322 matches
-
nefericește; incapacitatea de a rezista fanteziilor sale, agravată de nepăsarea în privința consecințelor pe care ele le-ar putea avea, într-un cuvânt, purtarea dezordonată a tinerilor foarte generoși, deși a ajuns la o vârstă la care ea nu mai este scuzabilă. Mai ales cu un caracter care nu-l scuză îndeajuns: născut risipitor, nu s-a născut deloc generos. Această virtute presupune un spirit de reflecție practică, de atenție la alții, de preocupare pentru soarta altora și de detașare de sine
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
reflectă propriu-zis proprietățile externe ale lucrurilor, ci dau doar ocazie pentru declanșarea unor "energii specifice", și prin asta contribuie la clădirea în receptori a obiectelor reflectate. Dacă formularea unei asemenea ipoteze pentru începuturile activității unui neurochirurg ca Bell poate fi scuzabilă, aceleași circumstanțe atenuante, lui Muller nu i se mai pot acorda cu aceeași ușurință. După Müller, senzațiile ne oferă informații nu prin receptarea acțiunii agenților stimulatori prin intensitatea, forma acestora, lucrurilor recepționate, ci prin starea "nervoasă specifică" pe care o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei. Ebbinghaus nu și-a propus nici un moment acest obiectiv, însă indirect, prin rezultatele cercetărilor sale, a contribuit în mod decisiv tocmai la acest lucru. Contribuția metodologică remarcabilă a lui Ebbingaus poartă în sine o slăbiciune reală, criticabilă și deopotrivă scuzabilă din perspectiva psihologiei experimentale de astăzi. Astfel, în timp ce abordarea experimentală a problemelor asociative a fost făcută de Wundt și alți cercetători pe loturi cât mai numeroase de subiecți de experiență, în cazul lui Ebbinghaus a fost vorba doar de un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acțiune. Spiritul diabolic își găsește suprema satisfacție în masacrele revoluționare. Dacă pe planul cultural luptă opunând negația teoretică afirmației, pe plan politic urmărește distrugerea credinței prin uciderea oamenilor și ruinarea instituțiilor sacre. Față de ateiștii revoluționari, Iulian Apostatul e oarecum scuzabil: el voia să înlocuiască religia cu altă religie, voind să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate, credea ca un halucinat. Dar revoluționarii ateiști vor să-l distrugă pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stabilim deci orice fel de relații, să ne supărăm pe ea sau să ne împăcăm. Să-i întoarcem spatele sau chiar să-i întindem mâna. Totul devine posibil și disponibil, într-o indiferență desăvârșită. Și, mai mult decât atât, perfect scuzabil. Fiindcă nimic nu contează. Ne mișcăm într-o lume a aparențelor, nu a esențelor, în care nimic nu are vreo valoare. Disponibilitate deci totală, dublată de un amoralism ingenuu și foarte caracteristic. Dar care poate duce, uneori, din păcate, departe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
evident. Dar pe termen lung, în perspectivă istorică, el a fost, în linii mari, pozitiv, benefic. El oferă, într-un sens, chiar norma tuturor cazurilor de colaboraționism cultural cu regimul. Dar imediat apare și întrebarea: de ce Constantin Noica ar fi scuzabil, iar X, Y, Z nu? De precizat, în același timp, cu maximă rigoare, ce înseamnă colaboraționism cultural într-un regim totalitar. A colaborat întreaga cultură și literatură română, chiar și atunci când a continuat să funcționeze, cu regimul Ceaușescu? Constantin Noica
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Un caz destul de general, de altfel. 4. Mult mai complicată, mai dificilă este situația oamenilor de cultură și mai ales a creatorilor adevărați, care s-au lăsat prinși de voie, de nevoie în angrenajul situației ireversibile, dintr-un motiv absolut scuzabil: salvarea operei, intenția de a construi, de a produce chiar și în condiții disperate. Am analizat în Cazul Constantin Noica un astfel de caz simbolic, paradigmatic. Am adus și alte exemple. Unii au crezut efectiv, cu deplină convingere, că situația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
resentimentar. O normă generală, de fapt, nici nu există. Prestigiul marii personalități iartă tot, uită tot, scuză tot. A bate în ușa celulei, de pildă, și a te oferi voluntar antrenor de marxism (cazul Constantin Noica) este un gest perfect scuzabil, deși oferta colaboraționistă este evidentă. Dar exact același colaboraționism și încă în forme mult mai banale, benigne este refuzat cu indignare și cu mari exigențe rigoriste unor numeroși antipatici, anonimi și obscuri. La fel, gestul de a scrie articole de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
