KorAP: Find »[drukola/base=sculptor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...221 >

5,504 matches

Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577

Franța si Statele Unite ale Americii în înverșunata lor luptă pentru libertate, din timpul războiului de independență a început să-l preocupe pe Frederic-Auguste Bartholdi în anul 1865, când trupele Confederației s-au predat la sfârșitul războiului civil. Traversarea Atlanticului de către sculptor, a fost făcută în anul 1871, pentru a prezenta președintelui Ulysses Grant, proiectul său. Statuia are 46 de metri înălțime și o greutate de 30.000 de tone, dacă se include și piedestalul. Pentru chipul statuii, sculptorul francez a plecat

’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1435999199.html [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
Traversarea Atlanticului de către sculptor, a fost făcută în anul 1871, pentru a prezenta președintelui Ulysses Grant, proiectul său. Statuia are 46 de metri înălțime și o greutate de 30.000 de tone, dacă se include și piedestalul. Pentru chipul statuii, sculptorul francez a plecat pe străzile Parisului în căutarea unei femei tinere ale cărui trăsături să semene cu ale mamei sale, deoarece primul model a fost mama sa.Frumoasa Jeanne-Emilie Baheux de Puisieux, îi va deveni soție sculptorului după terminarea sarcinii

’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1435999199.html [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
Pentru chipul statuii, sculptorul francez a plecat pe străzile Parisului în căutarea unei femei tinere ale cărui trăsături să semene cu ale mamei sale, deoarece primul model a fost mama sa.Frumoasa Jeanne-Emilie Baheux de Puisieux, îi va deveni soție sculptorului după terminarea sarcinii de a fi model. Cele 354 de trepte se întind de la bază până la coroană, de unde poți vedea golful NewYork.Coroana este una dintre secțiunile simbolice: cele șapte săgeți reprezentând, cele șapte oceane:Arctic, Antarctic, Atlantic de Nord

’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1435999199.html [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006

lumină minți strălucitoare cum sunt: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Dan Puric ș.a. Nu numai preoți și ierarhi ai Bisericii sunt preocupați de rostirea unor cuvinte înălțătoare și constructive pentru om, dar și oameni de cultură și artă: actori, muzicieni, pictori, sculptori ș.a. Prin arta lor ei demonostrează o înaltă demnitate și conștiință civică, o anumită atitudine morală și o latură estetică deosebită care produc emoții puternice. Ei au selectat cu atenție și acribie, cele mai reprezentative, mostre de gândire umană transpusă

UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913

P.S. Părinte Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului și P.S. Părinte Sebastian Ilfoveanul - Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu un impunător sobor de preoți și diaconi. Terenul din jurul bisericii este împrejmuit cu un gard din lemn de brad, o Troița - executată de către sculptorul Ștefan Obreja, construcție (lumânărar) cu nișe pentru ars lumânări din cărămidă, acoperită cu sita, pergale din lemn de brad lăcuit și cu pictură în frescă, cu băncuțe, iar în curte se află o fântână din piatră. La nord de biserică

BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607

și pasiune. - Cine te oprește să visezi frumos și ritmat chiar dacă ești medic, dacă aceasta îți este chemarea? Atât medicina, cât și arta sunt profesii pe vibrații foarte înalte. - Desigur, sunt frecvente cazurile când medicii sunt printre altele și pictori, sculptori, scriitori sau muzicieni. Medicina nu este o profesie incompatibilă cu alte preocupări legate de arta cuvântului sau a exprimării plastice ori muzicale. Deea se ridică de pe marginea fotoliului și întorcându-se spre ea o întrebă cu un glas ca o

ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405430516.html [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769

CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > BRÂNCUȘI ÎN CONȘTIINȚA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI SCULPTOR Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Foto: Două coloane infinite ce sprijină cerul “ Lucrurile nu sunt greu de făcut; ce este greu este de a ne pune noi înșine în

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
site poezie.ro și galeriadeartă.ro. Cu mici adăugiri la textul din 2007, la care am inclus și două Anexe, îl public acum în premieră pe revista Confluențe literare, la 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. * * * Despre genialul sculptor, un lucru vreau să spun încă de la început: că, prin opera lui, începând cu Sărutul din 1907 și cu prima Coloană fără sfârșit din 1918, din lemn de stejar, Brâncuși a fost primul semiotician al iubirii din arta modernă care

