623 matches
-
avea, chiar pentru disciplinele cele mai strategice În cadrul Învățământului de partid, precum socialismul științific sau relațiile internaționale, rolul schimburilor internaționale, adoptarea de noi denumiri („științe politice” În loc de „socialism științific”) sau apropierea filosofiei de teoria literaturii. Pe de altă parte, comparația schițata Între RDG și România scoate În evidență rolul diferit jucat de patrimoniul cultural național, În cazul filosofiei și al sociologiei În special, ca factor favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cheltuielile mai mari erau hotărâte împreună de cei doi parteneri conjugali. Într-o cercetare proprie, am găsit pentru familiile urbane din mai multe orașe din Transilvania o proporție de aproximativ 80% a unor variante foarte apropiate de modelul mai sus schițat. În mediul rural, atât pentru bugetul obișnuit al familiei, cât și pentru cheltuielile mai mari, predomină soțul în administrarea lor. Dar în comparație cu anii ’60, deopotrivă în mediul urban, cât și în cel rural, s-a produs, în ultimii ani, o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contradictorii în același mediu familial. Perioada de schimbări radicale, de tranziții și reforme, dar și de confuzii pe care societatea românească le cunoaște în prezent se repercutează din plin și asupra grupului familial, el aflându-se în situația mai sus schițată. Problemele familiei din țara noastră s-au intensificat și diversificat și necesită o asistență organizată. Desigur, multe dintre ele nu sunt noi, ci au fost doar opacizate de vechiul regim și netratate cu seriozitate. În noua societate românească, asistența socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1776, Visările au rămas neterminate, scriitorul sfârșindu-se din viață în 1778. Scrise în apropierea morții, cu obsesia cercurilor mondene care îl prigoneau (și a căror adversitate apare amplificată de marea susceptibilitate a lui Rousseau), aceste însemnări (al căror plan, schițat, în timpul plimbărilor, pe cărți de joc, duce cu adevărat gândul la jocul destinului) sunt însă și mărturia unei perioade de relativă liniște în viața filosofului. Se recunosc aici, la un iluminist, numeroase toposuri devenite apoi obligatorii la romantici. Fugind de
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
blând mă cutreieră - în somn/ Nu-i nici măcar o umbră cu margini înghețate/ De nu mai pot nicicum să dorm -/ Un ochi ce-ar sta întruna deschis pe jumătate” Chiar dacă ierburi străvezii de mare). Într-o atare concepție, mai mult schițată decât cristalizată, poezia e „doar o transcriere” a unui cântec primordial, arhetipal. Poemul titular al cărții următoare, din 1990, Doar o transcriere, rămâne definitoriu pentru formula poetică a lui D. Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
chiar dreptul la dominație culturală. Cea de-a doua carte, God of Many Names, coboară în timp până la matca gândirii grecești, la sursele culturii europene canonice. Scrutând trecutul din orizontul revelator al prezentului, S. aduce probe în favoarea unei ipoteze abia schițate anterior. Anume că mentalitatea occidentală este dominată, în ultimă instanță, de ideea de putere. Dincolo de modul specific în care Occidentul și-a conceput mijloacele ființării, gândirii sau creației, un principiu dominant al puterii își lasă amprenta asupra destinului unor concepte
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
dar au o asprime a inimii. [Leopardul] este un animal în haină pătată, abil în a face rău oamenilor și a se adăpa cu sângele lor” (IV, 3, 6). Aceste detalii, mai mult sau mai puțin „anecdotice”, completează tabloul abia schițat în De Christo... Desigur, Hipolit acordă o atenție cu totul deosebită ultimului mare imperiu. Așa cum am spus, Roma va domina lumea pentru o perioadă mai lungă decât imperiile precedente (500 de ani). Trăsătura sa definitorie - simbolizată printr‑un monstrum care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai apăsat epistemologică, așa cum va face Culianu În prefața din 1988: nu ne putem imagina nimic fantastic, și nu putem transcrie sau Îmbogăți experiența narativă a fantasticului În afara dialogului cu istoria globală a experiențelor propriu-zis fantastice. Ele nu sunt numai schițate și nu au doar o valoare - de altfel atât de ambiguă- de probă, ci, cel puțin pentru Eliade scriitorul, ele sunt fixate Într-un interior profund al așteptării (și „nostalgiei”) realizării lor. Ele descriu ceea ce este omul arhaic sau modern
