326 matches
-
prima fază a anchetelor din Suceava nu a fost bătut, fiindcă a fost cercetat printre ultimii din lot, când deja existau mărturiile despre acțiunile lor, însă a refuzat să semneze recunoașterea declarațiilor, realizând că se urmărește compromiterea vârfurilor. A fost schingiuit, iar în urma bătăilor la tălpi i s-a cangrenat talpa stângă. Procesul său a avut loc într-una din celulele încăpătoare din penitenciarul Suceava, Lucinescu fiind considerat șeful unui lot de 47 de oameni. Înainte de proces, târziu, în toamna lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și atunci când, la sfârșitul lui septembrie 1951, i-au cerut să facă declarații complete. Protestând că asemenea lucruri le va spune Securității, nu unor deținuți, i s-a răspuns: 'Noi suntem Securitatea și dacă nu ne spui nouă o să te schingiuim până spui, și te și omorâm'. Presiunile pentru a obține informații de la Maxim au continuat și în săptămânile următoare. A fost dus și ținut într-o cameră o zi întreagă fără mâncare, cu creion și hârtie. Pentru că nu s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pretinde că a fost anchetat de Nicolschi în persoană, care l-a amenințat la ultima întâlnire: 'Teja, n-ai vrut să ne spui nouă, o să spui la ai tăi'. A fost transferat la Gherla în ianuarie 1951, unde a fost schingiuit și strangulat de Vasile Pușcașu. Deși Livinschi i-a avertizat să nu raporteze ce se petrece în cameră, la închidere, Teja a cerut raport la director, dar, în loc să fie scos la raport, a fost torturat în prezența gardienilor. L-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a sute de deținuți în Pitești, conducând 'comitetele' de agresiune în majoritatea camerelor, dat fiind că se bucura de libertate de mișcare în penitenciar. În luna ianuarie 1950, Țurcanu l-a întrebat pe Pătrășcanu dacă crede că vor termina de schingiuit loturile până în mai-iunie, când știa că urmează să se plece pe șantiere. Se pare că Țurcanu nu se aștepta ca deținuții să aibă atâtea informații nedeclarate și a adăugat 'dar, în definitiv, am pornit de acum cu bătaia, înapoi nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Iată omul care a murit, dar aceasta nu ne împiedică să spunem adevărul.” Și din cartea „Pentru legionari” - spusele lui C. Zelea Codreanu: ...” m-am prezentat la Judecătoria Ocolului 2 Iași, ca avocat, alături de colegul Dumbravă, în procesul colegului Comârzan, schingiuit de Manciu. Prefectul s-a prezentat cu întreaga poliție și, în plină ședință, în fața avocaților și a judecătorului Spiridoneanu care prezida, s-a năpustit asupra noastră... Cu riscul de a mă prinde, strivit de cei douăzeci de polițiști înarmați, am
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și ei că nu i-am uitat și că numele și faptele lor vor fi consemnate în paginile de rușine ale istoriei noastre". De reținut, acest ultim volum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se mai cer încă tribunale". Constatînd că fibra morală a națiunii continuă să fie bolnavă, autoarea consemnează: "Au trecut șase ani și nici un zbir, nici un călău, nici un turnător de anvergură din cei care au trimis oameni prin închisorile unde alții schingiuiau, băteau, nu rareori ucideau, n-a recunoscut, nu și-a cerut public iertare". Articolul a fost scris în 1996. Au mai trecut încă șapte ani de atunci, timp în care unii torționari au fost decorați, alții avansați în grad etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Comunist cu prețul oaselor frînte ale tatălui meu, ale verilor mei, ale rudelor mele, ale oamenilor din satul în care m-am născut și am trăit pînă la 15 ani. M-au "cumpărat" comuniștii cu suferințele oamenilor care au fost schingiuiți și uciși în timpul răscoalelor țărănești din 1907 schingiuiți de moșierime și burghezie -, cu sîngele fraților mei vărsat de burghezo-moșierime, cu suferințele mamei mele, ale bunicii mele, ale surorilor mele, ale