credea un cuvânt (vorbim și în calitate de martor direct la evenimente), texte pe care nu ezităm să le numim abjecte, despre întreaga rezistență democratică, în frunte cu Iuliu Maniu etc. (cazul G. Călinescu), reprezintă, la fel, un act minor, neînsemnat, perfect scuzabil. Cineva a invocat și argumentul că G. Călinescu ne-a... făcut deștepți pe toți (ceea ce, în treacăt fie spus, am contesta, măcar în cazul... nostru personal). Substratul acestei atitudini clemente, profund afective, iraționale și total indiferente, de fapt, la aspectul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
profesorul I.C. și actorul Ț. erau tustrei homosexuali și făceau sex în grup. Pur și simplu nu-i venea să-și creadă ochilor. - Scârboșii, exclama ea dezgustata!.. Niște scursuri ale societății, niște lepre.... Degeaba sunt intelectuali, asemenea vicii nu sunt scuzabile pentru intelectuali de talia lor. - Doamne ferește, își făcea ea cruce, unde a învățat proful meu așa ceva, poate când a predat în Germania...Și babalâcii aia de actori...Uite-l pe ăla, și-i pronunța cu greață numele, întruchipează pe Ștefan
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
va reuși să egaleze pe Eminescu, Göethe, Rilke. Cît se poate de normal. La asta se adaugă ideea aparent infatuată că tot ceea ce va face poate schimba sau salva lumea. Pe de altă parte, pentru un tânăr poet influențele sunt scuzabile, mai târziu dacă seamănă cu alții e un dezastru. O ratare. Nu de talent sau veleități este vorba, de talente lumea e plină. Talentele sunt fragile și nesigure. Totul e să devii o natură. Atunci nu mai poți confunda jocurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
luat, l-a ridicat. El nu se trezea, nu se întreba cine l-a luat? Sau poate că apropiați de-ai lui. Plecau unii că erau tracasați, lăsau casă, avere, lăsau tot, numai să scape. Eu spun că nu e scuzabil nici un amărît, un incult, dar să-l scuz pe ăla, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a spus minerii: noi muncim, nu gîndim. Dar el nu gîndește? Eu sînt prost, am fost de acord cu sculați voi oropsiți ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
preferate ale mele: „M-ai păcălit!“ și „Chem poliția!“ Răspunsurile lui tipice: „Să înghiți este o formă de comunicare, iubito“ și „Bine, îmi pare rău, dar mă lași totuși să ejaculez pe fața ta?“ În mare parte acest comportament e scuzabil fiindcă din multe puncte de vedere e inocent, deși, mult mai probabil, e de fiecare dată iertat de fiecare femeie futută pentru că așa ajung să afle ce înseamnă să ai orgasme multiple. Dar multe femei sunt atât deranjate de comportamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sunt conform cerințelor. Deosebite mulțumiri pentru urări și te rog să primești aceleași gânduri albe și din partea mea. Cu alese sentimente, Gh. Teleman </citation> <citation author=”TELEMAN Gheorghe” loc=”Iași” data=”(22.I.1984)”> Dragă Eugen, Cu o Întârziere deloc scuzabilă, Îți trimit gândurile mele albe și mulțumirile alese pentru urările pe 1984 și pentru materialele trimise . Am citit și recitit articolele semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ale modei, unele dintre ele, anunță viitoarea, marea artă, în timp ce altele, vai, cele mai numeroase și nu rareori cele mai insistente, cele mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mijloacele? Tu nu te-ai apăra? Prefer un interlop viu unui mort impecabil care ar asculta kaddishul în sicriu. Te rog să nu-mi vorbești de legitimă apărare. Îți pierzi adică sufletul pentru a rămâne în viață? Poate că e scuzabil in extremis, atunci când nu mai ai de ales. Numai că sunt vreo patruzeci de ani de când vă comportați ca haiducii, nesocotind legea. Legea! Poate că ne datorăm nouă înșine unele lucruri, dar nu datorăm nimic dreptului internațional care ne-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ei, ca toți "oamenii muncii", de pauze de "analize profesionale", de gândire și odihnă! Să mai spunem că cifrele de mai sus adunate nu dau decât 634 de "încercări", dar la această impresionantă cifră o eroare de 0,6% este scuzabilă! "638 ways to kill Castro" este titlul unui film documentar de 75 de minute produs în Anglia de o echipă condusă de regizorul Dollan Cannell și difuzat de canalul 4 la 28 noiembrie 2006. Au stat la baza realizării sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