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
ai Artei-transformării PP-EFB* în jocul lor cu cerul și cu oamenii de la zei. Ei nu fac altceva decât o artă care odihnește și vindecă prin bucurie deplină. Căci aceasta este adevărata artă din familia sacrului. A fi un mare artist, sculptor, pictor, poet, filozof, semiotician, nu înseamnă a practica pur și simplu o artă, ca proces ritualic al creației de idei sau ca meditație artistică transcendentală, fie pe calea ritului, fie pe calea intelectualismului. Toate acestea sunt inutile până nu obții

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
ce se leagă pe pământ este legat și în cer prin Legea Universului. În ceea ce mă privește, spre deosebire de Brâncuși, care nu opera cu goluri, eu operez cu goluri și plinuri echivalente. Există în sculptura mea monumentală o influență a marelui sculptor englez Henry Moore. Brâncuși spunea că golurile nasc umbre, și era urmărit de aceste umbre. Golurile din sculpturile lui Henry Moore n-au născut umbre, ci doar viziuni spre găurile negre, spre alte lumi paralele, spre alte energii, au fost

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
de pe mormântul umanității creatoare. Rămâne marilor artiști de pretutindeni, care iubesc fără măsură lumea aceasta, să ridice tot mai sus Marea Lespede care apăsa tot mai greu peste umanitatea noastră politică, economică, cultuală, culturală și nu în ultimul rând ecologică. Sculptor Constantin Sandu-Milea * * * ANEXA 1 Transcriu mai jos un fragment din Jurnal de atelier, publicat pe blog în articolul “O nouă Cupolă pentru omenire”, un proiect care face parte din vrianta mea de templu solar, la care i-am păstrat denumirea

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
mele.” „Nouă trimisă de zei și de natură / Ca grea pedeapsă și învățătură” * * * Aici un link cu eseul din 2008:http://www.galeriadearta.com/articole/brancusi-in-constiinta-romaneasca-853.htm Referință Bibliografică: Brâncuși în conștiința românească. La 140 de ani de la nașterea marelui sculptor / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446

tăcerea profundă a izvoarelor timpului strident limbajul încetează să mai sperie vrăbiile guguștiuci de duminică pregătesc masa dimineților orbilor cu firimituri de pâine reîntoarsă la starea de grâu verde cu sărutul soarelui în pumnul mărunt copilul cu irisul alb cântă sculptorul aruncă dalta departe o prinde Dumnezeu cartea se scrie singură asfaltul încinge cerul și gerul și ceața răsuflă printre crucile de gheață atâția pași Doamne printre orbi se întâmplă urcă gândul bate la ușa bisericii dintr-o sâmbătă într-o

OCHI ALB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ochi_alb_anne_marie_bejliu_1384629520.html [Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446]
Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305

fel. Cert este că ea născut o lume ciudată în care a lucra cu mâna nu-i așa, este jignitor. A se lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către

MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_borchin_1438240483.html [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766

serioși. Te mai schimbi pe ici pe colo, te mai apleci, halatu-i scurt, e decoltat, mai scapă câte un nasture neprins și, în plus, nici acolo nu porți sutien, ce naiba! Îți stă foarte bine goală, ești ideală în atelierul unui sculptor... - Nu se poate! Ce faci, doctore? a întrebat ea pierdută de emoție, jenă și plăcere, fără să știe cum să procedeze. Roșise toată și se enervase simțind fierbințeala obrajilor. - Fac declarații unei femei pe care o doresc... Este ceva rău

ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639

a grupat în patru ansambluri de către trei scaune fiecare. Ele pot simboliza anul cu cele patru anotimpuri sau cele douăsprezece luni ale lui. De-a lungul timpului opera sa a primit diverse interpretări. Ceea ce conferă o certitudine este faptul că sculptorul Constantin Brâncuși a ales anumite teme arhetipale, le-a adus în contemporaneitate, filtrându-le și transpunându-le în propria viziune. Dr. Cristina OPREA Craiova mai 2011 Referință Bibliografică: CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUȘI / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUŞI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Cateva_ganduri_despre_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639]
Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292