întregului meu popor. Cu toate acestea m-a "cumpărat" pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ale verilor mei, ale rudelor mele, ale oamenilor din satul în care m-am născut și am trăit pînă la 15 ani. M-au "cumpărat" comuniștii cu suferințele oamenilor care au fost schingiuiți și uciși în timpul răscoalelor țărănești din 1907 schingiuiți de moșierime și burghezie -, cu sîngele fraților mei vărsat de burghezo-moșierime, cu suferințele mamei mele, ale bunicii mele, ale surorilor mele, ale întregului meu popor. Cu toate acestea m-a "cumpărat" pe mine Partidul Comunist, cu tot ceea ce au suferit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dat lacrimile... Era pe 20 mai". I se recomandă de către un sublocotenent să vorbească, altfel îl omoară Feller. Îi va confirma altcineva că Feller îi asasina pe români în bătaie: "Pe Toderiță Fediuc (membru al Grupării) de pildă, l-a schingiuit pînă l-a ucis. După ce l-a omorît, a reluat ancheta cu noi și nu ne-a mai dat voie să scriem despre el. Acest Feller, din cîte am auzit, locuiește acum în Suceava!". La Iași, în 14 septembrie are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "Libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am mai scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni, care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și ei că nu i-am uitat și că numele și faptele lor vor fi consemnate în paginile de rușine ale istoriei noastre. Închei aici Închisoarea noastră cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-a închis înainte de a se investiga fie și numai o singură crimă a fostei poliții politice. Torturarea deținuților de alți deținuți a fost extinsă în multe închisori din România. Ucis în bătăi la Securitatea din Rahovei, Gheorghe Ursu este schingiuit și în celulă de un deținut de drept comun, care trebuia să își asume întreaga culpă. Muncitorii brașoveni au descoperit, după anchetele tot din Rahovei, pe un coleg de-al lor că lovise, la ordinul ofițerului politic, pe unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a-și părăsi locurile natale, de a pribegi și de a-și întemeia așezări în care să-și poată practica liber ritul. Nu știu cât se cunoaște din istoria acestui exil dar trebuie să-ți spun că mulți dintre ei au fost schingiuiți în chinuri groaznice, alții au fost arși de vii cu sutele în biserici, prigoana a continuat secole de-a rândul chiar și pe teritoriile unde și-au găsit adăpost. Cei mai toleranți s-au dovedit a fi turcii care i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cloșca și Crișan, mai apoi Domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii săi). Și chiar în epoca comunistă, o mulțime de eroi care au luptat ca partizani în munți (mișcarea de rezistență din Munții Făgăraș - vezi Ogoranu), care au murit torturați și schingiuiți în inchisorile politice (Pitești, Jilava, Aiud, Sighet, Râmnicul-Sărat), în lagăre de exterminare (Canalul Dunărea-Marea Neagră) sau în detașamentele de reabilitare prin luptă (trimiși la moarte sigură nici 10 % dintre aceștia nu au supraviețuit). Prin anii 1950, după cum relatează Ana Blandiana
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
al temnițelor comuniste, Gheorghe Jijie. De remarcat că după eliberarea tuturor deținuților politici prin amnistia generală din 1964, au fost eliberați peste 6500 de deținuți politici. Nici unul dintre aceștia nu a încercat să se răzbune pe cei care i-au schingiuit în închisori. Chiar generalul Nicolschi, după pensionarea sa în 1969 și până la decesul său natural în 1992, acasă în patul lui, a trăit în București bine merci, ca un om obișnuit și nimeni nu a încercat să-i facă vreun
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
