119,853 matches
-
facerea de bine. Citind în carte notele informative ale lui "V. Cristescu" (D.O. și-a luat acest pseudonim fiindcă citea pe atunci Dicționarul personajelor lui Dostoievski de Valeriu Cristea "și am decis să-i spurc numele"!), îți dai clar seama că nu să-l scoată din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd informa "organele" de contactele prietenului
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
de unii aleși, de profeți, care pot accede la rațiunea superioară. Războiul sfânt, cu scop misionar, dar și pentru a distruge răul din lume, rău reprezentat de "necredincioșii" întru Alah, este o datorie a oricărui musulman adevărat, dar mai cu seamă a șiiților ismaeliți. La fel de importantă ca și postul ori rugăciunea de cinci ori pe zi. Așa sună "protocoalele" înțelepților șiiți. De ce au fost ele ignorate? Poate printr-o "încremenire în proiectul" antievreiesc, poate pentru că Arabii nu sunt extravertiți ca evreii
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
fi, dacă n-o fi deja, pierdut - eseuri despre cărțile generației '27. Nu știe cum să se vîndă, deocamdată... Dan C. Mihăilescu a prins momentul cînd să promoveze anumiti autori, dar l-a ratat pe acela în care îți dai seama că aceeasi autori sînt "fumați", cel puțin din punct de vedere editorial. Publicul e saturat, nu mai poate înghiți mult timp tineri (foarte bătrîni de fapt) români furioși de început de secol. Cît despre "scriitorincie", deocamdată pare a fi o
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
mai jos. Dar să vedem care este "viziunea" care leagă povestirile de față și ce le deosebește de celelalte. Aproape toate au ca figură centrală un personaj ajuns într-un punct al vieții pe care, deseori fără să-și dea seama prea bine de ce, îl simte de răscruce. Este un moment în care un fel de speranță vagă se întâlnește în mod bizar cu împăcarea de sine. Starea de schimbare iminentă care se resimte în toate povestirile traduce de fapt apropierea
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
unui popor român incapabil de a face istorie, de a face revoluție, de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement, după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului intrat în agonie. (Va
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
-i îndoctrina pe români. Așa a crezut în incalculabila-i generozitate, dl. Vadim. Acum, că s-a descotorosit de aceste salamandre, de cum au dezertat, dumnealui se simte nou născut, convins că o aurorală epocă i se deschide înainte, mai cu seamă după ce dna Sanda Țăranu i s-a alăturat cu arme și umbrelă. Când încă un cârd de parlamentari de-ai săi se vor îndrepta hipnotic pe curbele fluidului magnetic al paradisului Puterii, curățenia va fi radicală, președintele P.R.M. va fi
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Andrei Oișteanu, Adrian Marino, Ioana Pârvulescu, Augustin Buzura), sau de peste hotare (Eugène Ionesco, Monica Lovinescu, Sorin Alexandrescu). Toate aceste articole au însă, inevitabil, un set de trăsături comune: se disting nu numai prin eleganța și precizia verdictelor, dar mai cu seamă prin extrema luciditate a cronicarului și prin prioritatea acordată contextelor. O dată în plus, ni se demonstrează că, la ora actuală, arta și etica nu sînt incompatibile, ci, vrînd-nevrînd, complementare. Ultima secțiune a cărții (Jurnal la Praga - mai 1999), completează perspectiva
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
se sfărâmă, fiind înlocuită cu alta, radical diferită. Acțiunea pașoptistă (mai ales politică) a fost atît de plină de succes - aproape miraculoasă - încât repede s-a ajuns să se creadă că înainte n-a fost nimic demn de luat în seamă, ba chiar că "suntem un popor tînăr", cu o cultură care apare sfios, dar pe calea cea bună, abia odată cu "Dacia literară", precedată de o cauză de "alfabetizare", marginală, "plagiată", sclerozată și care ne sortea unei eterne înapoieri. Primii care
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
