292 matches
-
am spus cum știam eu mai bine, dar el se plictisi repede. În viața lui nu văzuse munți și nici nu dorea să-i vadă vreodată. Îi părea rău doar după peștii lui. Se aplecă pe fundul trunchiului de copac scobit, dădu la o parte niște lujeri cu un fel de blană În capăt (ei Îl numeau păpuriș) și-mi arătă un pește care abia se mai zvârcolea. Mi-au ieșit ochii din cap. Nu mai văzusem nicicând un pește atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
când iar ne paște urgia, o să avem din nou nevoie de vorbe. De ce a așteptat Moru atât de mult? Între timp, am ajuns la un mal de pământ tare, abia văzut prin stufărișul Înalt și des. Am coborât din trunchiul scobit și am pășit pe iarba moale. Era o asemenea liniște În jur de-mi venea să cred că În afara mea și a uscățivului, nu mai era nimeni În jur. Pe ceilalți nu-i auzeam deloc. Parcă niciunul nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
deloc... - Pfuuh. Lasă-i. Toți Vindecătorii care ne tragem din Tatăl știam că așa fac cuvintele. Uite, cuvintele ne-au dat nouă sulițe cum n-au nici un fel de alți oameni, ne-au dat luntrele astea, Îmi arătă el trunchiurile scobite, ne-au dat undițele (nu știam ce sunt undițele), ne-au dat plasele de prins pește și pânzele În care ne Înfășăm. În schimb, am uitat vorbele din minte. Adică, ei le-au uitat, Își arătă oamenii. Eu, nu. Moru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nu m-ai Învățat cum să trec apa asta! Nici tu, nici fratele tău dintre bălți! - Măi, Krog, cine e Moru ăsta? Enkim se strecurase, neauzit, În spatele meu. - Moru, of, of. Măi, Enkim, măi, știi tu să faci un trunchi scobit cum au oamenii bălților? - Habar n-am, dar dacă vrei să trecem În partea cealaltă, nu e nevoie de trunchi scobit. - Nu știu să calc apa. - Eu știu, Îmi zise el și mă trase după el spre mal. Pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ăsta? Enkim se strecurase, neauzit, În spatele meu. - Moru, of, of. Măi, Enkim, măi, știi tu să faci un trunchi scobit cum au oamenii bălților? - Habar n-am, dar dacă vrei să trecem În partea cealaltă, nu e nevoie de trunchi scobit. - Nu știu să calc apa. - Eu știu, Îmi zise el și mă trase după el spre mal. Pentru câteva clipe, am crezut că dorea să mă ucidă, dar el Îmi strigă În ureche: - Krog e prost! Enkim nu ucide. Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
De ce nu te scapă de necaz dacă ești parul ăla care i se scoală lui ori de câte ori vrea? - Tată, am strigat, Îngrozit, căci Îmi vedeam Umbra cu ochii. În clipa aceea am auzit strigătele unor oameni și am zărit câteva trunchiuri scobite, Împinse degrabă spre apă dintre copacii pletoși de pe celălalt mal. 7. M-am trezit tremurând din cap până În picioare. Câțiva oameni mă frecau cu ierburi, iar pielea mă ardea și mă ustura de-mi ieșeau ochii din cap. Puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și m-am prăvălit la loc. - Frig! Tare frig, am rostit În minte și una dintre femei se apropie de mine și-mi puse capul În poală. - Hai, hai, mă Îndemnă ea cu cuvinte. Îmi puse la gură o piatră scobită ca un căuș și-mi dădu să beau. Am simțit că iau foc. Limba, gâtul și măruntaiele toate mă arseră până În străfunduri, dar am simțit cum Începeam să mă Încălzesc. Apoi am căzut Într-un somn adânc. Era seară când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
