577 matches
-
de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la vânătoarea de becațe, numai ce se oprește în mijlocul drumului, examinează dintr-o privire împrejurimile, și apoi, după o clipă de șovăire, mă conduce spre un copac (un copac din miile, din milioanele care creșteau în pădurea aceea), și îi scrijelește trunchiul cu o așchie. "Vino-ncoa', uită-te bine", îmi zice în șoaptă, arătându-mi, la nivelul capului, o gaură prin care mi-e dat să văd numaidecât un ochișor care ne privește câteva secunde, sclipind, apoi dispare. Era un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții ; au sfârtecat obrajii dreptului cum Îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină Înfrângere”172
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la cruce". Mary a răspuns fără ezitare: "M-am născut creștină și voi muri creștină". Pistolul s-a descărcat, iar gâtul și coloana vertebrală a tinerei au fost străpunse de un glonț. Fără nici o urmă de remușcare, militantul i-a scrijelit o cruce pe piept cu baioneta, lăsând-o apoi să moară. A doua zi, grupul s-a întors, pregătindu-se să ocupe satul. În timp ce adunau cadavrele, câțiva dintre ei au găsit-o pe Mary, care trăia încă, dar care nu
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
vina o poartă mitologiile modernității. Ele ne-au învățat să îi vedem pe scriitori absorbiți integral de facerea operei, pierzându-și umanitatea sub povara misiunii creatoare. Poetul posedat demonic de gânduri sau cel care robește ziua la gazetă și noaptea scrijelește la vers "cu unghiile de la mâna stângă" se refuză, fiecare în felul lui, emoției. Inspirația și munca, iată cei doi versanți ai unei legende care a făcut din scris o misiune și o teroare, excluzându-l din seria activităților plăcute
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
public. Din America, țara ei se vede și se afirmă dureros ca una de secol XIX. Sau una în care poți întâlni curiozități etnologice și antropologice: România e locul unde regizori americani aleg să filmeze pentru că aici natura e rareori scrijelită de dinții civilizației. Sau locul unde vrăjitoarele sunt vizibile, un loc exotic cu înapoiați, s-ar vedea. Nici din Europa, România nu se vede altfel. În Mediaș a ales un antreprenor francez să-și mute firma nu pentru că muncitorii ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-o necesitate! 2. În pauză? Să nu uităm că ne aflăm la școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu ne îmbrâncim, nu punem piedici colegilor căutând să ne amuzăm. Nu fluierăm, nu țipăm, nu vorbim urât; Pentru nici un motiv nu vom face glume pe seama colegilor bolnavi sau care suferă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-o necesitate! 2. În pauză? Să nu uităm că ne aflăm la școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu ne îmbrâncim, nu punem piedici colegilor căutând să ne amuzăm. Nu fluierăm, nu țipăm, nu vorbim urât; Pentru nici un motiv nu vom face glume pe seama colegilor bolnavi sau care suferă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
altor soldați. Alunecase însă pe un bulgăre de lut, se prăvălise într-o tranșee neterminată și deci puțin adâncă, și nu mai avusese timp să se ridice. Masa urlătoare îl acoperise cu umbra ei, nodurile de oțel ale unei șenile scrijeliseră pământul chiar deasupra obrazului său. Se simțise pentru o clipă tras înăuntrul măruntaielor mașinii. Mirosul acid al metalului, apoi dâra verde-albăstruie a eșapamentului îi umpluseră plămânii... Din cealaltă parte a tranșeei, prin duduitul motoarelor, ajungeau până la el țipetele și pârâitul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Meridiane, București, 1983; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 78, 79, 210. Ignătescu Toader 1957 Sculptor „Dacă cineva și-ar propune să mă elimine, fizic, ar trebui să-mi ia, definitiv posibilitatea de a tăia, scrijeli, ciopli, modela lemnul. Omul nu poate dăinui fără a visa. Eu nu pot visa decât cu lemnul lângă mine. Lemnul îmi dă speranță, putere, dorința de viață, de luptă, de înfruntare a realităților. Doar atunci când creez mă simt eu însumi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe care a apucat-o de la Dumnezeu (de fapt, de la „sfinții roșii”), țăranul basarabean, azi, se simte definitiv abandonat. O disperare mută, implacabilă ca destinul, îl face să nu mai aștepte nimic bun de la viață, în deplină concordanță cu îndemnul scrijelit pe porțile infernului. Nu știu, nu pot să înțeleg (astăzi nimeni nu se consideră obligat să explice ceva), din ce înalte rațiuni de supraviețuire, conducătorii actuali ai Basarabiei își tratează în modul acesta propriul popor. Cei ce guvernează astăzi și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un personaj cu un aer batjocoritor, care l-ar fi putut face atrăgător. Se spune că o dată, când a fost acuzat de a avea un comportament ușuratic, Francisc I și-a scos de pe deget inelul sau cu diamant și a scrijelit cu el pe geamul uneia dintre ferestrele palatului cuvintele următoare: Fiecare femeie este diferită. Francisc I era un soldat viteaz, dovadă fiind faptul că a fost ridicat la rangul de Cavaler pe câmpul de bătălie de la Marignano, în primul său
