876 matches
-
râuri, pe când la alte ape mult mai mari, precum Tirasul, Tanaisul, Boristenele, numele s-a schimbat cu totul, împreună cu elementele etnice ce se oglindeau în valurile lor. 2. MORAVURILE SCIȚILOR Șl RASA LOR. Lăsând la o parte poveștile asupra originii Sciților, pe care Herodot le culesese din gura lor să venim la descrierea moravurilor acestui popor. Sciții erau un popor barbar, cu moravuri foarte sângeroase: astfel când regele condamna un vinovat la moarte, copii de sex bărbătesc împărtășeau soarta tatălui, iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu totul, împreună cu elementele etnice ce se oglindeau în valurile lor. 2. MORAVURILE SCIȚILOR Șl RASA LOR. Lăsând la o parte poveștile asupra originii Sciților, pe care Herodot le culesese din gura lor să venim la descrierea moravurilor acestui popor. Sciții erau un popor barbar, cu moravuri foarte sângeroase: astfel când regele condamna un vinovat la moarte, copii de sex bărbătesc împărtășeau soarta tatălui, iar fetelor nu li se făcea nici un rău (Herodot IV, 69). Un Scit bea totdeauna sângele celui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
descrierea moravurilor acestui popor. Sciții erau un popor barbar, cu moravuri foarte sângeroase: astfel când regele condamna un vinovat la moarte, copii de sex bărbătesc împărtășeau soarta tatălui, iar fetelor nu li se făcea nici un rău (Herodot IV, 69). Un Scit bea totdeauna sângele celui întâi om aruncat jos; el taie capul tuturor dușmanilor uciși și le prezintă regelui și numai astfel capătă dreptul la împărtășirea prăzii. El jupește a-ceste capete, tăind pielea în cerc deasupra urechilor și o desface astfel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de pe partea osoasă; după această operație el răzăluiește curat toată partea cărnoasă cu o coastă de bou, apoi, lucrând această piele în mâini pentru a o înmuia, face din ea un soi de șervet cu care se slujește la masă. Sciții anină aceste piei astfel pregătite de frâul calului pe care umblă, și se mândresc cu asemenea trofee. Cel ce are mai multe piei trece de cel mai voinic. Sunt chiar unii care fac un soi de măntăli din mai multe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tolbele lor. Alții în sfârșit iau pielea întreagă a oamenilor și, întinzând-o pe bețe, o port de călare pentru a o arăta (IV, 64). Aceste obiceiuri sunt cu totul asemănătoare acelor practicate de Pieile-Roșii din America, cu care niciodată Sciții n-au putut sta în legături. De aici se vede cât de puțin temei se poate pune pe identitatea moravurilor a două popoare, pentru a aprețui gradul lor de înrudire, a-fară doar, de cazul unor obiceiuri cu totul caracteristice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o săgeată. După ce se pune regele în groapă, se gâtuie și se pun lângă el una din concubinele sale, un bucătar, un paharnic, un secretar, un ușier, cai, precum și șipușoare de aur (IV, 71). Printre slugile regelui, care sunt toți Sciți de origine, căci regele pune de slujește pe cine-i place, se aleg 50 de oameni cei mai deosebiți și mai bine făcuți care se gâtuie, și ucigându-se un număr deopotrivă de cai, se înșiră acești călăreți morți în jurul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bine făcuți care se gâtuie, și ucigându-se un număr deopotrivă de cai, se înșiră acești călăreți morți în jurul gropii sprijiniți câte într-o țepușă (IV, 72). Acest obicei arată într-un chip învederat că ideea nemuririi exista și la Sciți încă înaintea ivirii lui Zamolxis, după cum această idee se vede că se află chiar în mintea omului preistoric. Ea pare a se fi trezit in creierul omenesc odată cu conștiința de sine, și de aceea și astăzi încă imensa majoritate a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se vede că se află chiar în mintea omului preistoric. Ea pare a se fi trezit in creierul omenesc odată cu conștiința de sine, și de aceea și astăzi încă imensa majoritate a oamenilor nu se poate despărți de dânsa. Barbaria Sciților este ilustrată de Herodot si cu alte exemple: astfel mai spune el că Sciții au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fi trezit in creierul omenesc odată cu conștiința de sine, și de aceea și astăzi încă imensa majoritate a oamenilor nu se poate despărți de dânsa. Barbaria Sciților este ilustrată de Herodot si cu alte exemple: astfel mai spune el că Sciții au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica astfel de a fi distrași de la treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spune el că Sciții au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica astfel de a fi distrași de la treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor nomad. Neavând nici orașe nici sate, nici zidiri și carele fiind singura lor locuință, transportând casa lor ori și unde le place, combătând toți cu arcul de călare, nenutrindu-se niciodată de productele plugului ci numai din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