horcăind și fluierând Împreună cu suratele ei. Le auzeam vorbele din minte și mi-am dat seama că râdeau de noi. Una dintre ele veni În casă, luă unul dintre acele fructe și Îl izbi de o piatră largă, cu căuș scobit În ea. Fructul pârâi și se rupse În bucăți. Avea miezul roșu, precum sângele de pasăre, și era mai dulce decât mierea. Răcoros. - Așa, rosti femeia după care se repezi afară, chiuind și sorbecăind Împreună cu celelalte. - Auzisem eu că femeila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de apă. Apoi, ne-a dat din ierburile lui care aduceau somnul și ne-am culcat. Ziua Începuse să se micșoreze. Când soarele prinse să coboare, strânserăm casa din piei și ne pregătirăm de plecare. Aban ne scoase de sub stânca scobită și ne urcă până pe culmea unei dune. Se Înnoptase deja. - Ia-te după Leul Adormit, ține Pruncul mereu deasupra creștetului, Îmi mai spuse Aban, și vei ajunge pe tărâmul Dogonilor. Dar dacă veți fi băut jumătate din burțile astea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care nu-ți place, pînă-ncepe să-ți placă, pe urmă o iei de la-nceput și-o ții așa pînă la sfîrșit. Rețeta fericirii pe Înțelesul tuturor, de Emil Constantinescu care pare Sanda Iliescu, mai ales după voce: „Într-o ceapă scobită se pun rîme spălate bine În vin alb. Se Înfășoară ceapa În cîlți și se lasă să se coacă-n spuză. Se picură-n ureche de trei ori pe zi, cîte trei picături”. Shakespeare? In love. „Se mai pot aplica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu-i nici o mașină. Dar acolo era o altă mașină și reflectorul ei mătura cîmpul. Raza largă trecea pe deasupra buruienilor În care stătea ascunsă, Întinsă la pămÎnt, Maria. În mașina Întunecată, polițiștii Își balansau armele urmînd raza reflectorului cu urîtele, scobitele și eficientele guri de foc ale Thompson-urilor. La umbra unui copac, În spatele mașinii pe care era montat reflectorul, stătea un negru. Purta o pălĂrie de paie turtită și cu boruri Înguste și o haină de alpaca. Pe sub cămașă, purta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să creadă că o aștepta în fiecare noapte, chiar și atunci când gerul sticlea, doar ca s-o vadă. Dar nu-i vorbise niciodată așa. De fapt, dacă n-ar fi arătat atât de neobișnuit, cu barba crescându-i de sub pomeții scobiți, cu părul lung strâns călugărește și cu hainele fluturând jerpelite, nici n-ar fi fost sigură că era el. Vorbi mai departe : — O cântare a treptelor. Profunzimile nu îți cer totdeauna să cobori ; uneori, poți să te sui în adânc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care alergând speriați, care împleticindu-se, care târându-se în pulberi, pe drumul deportărilor. Pământul celor morți se scutura ca o cergă peste pământul celor vii. Fețe translucide, ochi adânciți în orbite, acolo unde găvanele nu erau de-a dreptul scobite, mâini ale căror unghii zgâriau tencuielile, gemând în locul buzelor strivite, umeri îngustați, coaste străpungând, ca niște arcuri de oțel, pielea subțiată a piepturilor costelive. Li se auzea murmurul, fără a se înțelege ce anume spuneau. O apă curgătoare, un ritm
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și desigur, prin caracterul familial. Formele de SM cu predominanța ataxiei și a semnelor cerebeloase trebuie cu grijă diferențiate de boala lui FRIEDREICH și degenerescențele spino-cerebeloase, pe baza elementelor caracteristice acestor boli: caracterul familial, evoluție mai lungă, modificări trofice (picior scobit, cifoscolioză), reflexele osteotendinoase abolite în boala lui FRIEDREICH, etc. SM cu tulburări de sensibilitate profundă trebuie uneori diferențiată de tabes și de sindromul de fibre lungi din anemia pernicioasă. În tabes există uneori tulburări de sensibilitate profundă, ataxie, semnul lui
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de la încadrarea tipografică provincială cu ornamente florale în formă de ghirlande în părțile laterale. Principala schimbare față de precedenta e că poetul nu mai are barbă, ci numai o mustață tușinată, care-i acoperă în întregime buza. Lipsa bărbii descoperă obrazul scobit, cu umbre accentuate. în același timp evidențiază mai tare urechile, care, scurte dar depărtate de cap, par clăpăuge. Nici privirea nu mai e în regulă, adică simetrică: pupila ochiului drept trage spre interior, cea a ochiului stîng țintește drept înainte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
