311 matches
-
și astfel tu însuți să-ți dai seama cine ești și ce poți realiza! Mă numesc Ioana Alexandra Dorohoi. Am ochi căprui, păr șaten, nas nici mare ca un cartof, dar nici mic ca un bob de mazăre. Nu sunt schiloadă, dar nici obeză și, din fericire, mă avantajează faptul că sunt cea mai înaltă fată din clasă. Am învățat și sper să mai învăț la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu”. Aici mi-am făcut mulți prieteni și am trecut prin multe
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
avut tendința să se apropie de el pentru a-i strânge mâna și l-a scutit de acea expresie de groază pe care ar fi avut-o când ar fi realizat greșeala. E în regulă, Kara. Stai liniștită. Spune-i schilodului ce știi și apoi poți pleca. Zâmbi și el într-un mod la fel de superficial și afirmă la rândul lui cât de încântat era să o cunoască. Ceea ce nu era întru totul fals, chiar dacă doar din punct de vedere profesional. Kara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
O poșetă urâta după părerea lui, imitând fără prea mare succes pielea de zebră. Va scăpa de el, va fugi înapoi în lumea normalității, luând cu ea acea privire și acel zâmbet. E în regulă, Kara. Stai liniștită. Spune-i schilodului ce știi și apoi poți pleca. Ea se opri subit și privi către masa pe care erau așezate probele. Apoi porni hotărâtă către ușă. - Stai, spuse Rhyme. Se opri din nou. - Aș vrea să rămâi. - Cum? - Lucrează cu noi. Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu dizabilități”. - Am făcut cursuri la C.R.A.T., spuse criminalistul. Asistenta se gândi pentru câteva clipe și, într-un final, spuse: - Nu știu ce e asta. - Centrul de Recuperare după Accidente Traumatice, spuse Thom. - Mie îmi place să-i spun „Clubul Schilozilor”, adăugă Rhyme. - Dar el este tendențios dinadins acum, interveni din nou Thom. - Am lucrat cu pacienți cu probleme la coloană. Întotdeauna mi-au plăcut cei neprietenoși. Cei liniștiți și de treabă mă speriau. Asta pentru că ei erau cei care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mătușii ei. —Eh, oricine o fi gagica asta, În mod clar nu prea le are cu lenjeria sexi, spuse Ruby luându-i cu delicatețe din mână perechea de chiloți uriași de culoarea pielii, stil Bridget Jones. Și nu e chiar schiloadă. Ia uite eticheta. Măsura XXXL. —Știu. E chiar mai grasă decât mine. Cum de e În stare să aibă o aventură cu una atât de grasă și lipsită de gusturi? Nu Înțeleg. Ruby o Întrebă dacă reușise să vorbească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
griji. Da, știu și te iubesc și mai mult pentru că Îți faci, dar vedetele astea și doctorii care le umflă vanitățile cu pompa trebuie arătate lumii.Uite cât te-a afectat de tare pe tine, că vezi poze cu femei schiloade de la Hollywood cum ies de la St. Luke. Mamele astea, mari vedete, le fac pe femeile normale să se simtă ca niște ratate pentru că nu sunt slabe-băț și perfect În formă imediat după ce au născut. Știi și tu că o prospătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să revină pe scena istoriei fără să se transforme În scursuri? Orice copil bătut trebuie să devină, fără excepție, un adult violent? Și nu eram oare niște scursuri Înainte de-a reveni pe scena istoriei? Trebuie să fim neapărat ori schilozi, ori ucigași? A treia alternativă nu există? —La vârsta de douăzeci și cinci de ani, continuă Annette, după câteva iubiri, o Întrerupere de sarcină și o diplomă În istoria artelor, Întâlnesc un tânăr ortoped. Un băiat liniștit, timid, foarte neisraelian, dacă Înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
domnul Șvaițer, i-am șoptit, împingându-i mai adânc călușul, care-i scăpase din gură tocmai când Șvaițer întărea cu semnătura, scrisoarea de înțelegere. Piticul meu, înăbușit aproape, s-a trezit abia la Viena, să se plângă puiului de caracatiță, schilod și pitic ca și dânsul, cu domiciliul permanent în cutia craniană a vechiului meu prieten, Peter Altenberg. Pocitania mea s-a plâns că are de suportat brutalul tratament și teroarea unui comis voiajor, care vinde broderii elvețiene pe chembrică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tinereții mele, încât ți-am făcut loc să treci cea dintâi pragul ocnei, așternându-ți inima sub căpătâi și îmbrățișându-te cu pietate, ca pe niciuna până la tine. - Vorbește-i ceva despre Omul cu ciocul de aramă - interveni piticul meu schilod, dându-se tumba peste inima mea obosită. Dar Zitta își puse pe părul cânepiu