1,566 matches
-
Constantin Trandafir Interesant, Alecu Russo s-a născut în același an cu Alecsandri, Bălcescu, Bolintineanu (?), Nicolae Filimon și a trăit numai cât Eminescu. Spre deosebire de congenerii pașoptiști, discreția lui este de-a dreptul anormală, n-a avut pretenții de faimă scriitoricească, de vreme ce a publicat, în limba română, un singur text cu semnătura A. Rusu, alte câteva cu inițialele A. R., unul cu pseudonim (Terentie Hora) și o singură dată A. Russo. Textele în limba franceză au fost traduse postum. Și așa
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
sală Orizont (Piața Sf. Gheorghe nr. 3) premiile literare pe anul 2004. Juriul a fost alcătuit din Marcel Tolcea (președinte), Ioan Ardelean, Blagoe Ciobotin, Oberten Janos, Annemarie Podlipny-Hehn și Radu Pavel Gheo. Așadar, pe secțiuni, laureații anului trecut în breasla scriitoricească locală sunt: la poezie, Adrian Bodnaru („Ziua de apoimâine“, Ed. Brumar) și Constantin Gurău („Instinctul de paupertate“, Ed. Hestia); proză, Paul-Eugen Banciu („Somonul roșu“, Ed. Hestia), Lidia Handabura („Jurnal pentru delfin“, Hestia), Constanța Marcu („Acoperământul“, Ed. Augusta), Cedomir Milenovici („Lupul
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
mai citite cărți ale secolului trecut, „Ferdydurke“ inaugurează temele și motivele fundamentale ale operei lui Witold Gombrowicz: problema imaturității și a adolescenței, viața ca un teatru, criza socială și culturală. Avem de a face cu o manifestare neobișnuită a talentului scriitoricesc, cu o nouă și revoluționară metodă a romanului și, în sfârșit, cu o descoperire fundamentală, o anexare a unui nou câmp al fenomenului spiritual, cu un tărâm al nimănui, unde doar o glumă iresponsabilă, un calambur și un nonsens își
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
darul limbii, mă aflu mereu între străini de limbă. Și știu că nu este firesc. Dar nu știu cum trebuie să fac pentru a face mai bine. În plus de darul preoției și de darul poeziei, Dumnezeu mi-a dăruit o glorie scriitoricească pe care nu a mai avut-o nici un alt scriitor din neamul meu, niciodată, în afară, poate, de Panait Istrati, căci în multe țări din America și din Europa și chiar în Japonia, mă învață copiii la școală și străinii
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
Mircea Mihăieș Obsesia romanului rămâne, chiar în aceste vremuri când ne căinăm pe toate tonurile că „nu se mai citește”, la fel de vie ca în bunele vremuri ale veacului al nouăsprezecelea. Toți cei care au ținut ori țin în mână pana scriitoricească visează să fie romancieri (și, dacă privesc în jur, constat că, mai devreme sau mai târziu, ajung!) Indiferent că au început ca poeți, dramaturgi, critici ori eseiști, în cele din urmă cedează ispitei de a se înrola în „genul major
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
fie de înaltă societate, e atât de fals, banal, ridicol, adolescentic, desgustător, încât nu poate fi iertat nici prin scenele de un oarecare adevărat efect epic, cu țărani și un bătrân moșier, singurul dintre „ceilalți” care e acceptabil din p.d.v. scriitoricesc. Scenele de dragoste sunt deadreptul o catastrofă. Iată, Tolstoi a fost neîntrecut în medii sumbre, primitive, demonice ca în Puterea Întunericului, dar „cealaltă” lume i-a reușit deasemenea. Atât despre Rebreanu... Continuu bîrfeala literară. Două romane citite în ultimul timp
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
și atunci se simte, bietul, un fir de nisip pe fundul acestei ipotetice mări. E o neputință descurajantă, aceea de a nu mai putea anticipa o postumitate ... glorioasă, reparatorie. În plus, fenomenul de globalizare a dus la crearea unei elite scriitoricești continentale (universale) care a luat locul literaturilor naționale, l-au trimis la colț pe scriitorul care se voia bardul sau povestașul unui neam. Că zice cititorul majoritar, obosit și el de globalizarea de la locul de muncă: De ce să mă încurc
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
cu atitudini dulciamă rui față de țară. În cartea sa de debut, Îmblânzitorul apelor, naratorul amintește cum eroul - bursier în străinătate - ajunge să mintă în privința apartenenței sale etnice. Momentul reclamă o ruptură absolută, fără cale de întoarcere. Prezentă și în destinul scriitoricesc. Totuși, înainte de a se stabili la Oxford pentru a deveni un profesionist în managementul editurilor, fostul baterist al trupei The Others a publicat un roman atipic în vremea din urmă. Pentru că A. R. Deleanu - cum semnează ca scriitor Flavius Ardelean