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vine de la sine și nu trebuie neapărat provocată. Am observat că unul dintre lucrurile care îi sensibilizează destul de mult, la Memorialul de la Sighet, este un săpun primit de o deținută politică de la soțul ei, pe care acesta reușise să-i scrijelească un „te iubesc”, astfel încât soția lui, aflată în închisoare, să primească respectivul mesaj de dragoste. Am notat că mulți dintre studenții mei stăteau în jurul acelui săpun expus în vitrină, comentând cu emoție și uimire mesajul de dragoste scris pe el
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Muntele suferinței ne iese în cale nu ca un mușuroi pe maidan, pe care să-l trecem întărind nițel genunchii și gleznele. E un munte cu prăpăstii amenințătoare, cu suișuri abrupte, cu colți de stâncă ce-ți rup hainele, îți scrijelesc carnea care-ți sângerează, cu tunete și trăznete care te înspăimântă, cu prăvăliri de pietre și prăbușiri de copaci în cale, dar cu lumini de curcubeu pe creste. Iată, ai învins. Ești sus, sus! Te bucuri cu lacrimi de bucurie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Vaslui, Lucian Onciu și directorului-editor al cotidianului Obiectiv de Vaslui, Clara Bișoc pentru sprijinul financiar și moral acordat. Să se știe... Pe treptele unui veac, timpul se prelinge fugar întru întâmpinarea veșniciei. Întâmplările secolului ce s-a dus au fost scrijelite în răbojul vremii, în ochi și în inimi omenești. Cei ce au trăit, au râs și au jelit ritualic trecerea vieții cu lacrimi de sânge și dureri înăbușite. Au rămas umbrele lor pentru ca urmașii să știe. Prefigurarea conștiinței noastre istorice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și băgat, Împreună cu toți frații de pe rând, cam Într’o râlă, Într’o brazdă. Cică trebuia să fiu vândut, iar locul meu dat altuia. Au venit unii, mi-au „cântărit“ ramurile, ce mai rămăsese din rădăcini, coletul, tulpina; mi-au scrijelit scoarța, să vadă dacă’s viu; eu am răbdat, dar ei au zis că’s prea scump și au plecat. Alții luau cu ei pe unul sau altul dintre frații mei. Tot mai singur pe zi ce trecea, mă uitam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cămilă. Hai, vino, copile, te aștept de multă vreme. Ai cam întârziat. De ce? Soarele, soarele e... Da, într-adevăr, soarele arde puternic. M-am uitat cu atenție la fântâna zidită din piatră și am deslușit cu anevoie pe ghizdul ei, scrijelit în roca dură, cuvântul "IACOV". Vasăzică asta era fântâna lui Iacov? Alături, pe partea superioară a ghizdului, se afla o ulcică plină cu apă limpede și rece. Ia, ia și bea, copile, știu că ți-e sete. O să-ți facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru orbirea bărbaților cu jugrăveala ce o iau scoțând ochii sfinților de pe troițe” <endnote id="(819, p. 84)"/>. Acest ingredient magic era folosit de descântătoare „pentru a orbi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vederea celor suferinzi de ochi se lua de pe fresce „nițel praf din ochii sfinților, din lumina ochilor și presărau În ochii lor” <endnote id="(32, p. 494 ; vezi și 257, p. XVI)"/ Este atestat faptul că În Europa medievală se scrijeleau ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși a oferit, indirect, această inedită informație. Într-o lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor -, reformatorul german susținea că cei care Îi persecută pe evrei se aseamănă acelor copii naivi care scrijelesc ochii evreilor de pe diverse reprezentări plastice <endnote id=" (123, p. 648)"/>. Luther credea că acest obicei era practicat pentru a-l ajuta simbolic pe Isus, dar nu este exclus ca, la origine, să fi fost o practică magică ajunsă prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”<footnote
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sclavilor De peste veacuri mă privesc legați în lanțuri, precum câinii și-n ochii plânși mai licăresc lumini ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în lucarne, obiecte prețuind arginți, un număr scrijelit în carne. De unde sunt, de unde vin? De peste mări, din iarmaroc, născuți sub bici și morți în chin, fără răsplată și noroc. I-aud cum murmură șoptit un cânt mocnit, plin de durere, mă-nchin la ei și plec smerit, purtând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
străvechi meleaguri, oamenii Cotișei au o fire veselă și blândă, ca și natura în mijlocul căreia trăiesc de câteva veacuri. Ei sunt cei care au preluat de la străbuni și au transmis mai departe spre noi, legănarea melodioasă a baladelor, unduirea valului scrijelit în lemnul lăzilor de zestre, străvechile motive solare crestate în stâlpii porților, culorile presărate pe țesătura veșmintelor. Multe sunt familiile satului care-și merită pe deplin cinstire și considerație! M-aș opri mai îndelung la cei ce mi-au fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multicolori, greierii și-au pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile animate din palmă și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios îi trece prin măruntaie, i se năzare că până și irișii din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții își tace izvorul ascultând susurul străbunilor din adâncurile subterane. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]