tricornul ei de diplomat și de cioclu, îmi ținu raglanul și aducându-mi apoi pălăria, plecarăm unul după altul, eu cel dintâi, ea grăbită să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mici dorm spânzurate-n gol și nici Una dintre ele nu s-a desprins încă. Bucuria dimineții singur mi-o însemn Cu popasul între cimitire, Când, cu mine-aprind, sub cruci din lemn subțire, Tinichele negre fără untdelemn. Câteva zile mai târziu, schilodul din mine îmi făcuse cunoscut că mai are de spus o vorbă. El îmi ciocănise inima pe la miezul nopții, trezindu-mă din somnul adânc. - Scrie! Poruncise după un răstimp de veghe, frățiorul alungându-mă din așternut. Fiindcă n-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și se simțea puțin vinovat pentru a o fi lăsat să Îndure zgomotul și deranjul cauzate de electrificarea apartamentului. Vremea era În continuare frumoasă la sosirea lui Jonathan Sturges. Ca Întotdeauna, felul curajos și inventiv În care Își purta silueta schiloadă, țopăind sprinten În cârje, era un exemplu și o dojană pentru parapoanele lui egoiste, dar Jonathan era neobișnuit de melancolic. Aparent, se Îndrăgostise de o femeie În Franța și fusese, În modul cel mai blând cu putință - dar cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ar plăcea să știți (scriitorul Închide iar ochii). Și vreau să vă mulțumesc din toată inima, continuă Burgess. Mai Întâi că mi-ați prelungit permisia și acum asta. Dacă mă trimiteau Înapoi pe front, până acum eram mort. Mort sau schilod sau damblagiu. E adevărul adevărat. Nu e sigur că stăpânul l-a auzit, că l-a Înțeles sau măcar că este cu adevărat treaz, dar nu are importanță. Simte tensiunea care l-a cuprins Încă de când s-a Întors În Anglia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
victoria „obținută prin lupte grele“ la Narvik. Atunci, unul dintre băieți, pe care-l chema Wolfgang Heinrichs și care cânta cu plăcere balade și, la cerere, chiar arii din opere, fiind apreciat pentru asta, dar al cărui braț drept era schilod, motiv pentru care putea fi sigur de compasiunea noastră pentru că era „inapt de marină“, spuse brusc, spre surprinderea tuturor: „Bateți câmpii cu toții!“ Apoi prietenul meu din școală - căci asta era el- enumeră pe degetele de la mâna sănătoasă toate distrugătoarele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sfărîmă, risipindu-se În mici frînturi fragile. Kay trase ultimul fum din țigară, apoi strivi flacăra Între degetul arătător și cel mare. Stătuse În fața ferestrei mai bine de o oră. Era marți - văzuse cînd sosise bărbatul cîrn cu un braț schilod, și acum aștepta, cu un aer oarecum nehotărît, cuplul Stanley Spencer. În cele din urmă, se hotărî să renunțe. Se decise să iasă. Era o zi minunată, la urma urmei, o zi de la mijlocul unui septembrie cald, al treilea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să se reaprindă. LÎngă baie era camera de tratament a domnului Leonard, iar Kay auzea, În afară de sunetul periei de dinți din propria gură și plescăitul apei din chiuvetă, glasul lui monoton și pătimaș În timp ce lucra cu bărbatul cîrn, cu braț schilod. CÎnd deschise ușa băii și trecu Încet pe lîngă ușa lui, vocea lui monotonă se auzi mai tare, de parcă era zvîcnetul unui motor de mașină. — Eric, auzi ea, trebuie să faci hm-hm. Cum poate fi zum-zum, cînd hm-zum e cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai aspru. Era imposibil, se gîndi Duncan - uitînd acum de dorința lui de a rîde - să nu te abandonezi pasiunii pe care-o transmiteau; era imposibil să nu vrei să fii impresionat, mișcat, convins. Se gîndi la tînărul cu brațul schilod, și-l imagină pe locul În care stătea domnul Mundy acum, spunîndu-i-se „Iubirea te umple“ sau „Nu trebuie să-ți fie teamă“, și dorindu-și neîncetat ca brațul să i se lungească și să i se umple de carne. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și nu ar mai exista nici o teamă că bunăvoința voastră s-ar micșora. Doar voi toți căutați să aveți comori pe pămînt, vă încuiați averile în cufere, în vreme ce Biserica trebuie să cheltuiască bani pentru văduve, fecioare, călători, captivi, infirmi și schilozi și pentru alte persoane aflate în nevoie. Deci cum ar putea să acționeze altfel Biserica?"315 158. Acum, cine nu va deplînge această schimbare survenită în secolele de ruinări și de barbarii pe care le-a suferit Biserica, iar Clerul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