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
O dată pentru că, spune el, au apărut târziu (la luni, uneori chiar ani de la momentul când cărțile la care se referă au fost publicate). A doua oară fiindcă ar fi fost gândite la distanță, departe (de țară și totodată de lumea scriitoricească de la noi). Nu este cazul să ne întrebăm cât contează în practica sistemului asemenea condiții. Există destui comentatori pentru care întâietatea nu reprezintă deloc un imperativ. Sau, oricum, a început să nu mai reprezinte. A recenza convingător o carte e
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
ce-și dorește de la voi ca recompensă pentru osteneală. Nu-i dorim răul. Vom vedea cum va dormi și cum va trăi cu propria conștiință peste tot. Noi Îi dorim să se trezească la adevăr, mai ales că are veleități scriitoricești, are Încă timpul necesar să se ierte. Și toți cei ca el. Vedeți dumneavoastră, se ridică din urmă deocamdată patru primari din cele mai mari orașe ale țării și după ei vin alții, din ce În ce mai mulți, oricâte bețe În roate și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Ape adânci, Sfinxul și Femeia în fața oglinzii formează prima etapă a literaturii scriitoarei, a lirismului pur și a autoanalizei incisive, după aceste opere se trece ușor spre obiectivarea acțiunii, tinzând spre un realism naturalist, renuntând definitiv la romantismul-liric al incipiturilor scriitoricești. Frumusețea, caracterul oniric al acestor proze, este confesiunea apropiată poeziei, vizând descifrarea complexului existenței, mai exact autocunoașterea : Mă interesează mult și sufletul celorlalți, mă pasionează chiar, îi privesc neobosit și ochiul meu vede toate firele cât de încâlcite care mână
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele... Creștinismul a adăugat sufletul și trecerea timpului, sensibilitatea, și freamătul nervilor. Se mai poate dispensa epopeea de aceste atribute?”, se poate observa natura reflexivă și intransigentă a autoarei, față de actul scriitoricesc. Minuțios atentă la amănuntul semnificativ, scriitoarea accentuează conceptul de “definiție” Pentru ea conține noțiunea de “definitiv”, noțiune abstractă cu felurite valori semantice. O inteligență sclipitoare, la nivelul sensibilității, i-a deschis perspective către mediile umane ce conveneau temperamentului întrebător. Ea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mai mulți ani în care se străduie să obțină divorțul, se căsătorește în 1918 cu criticul și editorul său) John M. Murry. Căsătoria lor durează până în 1922, anul morții lui Katherine Mansfield, și are un rol esențial în devenirea ei scriitoricească. Fără îndoială, aceste evenimente ce au ținut de destinul fiecăreia au determinat tipul de scriitură pe care aveau să l abordeze - în vreme ce Katherine Mansfield duce o viață nomadă, călătorind în străinătate, încercând să își vindece boala de plămâni prin schimbarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică a problemei fatalității e mai simplă, iar abordarea psihologică e neguroasă; singură abordarea scriitoricească, mai ales în cazul romanului, cumulează toate beneficiile reflecției în subiect, ale artei constructiviste și ale sugestiei stilistice. Întâmplările fatidice trec pe deasupra vieții omului și par să-l absolve de responsabilitate chiar atunci când omul le servește de unealtă. Ideea de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
de fericire: prima rămâne pe pământ, a doua se topește în eter... Maniheismul cărții, pentru care existența poate fi înțeleasă mai ușor dacă e privită ca un câmp de bătălie între bine și rău, conferă o autoritate de nezdruncinat edificiului scriitoricesc. Inversarea raportului estetic/etic într-o astfel de narațiune e compensată prin frumoasa limbă românească în care autorul scrie și prin reducerea redundanței stilistice, ceea ce îi conferă o remarcabilă fluență. Deși poet, Constantin Clisu este, în proză, imun la tentația
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
acea relație onestă, de comunicare totală, la care visează două ființe umane care s-au întâlnit fără să se caute. Sau tocmai fiindcă nu se căutau! Ar fi una dintre fericitele întâmplări ale lumii acesteia. Mă întreb în ce familie scriitoricească s-ar înscrie P.H.Lippa, cu aceste meditații despre iubire? Ca să-mi fac o idee corectă citesc în continuare. 4 iunie ora 2,15 Reiau lectura caietului lui P.H.L. Pagina 39. Naratorul nu a mai văzut-o pe Teodora de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
