozia socială din iarna 1996-1997, Fondul Monetar Internațional impune în Bulgaria în iunie 1997 un currency board (sau disciplină financiară severă)40. "Era necesar schematismul sec al programelor F.M.I., didactica "matricelor" cu reformele lor structurale severe, constrângere macroeconomică dură pentru a lansa o timidă apropiere de valorile de bază ale paradigmei de piață" sublinează R. Avramov 41. 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca reprezentare empirică) este subsumat ca atare unui concept, unei categorii.113 În plus, schemele reglează această operație de subsumare, în așa fel încât diversul sensibil este subordonat în vederea sintezei sale unei anumite categorii. De altfel, acolo unde vorbește despre "schematismul conceptelor pure ale intelectului", Kant prezintă determinările temporale în virtutea cărora fiecărei categorii îi corespunde o anumită schemă imaginativă. Medierea temporală a relației dintre categorie (concept pur al intelectului) și obiectul său nu este strict formală. Ea face posibil conținutul conceptului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în subcapitole anterioare. Scopul meu, în acest moment, este acela de a indica modalitatea de constituire a cunoștinței veritabile (și a fenomenului) pe temeiul regulilor acestei analitici. Tocmai de aceea, primul pas corespunde scoaterii la iveală a regulilor impuse prin schematismul imaginației transcendentale. A constitui înseamnă, în acest context, a aplica un concept corespunzător la un obiect; în fapt, a aplica o categorie (concept pur al intelectului) la fenomene. O astfel de aplicare nu este posibilă, susține Kant, decât printr-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu în genul analiticii și dialecticii transcendentale kantiene, nici în cel al analiticii și dialecticii logice aristotelice a trei reconstrucții filosofice despre timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut fi vorba, în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine", așa cum îi găsim și la Eleați). Kant, de asemenea, a recontextualizat logic gândirea-care-se-gândește- pe-sine, prin felul în care a concentrat-o în semantica termenului "eu gândesc" (apercepția originară) și prin analitica fenomenului de constituire a cunoștinței veritabile, prin schematismul temporal al imaginației, prin diferența dintre lucrul-în-sine și fenomen etc. Spre deosebire de Aristotel, care se folosește direct și formal în mod radical de ideea despre gândirea care se gândește pe sine, Kant nu o ia ca atare, ci o interpretează ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după care timpul este omul însuși sau "existența" umană). Experimentul filosofic heideggerian reprezintă o ilustrare semnificativă pentru această ultimă idee. Dar nu trebuie uitat nici experimentul kantian al timpului ca formă a simțului intern și mai cu seamă cel despre schematismul timpului și despre "temporalitatea" apercepției sintetice originare. Și nici conceptul lui Bergson despre durată nu trebuie omis într-o evocare a ilustrărilor ideii că timpul este, în orizontul judicativului, termenul fundamental, cel care, în ultimă instanță, este tot una cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sarcină a sa, timpul este legat de o facultate de cunoaștere aflată între sensibilitate și intelect, numită de Kant, cum se știe, "imaginație transcendentală"; în cea de-a treia, de unitatea facultăților de cunoaștere. Doar prin funcția sa "imaginativă", prin schematismul timpului, în termenii lui Kant, conștiința transcendentală, în unitatea sa, asigură constituie cunoașterea.215 Poate nu este deloc întâmplător nici faptul că la începuturile istorice ale filosofiei românești, într-un "poem filosofic" al lui Miron Costin, Viiața lumii, este tematizat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
W. Moore), p. 29. 213 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 3.1432, p. 21. 214 Cf., în lucrarea de față, A doua Secțiune, Capitolul I, g. 215 Cf. Kant, Critica rațiunii pure; "Analitica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tema păcii nu face decât să confirme această interpretare. * Sunt incapabil de rezumate; în cazurile foarte rare când îmi reușesc ele se întâmplă dincolo de mine, în nu știu ce instanță a minții mele ce scapă total controlului voinței. E semn al limitelor schematismului meu mental, lipsit de educația necesară capacității de sinteză. * La câte păcate a dat naștere dorința de-a ajunge în Rai? Să fim conștienți că aruncăm asupra celorlalți plasa generalizării și uniformizării la care ne obligă posibilitățile noastre de înțelegere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
traistelor pentru culesul hranei cu argilă colorată, iar bărbații În ungerea sulițelor cu argilă umedă sau ocru roșu. „Stilul artistic al artei decorative australiene, deși simplu, are multă originalitate și câteva particularități. În general acest stil se caracterizează printr-un schematism convențional În care predomină motivele geometrice, deosebindu-se astfel de stilul 189 realist, imitativ... Ornamentele și decorațiile obiectelor, deși păstrează forma pur geometrică, capătă un sens simbolic, convențional, ele Înfățișând chipurile strămoșilor totemici și diferite episoade ale miturilor... De cele mai multe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și dintr-odată, ci pe baza unor scheme care sunt pe jumătate intuiție, pe jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]