funia cu care erau legați. Ce n-aș fi dat să fiu și eu între dânșii! Poate căm acest dor o fi avut la bază o nuanță de vanitate; dar, în sfârșit, dintre toate vanitățile lumești, aceqasta este negreșit mai scuzabilă, pentru că năzuința de a atinge culmele înalte, fie pe terenul intelectual, fie pe cel fizic, e inerentă naturei omenești. Nu tuturor este dată putința de a le urca, și, fiindcă acum e vorba numai de piedicele ce ne opune natura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
alte deșeuri. Iar problema e cu atât mai gravă cu cât această activitate e exagerată. Exagerarea e posibilă, căci productivitatea nu poate impune, În fața profitului, reducerea duratei activității. Adică grija pentru interesele naturii pălește În fața grijii omului pentru el Însuși; scuzabil, căci cine face ceva Împotriva lui Însuși? Demult, fiecare om făcea de toate: agricultură, vânătoare, bordeiul și bruma de unelte și “mobilier”. Grație tehnologiei, acum fiecare face doar câte unul dintre aceste lucruri, ba chiar doar părți din ele, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și cu moartea În suflet. E mai mult decât o moarte: este o decădere, o alungare din Paradis. Durabilitatea unora din ele - lucru ce pusese În uimire pe contemporani - se datora fie unei desconsiderări a tragicelor evidențe, fie unei pudori scuzabile În fața jalnicelor pers pective, fie unor simple și tacite conveniențe; mai rar, mult mai rar, Înseși capacităților și virtuților noastre amoroase și de elevație deasupra contingențelor. La fel, aproximativ, ca În căsnicie, unde Însă dragostea nu e de rigoare. De
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu se simtă întregi decât dacă o țin într-un scandal, dacă trântesc lucrurile, tropăie, grohăie, vorbesc toți odată; sunt exagerați și când dorm. La orice soluție m-aș fi gândit, până la urmă, tot otrava mi se părea cea mai scuzabilă. Într-o zi, s-au mutat. Mă pregătisem pentru un calvar de durată, iar ei au șters-o fără să-și ia la revedere. Pur și simplu au dispărut. Un timp, frica din mine m-a făcut să visez urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a imprimat generației vârstnice din ziua de azi ideea că omul este ,,buricul” Universului, că el poate supune natura, că este ,,cea mai evoluată ființă din Univers”. Acum 50 de ani, cu mijloacele de informare care existau atunci, era oarecum scuzabil dacă trâmbițai o astfel de prostie. Dar astăzi doar dacă privești harta de la ,,Meteo” îți poți da seama cât de mici suntem noi, oamenii, pe o planetă minusculă și neînsemnată din Univers. Și cum un val doar puțin mai mare
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
În proporție de sută la sută cu japca și, pe deasupra, au mai fost puși să urle din toți bojogii și lozinci ca: „<<Trăiască P.M.R.>>; <<Trăiască R.P.R.>>; <<Trăiască prietenia Între naționalitățile conlocuitoare>>; <<Trăiască artiștii poporului>>; <<Trăiască Marele Stalin>>”. Ca o deficiență (scuzabilă, de altfel) a fost faptul că „Pauzele pentru schimbarea decorurilor au fost prea mari dat fiind că decorurile sunt foarte grele” dar, „...În celelalte seri această lipsă a scăzut mult tov. sau obișnuit iar În pauze am adus orchestra ateneului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tot mai Întunecat. Un timp, ultimele note ale răgușitului contralto mă urmăreau În lumina crepusculară. Când se făcu din nou liniște, prima mea poezie era gata. 5 Era Într-adevăr un jalnic ghiveci, cu multe alte Împrumuturi În afară de modulațiile pseudo-pușkiniene. Scuzabile erau doar un ecou al tunetului lui Tiutcev și o rază de soare refractată din Fet. În rest, Îmi amintesc vag de menționarea „ghimpelui memoriei“ - vospominania jalo (pe care o vizualizasem de fapt ca ovipozitorul unei muște ihneumonide călărind o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
va trece peste România ca să le obțină", că alianța cu ea "ne va duce la sclavie și trebuie ca cineva să fie orb, incapabil, nu om politic ca să nu Înțeleagă acest lucru", afirmații, pentru care a fost criticat, dar era scuzabil - cel puțin În ochii lui Duca - având În vedere că Stere era basarabean și Îi respecta suferința. 2. Atitudinea față de participarea României la război alături de Antanta (1916-1918) La Începutul anului 1916, țară era divizată În două tabere, ambele cerând război
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]