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fantastic. E deja timpul să revenim la Întrebarea inițială, cea despre pagina 303 a tezei din 1936. Honigberger este descoperit de Eliade, la Calcutta, abia după ce peisajul În care putea funcționa - și numai cu mărturiile sale despre fachiri - fusese viguros schițat. De aceea, a răspunde la Întrebarea vecinilor săi din acea notă stabilește, În urma analizei nuvelei, poziția de la care a plecat autorul (inclusiv imaginând biblioteca din strada S.) și traseele pe care i le desenase demult interesul său pentru un asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și vitalitatea anotimpului tinereții, și se manifestă ca un colorist și un artist al miniaturii (Sfârșit de vară). Un zâmbet abia schițat se simte în fiecare vers, dar autoironia, cenzura lirică nu acționează efectiv decât în Rapsodii de vară și în Rapsodii de toamnă. E o atitudine specifică lui T., care își recunoaște sentimentalismul și îl persiflează, scoțând de aici cu totul
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Al. Marshack, 1987). În schimb, la statueta feminină, în contur decupat, descoperită la Stratzing (Austria), s-a acordat o mare importanță detaliilor. Capul este ușor înclinat spre dreapta, patru incizii vizibile separându-l clar de brațul stâng. Fața este abia schițată, dar lasă să se vadă că personajul privește în sus, spre brațul ridicat. Brațul drept, separat net de corp, se sprijină pe șolduri, în locul unde este sugerată prezența unui obiect în formă de baston. Cele două apendice vizibile pe latura
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feminin (4,6 cm), în hematit, ce pare a fi opera unui sculptor modern, cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sau sunt sugerați printr-un simplu contur gravat. Abdomenul este plat, bazinul normal dezvoltat, fără steatopigie sau steatomerie. Triunghiul pubian este mereu reprezentat sub forma unui V, de mici dimensiuni. Cea mai mare parte a statuetelor posedă brațe, uneori doar schițate, dar neatrofiate. Membrele inferioare sunt simplificate (dar au proporții corecte), uneori fiind reduse la un fus, în care separarea picioarelor nu este indicată decât printr-o incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și a picioarelor, trunchi detaliat, cu sâni și abdomen, bazinul voluminos, amintind de obezitatea gravettiană (A. C
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
am plasat, în linii mari, în momentele în care instanța politică are tendința de a expropria specificitatea câmpului economic. Ceea ce nu înseamnă că atunci când nu există rânduri de așteptare în România avem capitalism, cum s-ar putea deduce din ideal-tipurile schițate mai sus. Această situație pune foarte bine în evidență faptul că ideal-tipurile nu trebuie confundate cu realitatea și că ele reprezintă doar o construcție teoretică ce se apropie de realitate doar la limită, în cazuri extreme, dar care, în schimb
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Lugoj). De-a lungul carierei a mai iscălit Roman, C.R.M., Cassian, Bănățeanu, Pribeag. Bolnav de tuberculoză, moare la numai douăzeci și nouă de ani. În volumul Atacul. Însemnările de război ale unui soldat român din armata austro-ungară (1915) sunt schițate întâmplări ale militarilor români pe frontul din Galiția. Spiritul juvenil dă scrierii, cu accente reportericești, o notă de prospețime și sinceritate. Schițe de război sunt prezente și în broșura Prin Basarabia românească (1919) sau în volumul Bătălia de la Mărășești. Zilele
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
spate”, pe jos, devine și prilej de a descoperi, cu ochi dilatat, un chip al naturii („Viziunea și acustica sa sunt terifice”, spune G. Călinescu) ori pretext pentru literaturizări, întrucât memorialul este împănat cu subiecte de nuvele romanțioase, cu portrete schițate maniheist în tonuri întunecate. P. a și tradus din Al. Dumas (Tereza, 1848, Trei mușchetari, I, 1853), din Bernardin de Saint-Pierre (Paul și Virginia, 1850, Coliba indiană, 1850), din versurile lui Schiller, Lamartine și Mickiewicz, un fragment din Romeo și