parcurg mijloace de apărare. Suprafața teritoriului, cu totul șes, e îmbelșugată în pășuni și izvoare, iar fluviile sau râurile propriu zise sunt așa de numeroase, precum sunt in Egipt simplele, canale (IV, 47). În tot anul magistratul districtului adună pe Sciții ce locuiesc în despărțirea lui, toarnă cu ceremonie vin amestecat cu apă într-o cupă și dă de băut la toți cei ce au ucis dușmani în bătălii. Acei ce nu au avut această glorie nu pot gusta din acea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cei ce au ucis dușmani în bătălii. Acei ce nu au avut această glorie nu pot gusta din acea băutură și se țin de o parte rușinați; și aceasta e pentru ei cel mai mare semn de dispreț (IV, 66). Sciții observă oarecare ceremonii particulare pentru a se lega mutual prin jurământ. Se toarnă vin într-o cupă și se amestecă în el sânge, pe care contractanții îi scot din corpul lor cu vîrful unei sule, sau tăindu-și mici porțiuni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în acea cupă sabia și săgețile sale, sagara și javelotul său. Această ceremonie este insoțită de mari blăstămuri; apoi cei ce au făcut jurământul beau vinul și dau de băut și persoanelor celor mai distinse din urma lor (IV, 70). Sciții cînd mor, rudele cele mai de aproape ale mortului pun corpul mortului îmbălsămat pe un car și îi preumblă la toți prietenii lor. Fiecare din Sciții la care se duce corpul, dă o masă la toți ce-i ce-1
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și dau de băut și persoanelor celor mai distinse din urma lor (IV, 70). Sciții cînd mor, rudele cele mai de aproape ale mortului pun corpul mortului îmbălsămat pe un car și îi preumblă la toți prietenii lor. Fiecare din Sciții la care se duce corpul, dă o masă la toți ce-i ce-1 însoțesc și se scoate și dinaintea mortului o parte ca dinaintea mesenilor celoralalți. Aceste vizite țin timp de 40 de zile, după care mortul este îngropat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se duce corpul, dă o masă la toți ce-i ce-1 însoțesc și se scoate și dinaintea mortului o parte ca dinaintea mesenilor celoralalți. Aceste vizite țin timp de 40 de zile, după care mortul este îngropat. După îngropare Sciții se curăță în modul următor: ei încep prin a-și freca și spăla bine capul; apoi pentru a-și curața corpul, ei fixează în jurul lor trei pari înclinați spre olaltă. Pe acești pari întind ei bucăți de stofe de lână
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spre olaltă. Pe acești pari întind ei bucăți de stofe de lână bine prinse împreună și, în mijlocul acestui fel de cameră, pun pietre înroșite în foc. Pe ele pun grâne de cînepă ce produc aburi, care-i fac să asude. Sciții iubesc foarte mult această baie de aburi și țipă cînd o iau. Femeile urmează o altă metodă: ele iau lemn de chiparos, cedru și de un arbor ce produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
iau lemn de chiparos, cedru și de un arbor ce produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă cu care se ung; apoi o iau după 2 sau 3 zile (IV, 73, 75). Se văd la Sciți un mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele în fâscioare (IV, 47). Când regele Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce juraseră pe vatra regelui, își călcase jurământul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce juraseră pe vatra regelui, își călcase jurământul, cauză care adusese boala. Trebuie știut că la Sciți este obiceiul de a face jurământul cel mai sacru «pe vatra regească.» Cel acuzat este adus. Dacă neagă să fi comis un asemenea sperjur, se aduc alți vrăjitori, care dacă spun ca și cei dintâi, se taie capul vinovaților. Dacă-1
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dacă spun ca și cei dintâi, se taie capul vinovaților. Dacă-1 declară nevinovat apoi se aduc și alții până ce majoritatea hotărăște. Dacă aceasta rostește lipsa de vină a acuzatului atunci vrăjitorii cei dintâi sunt pedepsiți cu moarte (IV 68, 69). Sciții au mare îndepărtare pentru obiceiuri străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a acuzatului atunci vrăjitorii cei dintâi sunt pedepsiți cu moarte (IV 68, 69). Sciții au mare îndepărtare pentru obiceiuri străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc (IV, 76). Cât despre religiunea Sciților știrile ce ni le dă Herodot sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
68, 69). Sciții au mare îndepărtare pentru obiceiuri străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc (IV, 76). Cât despre religiunea Sciților știrile ce ni le dă Herodot sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc (IV, 76). Cât despre religiunea Sciților știrile ce ni le dă Herodot sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care o privesc ca femeia lui. În al treile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care o privesc ca femeia lui. În al treile rang, Apolon, Afrodita, Hercul și Mars; Sciții regești jertfesc și lui Neptun. În limba lor ei dau Vestei numele de Tabiti și lui Jupiter, poate cu drept după părerea mea, acel de Papaeus; Pământul se cheamă Apia; Apollon Eutosirus; Afrodita Artimpasa; Poseidon Thamimasadas. Ei nu sfințesc zeilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și cai. Tot acestui chip jertfesc ei și câte unul din suta de prinși făcuți in
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]