alea, normal. Doar că am avut ghinion, cum spuneam, a plouat cu găleata până în noaptea de Paște. Nici n-am ajuns la plajă decât duminică pe la prânz, înainte de plecarea înapoi. Erau doar câțiva inși rătăciți la țărm, tot felul de schilozi, și m am cru cit când am văzut că înota cineva în mare, pe frigul ăla. Era o fată, țin minte, ne-am crucit cu toții, normal, când am văzut-o. O inconștientă! Clara își simțea obrajii arzând și capul bubuind
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Vartolomei la pieptul vestonului său nemaivăzut și îl sărută puternic, cu un pocnet răsunător, de ventuză medicală, smulsă de pe obraz. Lăsându-l în jos pe beteag, care, ca un gândac ce se chinuiește, răsturnat pe spate, dădea neputincios din gaibaracele schiloade, Profetul vorbi iar, în felul acela stâlcit, de mai înainte: Noi acuma plecat, dar puneam telefon, aici, la casa: fiecare zi vorbeam. Tot decada la luna, voi venit paravion și vizitat la Caterina nostra... În Chitul acela, cu rânjet lucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de schije, mitralierelor antiaeriene montate pe terasele blocurilor sau a sacilor cu nisip ce delimitează găurile negre ale adăposturilor. Totuși, chiar și acest optimism specific anilor nebuni ai belle epoque nu poate să ascundă numărul prea mare de femei îndoliate, schilozi și orfani. Bulevardele capitalei oferă din ce în ce mai des imaginea autoturismelor, camioanelor sau căruțelor încărcate până la refuz cu valize, genți, piese de mobilier, peste care se îngrămădesc ciorchine oameni grăbiți să fugă din calea bombardamentelor. Alții, la fel de numeroși, preferă să rămână. Precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
demonstrație, a zis el, că natura se echilibrează singură după legile ei secrete. Că noi nu știm de ce face natura anumite lucruri. Aveți în față un copil sănătos și frumos și deodată într-o zi rămâne paralitic. Nu moare, rămâne schilod. Boala se numește poliomielită. Putem noi accepta să nu-l vaccinăm? Cui folosește un infirm? Care ar fi sensul condamnării lui să nu se poată juca, să nu poată alerga și el ca alți copii și să stea tot timpul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
frumos/oasă: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o bombă de fată foarte urât/ă: pocitul de coleg, nașparlia de Andreea, distrusa de Tatiana, fumata de X, boccia de profesoară, o sperietoare/un coșmar de fată foarte slab/ă: schiloada de Morticia, scheletu' de Mihăiță, radiografia mergătoare de Andrei, paiul de Ioana, schilombita de Ana, o așchie/o scobitoare/o aschilambică/o anorexică de fată, rahitica de Viorica, deshidratatul de Andrei foarte gras/ă: tancul de Ioana, cisterna de fată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
utilizându-se metode adecvate, sunt obținute enunțuri empirice cu valoare de adevăr. Inițiatorul empirismului și senzualismului modern care susține că prelucrarea rațională a datelor senzoriale conduce la știința adevărată, filosoful englez Francis Bacon, arăta foarte plastic rolul metodei în cunoaștere: Schilodul care șchiopăta pe un drum bun poate între ce trăpașul care aleargă pe un drum greșit. Mai mult, cu cât trăpașul care a greșit drumul aleargă mai repede, cu atât schilodul îl lasă mai în urmă. Alte alternative la cunoașterea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Francis Bacon, arăta foarte plastic rolul metodei în cunoaștere: Schilodul care șchiopăta pe un drum bun poate între ce trăpașul care aleargă pe un drum greșit. Mai mult, cu cât trăpașul care a greșit drumul aleargă mai repede, cu atât schilodul îl lasă mai în urmă. Alte alternative la cunoașterea științifică ar fi: a. Autoritatea - acceptăm opiniile cuiva a fi valide, numai pentru că se află într-o poziție de autoritate față de noi. Dacă noi nu cunoaștem cum respectiva sursă a ajuns
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cumpărase locul un om din Belfast și zidise case pe el - nu ca ale lor, mici și negricioase, ci case luminoase, de cărămidă, cu acoperișurile sclipitoare (7). Toți copiii uliței se jucau pe maidanul acela - Davinii, Waterii, Dunnii, micul Keogh, schilodul, ea, frații și surorile ei (8). În principal, există două argumente pentru a nu considera acest material ca esențial pentru evoluția istoriei: primul constă în prezentarea evenimentelor ca fiind banale - impresia se accentuează în următoarea propoziție: Taică-său avea obicei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]