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Cerna întârziat. În mesajul lui se pot desluși o neliniște difuză, aprehensiunea - discret sugerată - a neîmplinirii, a senectuții, crâmpeie de revelații, de vaticinări ori imprecații (câteodată obscur-vindicative), plăcerea contemplației, uneori înfiorări convenționale pe teme istorice, considerații pe teme etice - totul schițat indecis și plat. Câteva caligrafieri intimiste nu sunt lipsite de oarece grație. Dar P. pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
biscuiții/ urcați în obositoare ascensiune spre gură”. Textele din Medium (1945), Teribilul interzis (1945) și Castelul orbilor (1946) renunță la înverșunarea distructivă a poemelor de început în favoarea unei proze poematice de mare subtilitate, în care noua poetică, până acum doar schițată, își precizează reperele de adâncime. Punând în fruntea volumului Medium un citat din Paracelsus, care glorifică rolul somnului în dezvăluirea misterelor universului, N. reafirmă preocuparea suprarealiștilor de a sesiza structura omului total, eliberat de convenții morale, automatisme sociale și prejudecăți
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Scopul lui PB este acela de-a face utilitatea așteptată din S1 (din partea stângă a ecuației) și S2 (din partea dreaptă a ecuației) să fie echivalente pentru PA, făcându-l indiferent față de aceste opțiuni. De exemplu, în jocul cu sumă zero schițat mai sus, PA va adopta S1 într-oproporție p și S2 într-o proporție (1-p) ca să se asigure că pentru PB situația va fi: p(-3) + (1-p)(-2) = p(-1) + (1-p)(-4) -3p -2 + 2p = -1p -4+ 4p -4p = -2 p
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
așteptate pentru PA în cazul fiecărei opțiuni, plus utilitatea așteptată pentru PB în cazul fiecărei opțiuni este zero. Acest lucru a fost anticipat în jocul cu sumă nulă. Să ne întoarcem acum la strategiile mixte pentru jocul cu suma non-zero schițat mai sus. PA adoptă p și (1-p) ca să determine că utilitățile așteptate din opțiunile lui PB să fie egale: p(2) + (1-p)(5) = p(6) + (1-p)(-2) p = 7/11 1-p = 4/11 PB adoptă p și (1-p) ca să determine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
SF a lumilor paralele; aceeași tratare SF și „cibernetică” este abordată în Sora lui Robin și Teribila spirală. Proza din Generoasele cercuri (1989) se înscrie și mai bine în acest program auctorial al unei scriituri hiperrealiste: un cadru scenic abia schițat, al unei lumi de periferie, industrializată abuziv, în care se ghicește univoc trama absurdă sau paradoxală care animă conștiințe oarbe uneori - un muncitor eșuat în viață din cauza unui incident din adolescență provoacă același tip de incident, în care victimă va
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
resimți astăzi sarcina incomodă față de minoritatea țigănească. Mizând pe resursele infinite ale iubirii care „pe toate le nădăjduiește”, viitorul rămâne deschis. Urgența integrăriitc " Urgența integrării" Într-un timp în care identitățile naționale în Europa sunt chemate la osmoză, ecuația culturală schițată mai sus ne îndeamnă la câteva judecăți temeinice. Se cere pusă în balanță mai întâi partea bună a lucrurilor. Asemănările stilistice dintre români și țigani au fost verificate în secole de coabitare pașnică. Într-o lume tot mai atomizată, comunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
da apoi o spoială de filozofie morală și ascetică. Chiar și așa, structura formală a materiei intitulată „Dogmatica” este mai degrabă catastrofală. Manualul de teologie cerut pentru examenul de admitere în facultăți și seminarii păstrează, în linii mari, volutele scolastice schițate mai bine cu patruzeci de ani în urmă de profesorul Isidor Todoran 2. Raportat la tradiția patristică, Dumnezeul despre care ne vorbește această carte mai curând dezagreabilă este de multe ori o caricatură; în cel mai bun caz, „Dumnezeu” devine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plasticizări - atât de uzuale pentru conștiință. Pe scurt, Husserl convoacă la o înțelegere radicală a conștiinței pure a subiectivității ca spontaneitate ori pasivitate absolută. În matricea acestor foarte importante decizii teoretice ale lui Husserl, o fenomenologie a revelației este deja schițată. Turnura francezătc "Turnura franceză" Reluând tema kierkegaardiană a posibilității deasupra realității, Heidegger descrie fenomenalitatea unei apariții în termeni de auto-donație (Selbstgegebenheit). Din acest verdict decurge un alt concept al adevărului pentru care nu evidența obiectivată este ultimul criteriu (adaequatio rei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]