Hod este Muzeul „Janco-Dada” și o mare galerie, unde sper, ca la anul, să prezint picturile pe care le creez acum. George ROCA: Într-un articol, pe care mi l-ați trimis spre publicare, m-au impresionat relatările dumneavoastră despre sculptorul Tuvia Iuster, despre felul său ospitalier, despre preparatele culinare românești cu care își întâmpina vizitatorii. V-aș ruga să ne povestiți mai multe? Liana SAXONE-HORODI: Sentimentele mele au fost încrustate cu litere de foc pe rama portretului pe care i

INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380

geam. Echipa de meseriași ridică biserica în câteva luni. La sfârșitul verii o echipă de pictori realiză, în limita spațiului, câteva picturi cu sfinți direct pe piatră și pe tencuială. Catapeteasma și iconostasul au fost realizate de o echipă de sculptori în lemn de stejar și apoi pictate în ulei. Unul dintre artiști avu într-o noapte o viziune, și legându-se de configurația sfântului, îi realiză un chip palid și smerit din care parcă se degaja lumină și căldură. Această

XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698

Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat

AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738

Acasă > Strofe > Atașament > SCULPTORUL DE CUVINTE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sculptorul de cuvinte Și îngerii în rai s-au răzvrătit Când încolțea în versul tău femeia, Invidioși că din cuvânt ai plămădit

SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1445637492.html [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
Acasă > Strofe > Atașament > SCULPTORUL DE CUVINTE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sculptorul de cuvinte Și îngerii în rai s-au răzvrătit Când încolțea în versul tău femeia, Invidioși că din cuvânt ai plămădit Sublimul ce-l purta în ea ideea! Și-au coborât cu toții pe pământ, Albastrul cerului vărsând în tine, Cănd

SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1445637492.html [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
Ce stă captivă-n trupul de sihastru... Și te-au blagoslovit cu neuitarea Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea De rimelor le-a tremurat suflarea Când răsari din versul tău femeia! de Gabriela Mimi Boroianu 23.10.2015 Referință Bibliografica: Sculptorul de cuvinte / Gabriela Mimi Boroianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1445637492.html [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907

președinte preot Radu Botiș, prof.ing.drd. Gina Călăuz,secretar. La această activitate culturală, coordonată de profesor Marcel Stanciu, au participat zece pictori aparținând Școlii de la Iași, Școlii de la Cluj și Școlii de la Baia Mare. Școala de la Iași a fost reprezentată de sculptorii Diana Firicel Rău și Radu Firicel, Școala de la Cluj, Secția pictură de studentul Mircea But, Secția de grafică, de studenții Raul Filip, Filip Horbert și de un student de la Facultatea de Litere, Nicu Gogea, Secția foto reprezentată de actualul artist

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
axa timpului și a civilizației. „Toamna Someșeană” s-a dovedit a fi o sărbătoare complexă, în care Maramureșul și-a arătat valoarea istorică și culturală, la care au luat parte persoane de profesii, vârste și etnii diferite: preoți, profesori, scriitori, sculptori, pictori, fotografi, cercetători, ingineri, cadre medicale, interpreți vocali și instrumentiști, formații artistice de cântece și dansuri, copii, tineri și adulți, români, romi și maghiari. „Zilele localității Ulmeni” s-au remarcat și prin valoarea intelectuală și artistică a activităților, finețea și

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492

că Brâncuși răstoarnă multimilenara definiție a sculpturii ca limbaj al formei, printr-o operă ce afirmă preeminența limbajului materiei în plastică. Sculptura, pentru el, se cere a fi precumpănitor limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Se cuvine a recunoaște sculptorului meritul de a fi lansat, începând încă din din 1907, un program artistic de o pondere conceptuală probabil fără egal pe tot cuprinsul veacului XX. Astfel, orașului planetar al lumii moderne, se poate spune că opera sculptorului îi adresează salutul

VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ by http://uzp.org.ro/valori-taranesti-in-sculptura-brancusiana/ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]