miliția peste ei acasă, în miez de noapte, va sparge ușa, o să-l scoale din pat, o să-l îmbrâncească și o să-l lovească, apoi o să-l ridice și o să-l azvârle prin cine știe ce ocnă, o să mănânce bătăi și o să fie schingiuit, o să-i putrezească oscioarele pe acolo, vai de mama lui... Toată noaptea s-a lăsat cutreierat de asemenea gânduri negre. Era o presiune pe care nu era în stare s-o suporte. Ce să facă, ce să facă, zău, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
instrucție, tovarășul Cameniță intuia că fratele meu Vlad constituie un caz psihologic extrem, abisal și care merită deci să fie ținut sub observație. Desigur, tovarășul Cameniță nu voia să renunțe nici la de acum clasica sa plăcere, aceea de a schingiui fizic pe unul sau pe altul, pe cine îi cădea în mână. Să schingiuiască mental, psihic, aceasta era o formă de răsfăț, era o plăcere, o patimă de curând descoperită și introdusă între hobby-urile sale, dar de bază rămânea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și care merită deci să fie ținut sub observație. Desigur, tovarășul Cameniță nu voia să renunțe nici la de acum clasica sa plăcere, aceea de a schingiui fizic pe unul sau pe altul, pe cine îi cădea în mână. Să schingiuiască mental, psihic, aceasta era o formă de răsfăț, era o plăcere, o patimă de curând descoperită și introdusă între hobby-urile sale, dar de bază rămânea bătaia. Își făcuse bine socoteala: o să-și scoată el pârleala, în locul puștiului o s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
o simulare, era ca un bolnav care înghite forțat mâncarea din spital, căci el nu simte nici foame, nici gust, nici poftă. Nu s-ar fi închipuit niciodată pe sine însuși fără plăcerea aceasta supremă, de a bate, de a schingiui, de a distruge pe cel care nu e de partea lui, și acum, iată, nu mai avea implicare, pasiune, nu se mai bucura și parcă nu mai credea în asta. La fel se desfășurau lucrurile și cu chefurile ori cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pânză roșie se vedea limpede un lichid sub formă de pată lăbărțată, iar în atmosfera camerei de tortură plutea un iz de natură viscerală. Eram îngrozit. Nu mai eram o ființă umană, ci un animal, un cobai terorizat, bătut și schingiuit în virtutea unei legi nescrise dar care funcționează din păcate în toată lumea: dreptul celui tare asupra celui slab; dreptul celui mare asupra celui mic; dreptul celui care dispune de forță împotriva celui neajutorat. "Homo homini lupus est." (Omul este lup pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ea pune dezordinea pe același plan cu urîtul și sfîrșește prin a cînta mai puțin omul și mai mult un ideal al ei despre om. Procust are deci chipul lui Apolo și cruzimea zeului din scena În care l-a schingiuit pe Marsyas. Dar simpla lui contestare nu e suficientă pentru a formula un alt adevăr. Ne-am fi putut opri la afirmația că tîlharul care ataca trecătorii Între Megara și Atena a fost numai o formă perversă, o nebunie a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sunt istovită, istovită de să-mi plângi de milă, chipul tău drag, frumos și înduioșător, pe care foarte adesea nu mi-l pot reprezenta, îmi zâmbește din ceața de acum, încurajator și prețios. Uneori mă gândesc că, chiar dacă aș fi schingiuită, chiar dacă aș fi dusă pe alte tărâmuri, nu mi te vor putea smulge din inimă niciodată pe „Tine“. Am să ți uit, poate, surâsul, fața, dar trecutul nostru comun, al cătuit din fapte concrete, din aspirații comune și din peri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu elementele comuniste formând în orașe și târguri comitete orășenești care au hotărât modul cum să primească Armata Roșie. S-au făcut bande înarmate de comuniști și evrei pentru a începe acțiuni teroriste. Au atacat pe funcționari poliției, bătându-i, schingiuindu-i, împușcându-i. Profitând că trupele noastre au ordin să nu opună rezistență și să evite conflictele, evreii au insultat și batjocorit țara și armata...Evreii au atacat convoiul de refugiați români spre a-i jefui...” 335 Anexa 3. Buletin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]