doar ca „să dea bine” (cum se spune astăzi în lumea presei - nota mea) în ochii lumii. Marile iluzii proiectate pe steagul „Unirii cu Țara” au lăsat locul multor dezamăgiri. Totuși, a avut și împliniri personale. Este recunoscut în mediile scriitoricești, în ziare și reviste, iar cele mai grele (la propriu) tomuri de istorie literară i-au găsit un loc în paginile lor. Mai mulți prieteni, mai ales ardeleni, îl fac să se simtă bine într-o țară de care părinții
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
facă ceva ca să-i circule mai mult numele, să afle lumea cine este, ce lucrează, cum se dedică problemelor obștești... Stația de radioficare nu-l mai mulțumește, deși nu poate nega faptul că aici a căpătat chiar și puțină experiență scriitoricească. A reținut de la română că mulți scriitori au iubit sportul!... Ce-ar fi să încerce și el? Să scrie, asta e! Cum de a pierdut timpul până acum? La treabă cât nu-i prea târziu! Din ziua în care l-
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Zilele în care proaspăta autoare de romane se înfuriase, se dăduse cu capul de toți pereții, se măcinase, făcuse să crească tensiunea din pasta pixului, acele zile în care degetele se încovoiaseră peste colile A4 într-o convulsie potrivnică actului scriitoricesc, în care se certase ca la ușa cortului cu fagotul și în care simțise că i se zbârcește creierul, și asta nici măcar din cauza prea multor circumvoluțiuni, se încheiaseră. Tristețea fagotului meu era gata. Când primi telefon de la editură că mâine
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
50 de ani, ameliorarea acelorași texte va merge pînă la transformarea lor în mesaje telegrafice, lapidare și directe. Oricum, cartea Cum se ameliorează operele ratate? este o mostră încîntătoare de comentariu literar, o analiză de pe urma căreia un cititor cu înclinații scriitoricești are multe lucruri de învățat.
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
B. Parker a romanului neterminat Poodle Springs Story și scrierii de către același "urmaș al lui Chandler" a unei continuări a romanului Somnul de veci. Dacă primul capitol este plin de observații subtile privind Weltanschauung-ul lui Philip Marlowe și arta scriitoricească a lui Chandler, aplicațiile propriu-zise sunt destul de plictisitoare, mai ales pentru cineva care nu a revizitat recent romanele autorului. Diferențele de viziune de la un roman la altul sunt puse foarte bine în evidență încă din capitolul teoretic, așa încât noutățile aduse
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe vremea elinilor, cine stă deoparte? Aceleași vechi probleme, ale puterii, implicării, iluziei, aservirii, le discută, prin 1905, în anii încă frumoși, purtînd, însă, în sîmbure, lipsa de măsură a viitorului, Charles Maurras. Două
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Faima i se păstrează neștirbită, în pofida umbrelor ce i-au acoperit posteritatea și, mai ales, în ciuda concesiilor servile pe care le-a făcut în timpul comunismului: piesa Bălcescu și romanul Un om între oameni rămîn pete incriminatoare ce-i maculează profilul scriitoricesc. Prodigios și contorsionat, muncit de un demon al voinței de afirmare în toate, omul de litere Camil nu numai că a vrut să se manifeste pretutindeni, dar, ca o însușire pledînd pentru incorigibila sa vanitate, a vrut pe deasupra să reușească
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
valoarea lor e cu precădere una documentară și nu una literară. Ce spune autorul contează, nu maniera în care o face. Ultimul lucru pe care i l-ai cere este să se mai gîndească la dozaje estetice și la tehnici scriitoricești. Iată de ce literatura carcerală nu e scrisă pentru criticii literari, ci pentru istorici. O depoziție istorică e întîi de toate o mărturie, iar nu o trufanda atîrnată în galantarul topurilor literare. Paradoxul cărții lui Adrian Oprescu este că se adresează
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
Ioanid Romanescu a colaborat la realizarea unei antologii de poezie greacă în română. Cele 9, 10, 13 și, respectiv, 12 poeme alese din creația celor patru autori sunt însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei patru poeți antologați au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]