325 matches
-
adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a povestirii" comportă un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
autor (n.tr.). 1 Pentru o definiție a co-enunțării, vezi capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi Marc Bonhomme: Les figures clés du discours, Seuil, coll. Mémo nr. 98, 1998. 4
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi Marc Bonhomme: Les figures clés du discours, Seuil, coll. Mémo nr. 98, 1998. 4 5 5 6 6 7 Această traducere, care poate părea stranie, este justificată în J.-M. Adam și U
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în succesiunea generațiilor? Istoria, care se plasează în afara grupurilor și deasupra lor, nu ezită să introducă în curentul faptelor diviziuni simple, al căror loc e fixat o dată pentru totdeauna. Ea nu se supune, făcînd asta, decît unei necesități didactice de schematizare. Se pare că ea vede fiecare perioadă ca pe un tot, în mare parte independent de cea precedentă și de cea următoare, deoarece are o operă, bună, rea sau indiferentă, de încheiat. Atîta timp cît această operă nu este completă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ani de dinaintea celui de-al doilea Război, În primul volum, și din anii care au urmat teribilei „eliberări” cu toate dramele cunoscute este incontestabil organică, simbolică și emblematică. Mulți dintre contemporanii lui Marin Preda au eșuat În tentativa lor, datorită schematizării impuse de o ideologie draconică, și, de ce nu, și datorită dorinței de a răspunde favorabil la un asemenea impact. Este mai mult ca sigur că scriitorul la care se raportează aprecierile le-a ignorat. De altfel, anul 1955 a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați înțeles
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
solidare, în care fiecare depinde de toate celelalte și nu poate fi ceea ce este decât în și prin ele"5). Se oferă astfel personalității un factor de coeziune care ține exclusiv de parcursul unei reflexivități tenace, vizibil la nivelul oricărei schematizări supra-ordonatoare. Interdependența elementelor face, de altfel, posibilă însăși funcționarea conștiinței, fiind o condiție necesară a precipitatelor atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
câmpul interiorității, ca obiect al lor, se schimbă, nu mai este același, primind amprenta noetică a actului conștiinței. Cu atât mai mult, apoi, implicarea concretă în elementul sufletesc va desăvârși opera abia începută de către demersul pur cognitiv. La nivelul fiecărei schematizări supraordonatoare care tinde către stabilitatea personalistă, polul elementar particular vizează întregul, iar întregul patronează dependențele reciproce de la nivelul fiecărui sector atomar. Altfel spus, există o dublă determinare reciprocă, cea între elemente și cea între elment și ansamblu, ceea ce sporește sarcina
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
forța lucrurilor mai aproape de un editor decât de alții. Exact pe ideea asta se mai acuză și așa-zisa cartelizare a criticilor literari. Chiar au reușit editurile să îi cumpere pe toți, au mai rămas și independenți? Este undeva o schematizare a noastră, adică spectatorul simte mereu nevoia să facă reducționism. Nouă, din comoditate, ne place să reducem un autor la o idee, să spunem: „X este omul lui Y“. Undeva, în absolut, sigur că sunt împărțiri de acest gen, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene etc." Rămîn cu toate acestea la ideea că mai degrabă negustoria l-a făcut pe om scriitor, nu arta. Probabil schema, semnul au precedat imaginea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
numeroase lucrări. Să ne amintim numai că scrierea s-a constituit între mileniile al IX-lea și al IV-lea î.e.n. Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene, apoi mesopotamiene, hieroglifele egiptene, creto-minosiene, hitite, caracterele chinezești; este stadiul ideogramelor, în care reprezentările nu sugerează numai obiecte, ci și idei abstracte. Într-o etapă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
implicare, de interpelare sau de asociere. Didactic și polemic sînt două opțiuni retorice posibil de actualizat în discursul politic, în aceeași măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lua forme variate, în funcție de amestecul de argumente și de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul acțiunii guvernamentale și, tinzînd spre o prospecțiune, programul de acțiune urmează a fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comunicare interpersonală. Fereastra Johari (creată în 1955 de Joseph Luft și Harry Ingham, ale căror prenume i-au dat și denumirea cf. Coman, 2008, pp. 18-20; Șerbănescu, 2007, pp. 28-30; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 39-42) reflectă, din acest punct de vedere, schematizarea acestui "joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria discursului prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor discursului și ale relațiilor dintre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vechi și al scrierilor diferiților istorici relevă variații uriașe în gîndirea despre pedeapsă și despre rolul închisorilor în diverse etape istorice. Raritatea documentelor referitoare la unele perioade împinge uneori discursul spre speculații, după cum abundența documentelor din alte epoci presupune o schematizare cîteodată prea simplistă. În ciuda acestor pericole inevitabile unei abordări istorice, excursia în trecutul carceral românesc a avut rolul de a deschide o fereastră către viitorul acestei instituții. Închisoarea s-a situat cînd în centrul societății (în palatele domnești și boierești
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunicare tehnică, aplicabilă cu deosebire în domeniul telecomunicațiilor, decât la nivelul relațiilor interumane. Acest model interpretativ s-a dovedit în timp insuficient pentru înțelegerea și explicarea specificului comunicării umane. Ceea ce reproșează constant psihologii în acest caz este tocmai tendința de schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la un simplu operator tehnic. Acest model, consideră L. Iacob (1996, p. 185), "nu mai poate satisface. Emițătorul este fie o abstracție, fie este tratat mecanicist, fără statut psihosocial
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de întărire și activare Utilizări și recompense Examinarea cauzelor și consecințelor consumului de media Media răspund unor nevoi bine conturate, de care membri audienței sunt pe deplin conștienți Utilizări și satisfacții variate Agenda setting Media fixează ordinea importanței evenimentelor sociale Schematizarea realității sociale Efecte asupra sistemelor de valori, credințelor Tabelul 5: Caracteristicile principalelor paradigme și modele dedicate efectelor comunicării de masă 4.1.1. Fluxul comunicării în două trepte Primele cercetări academice întreprinse de Paul Lazarsfeld (1944/2004) etichetate ca "administrative
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]