i se acordase de cîteva luni ,,Meritul Cultural’’ clasa I) prinsă în piept de Eugen Jebeleanu; Bacovia citindu-și de pe o foaie mototolită cuvîntul de mulțumire; Bacovia contemplat de Mihu Dragomir și, probabil, de întreaga asistență; Bacovia - cap mare, profil scobit de bătrînețe, privire nesigură, jenată, gît nefiresc de subțire, trup gîrbovit, brațe vlăguite. Secvența aceasta răsplătește curiozitatea noastră, a celor care, tineri sau mai puțin tineri, doream să știm cum arăta poetul. Toate componentele filmului sînt reușite și atent echilibrate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alunecînd ușor spre hău, gata să fie înghițiți de grăsimi și-acoperiți de șunci. (p 6) Dacă nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă de gîscă sau riduri mici
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
azilului sînt împărțiți în două categorii: "minoritatea celor care se țin bine" și "majoritatea", descrise prin cele două izotopii opuse, dar în egală măsură disforice: gras grăsime VS slab ("îngroșare a sîngelui", "înghițiți de grăsimi", "acoperiți de șunci" VS "golite", "scobite", "subțiate", "stafidite", "sleite"). EXERCIȚIUL B.16. Comparați aceste două secvențe descriptive. Ce au în comun, din punctul de vedere al prezentării temei-titlu? Textul A PIELE CATIFELATĂ Un ten catifelat, rozaliu, diafan, ușor pudrat, o piele fină fără nici o imperfecțiune, iată
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îmi propuse, împotriva obiceiului meu, să beau puțin ceai. Am refuzat la început și, nu știu de ce, m-am răzgîndit. Ea trimise după una din prăjiturile scurte și durdulii numite mici madlene, care parcă ar fi fost turnate în ghiocul scobit al unei scoici Saint-Jacques. Și curând, în mod mașinal, copleșit de ziua mohorâtă și perspectiva tristă a zilei de mâine, am dus la gură o linguriță de ceai în care înmuiasem o bucată de madlenă. Dar chiar în clipa în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de porc și de pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem un sos din 200 g smântână, o lingură de făină, ½ de cană de lapte, o legătură de mărar tocat fin, sare și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
12 mere potrivite, 12 bucăți de miez de nucă, 12 lingurițe de gem și 2 albușuri bătute bezea cu 125 g zahăr tos. Se spală merele și se scobesc pe la codiță cu un vârf de cuțit, apoi, în fiecare măr scobit, se pune o bucată de miez de nucă și o linguriță de gem. Se pun în tavă tapetată cu zahăr ars caramel și se coc pe jumătate. Apoi se scot și se pune cu poșul pe fiecare măr câte o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahărul, vanilia și gălbenușurile, pe rând, apoi punem franzeluțele înmuiate în lapte; putem adăuga pesmet. Frecăm totul timp de o jumătate de oră, apoi adăugăm albușurile bătute spumă și coaja de lămâie, după care punem această compoziție peste merele curățate, scobite și umplute cu gem, așezate în tavă tapetată cu unt și făină. Se coace timp de o oră la foc potrivit. ȘERBET DE CAPSUNI Se fierb 1 kg zahăr cu 1 ½ pahar de zeamă de căpșuni limpezită și stoarsă prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau de vin fiert, amestecat cu ardei iute, cu piper negru, scorțișoară sau zahăr. Se bea lapte dulce fiert, amestecat cu ou proaspăt și zahăr, must de pădurețe, mujdei de usturoi, zeamă din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și țiuitul din urechi era tratat cu picături din suc de ceapă, de ulei de migdale, sau prin spălături cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură câte 3 picături În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]