societății, fiindcă, în măsură mai mare sau mai mică, dar fără excepție, toți poartă pe umeri "grija lumii aceștia". Societatea are deci o structură coerentă și bine ierarhizată, în care fiecare este "mandatat" cu o responsabilitate pentru care "va da seamă". Iată în scurte fraze rezumată partea "teoretică" a Învățăturilor... Sfaturile practice vor urmări și ele în primul rând păstrarea bunăvoinței divine pentru o strânsă colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
așa cum Laura a fost pentru Petrarca. Veronica și-a Înțeles din capul locului menirea. Și-a asumat acest destin și apoi l-a desăvârșit În chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta? Eminescu și-a dat seama chiar de la Început că Veronica Întruchipează idealul feminin pe care l-a visat. El Îi scria: „Adormind aseară cu gândul la tine și deșteptându-mă dimineața tot cu el, aș putea să Îți scriu toată ziua fără să obosesc, dacă
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
era aici, a fost și-apoi a dispărut dintr-o dată și groaznic de dureroasă e lipsa. S-a uitat prin toate dulapurile. S-a urcat pe toate polițele. S-a strecurat și pe sub covor să vadă. N-a mai ținut seama de porunca data odată a împrăștiat până și hârtiile. Ce mai are de făcut? Să doarmă și să aștepte. Doar de s-ar întoarce el. Măcar să se arate. Atunci ar și afla că nu trebuie să se poarte cu pisica
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
răspunderea dacă într-o zi din centrul Capitalei nu vom mai avea decît pozele. Cum de mai au somn Crin Halaicu și Viorel Lis cînd știu că au pierdut 8 ani atît de prețioși? Și cum de nu-și dă seama guralivul Traian Băsescu de această urgență a urgențelor? Dărîmăm maghernițe, operațiuni la care se bulucește presa ca la Maglavid, dar nu punem la pămînt nici măcar una dintre clădirile construite hoțește în acești ani. Ne pricepem să mulgem Bucureștiul și de
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
componistice ale unor autori consacrați: Octavian Nemescu și Doina Rotaru. întrebarea pe care mi-am pus-o este următoarea: ce au în comun Vieru, Nemescu și Rotaru? Indiscutabil, obsesia timpului, a măsurării și simțirii lui diverse. Drept urmare, mi-am dat seama că problematica lui Jünger este punctul de convergență al concepțiilor muzicale ale celor trei compozitori români. Ea mă ajută să înțeleg pozițiile creatorilor numiți și mă încurajează să realizez o paralelă între cele trei concepții. De trei ori fascinați de
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
poate paria că va exista vreodată o identitate europeană, așa cum este azi una portugheză, poloneză sau română. Construcția europeană - susține în altă parte Grete Tartler - este văzută ca un proiect al solidarității. Iar acest proiect se poate realiza mai cu seamă în jurul unor valori culturale. Nu întâmplător primii care au născut utopiile unei Europe federale sau, cum preferă alții să o numească, o "Europă a națiunilor", au fost scriitorii. Un Victor Hugo, Thomas Mann sau T. S. Eliot au imaginat asemenea
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
propunere care dacă ar fi venit din partea unui "majoritar" ar fi fost imediat taxată drept "antidemocratică": ca la funcțiile publice să nu aibă acces decât cei care posedă o avere de peste cinci sute de mii de dolari. Nu-mi dau seama cum i-o fi trecut prin cap d-lui Voicu această idee. Probabil contemplând căsoaiele cu turnulețe de pe la Strehaia sau din Banat. Chestiunea e că acei cinci sute de mii de dolari sunt, în România, o sumă de domeniul fantasticului
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
pînă la discuția asupra inteligenței artificiale și a limbii esperando, ipotezele lansate de Eco sînt cum nu se poate mai seducătoare, cu atît mai mult cu cît - lucru rar - se bazează, cum spuneam, pe o minuțioasă documentare. Reținem, mai cu seamă, capitolul consacrat lui Dante, în care este resuscitată, în fond, teoria conform căreia poetul ar fi singurul în măsură să îndrepte acel défault des langues de care pomenea Mallarmé. Eco nu exagerează deloc atunci cînd afirmă că "limba populară ilustră
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
construită după voința și convingerile lor proprii și care nu au de gînd să plece nicăieri de acolo, așa cum mărturisesc deschis și răspicat în acea parte a documentarului despre modul cum au fost tratați după evenimentele din septembrie. Își dau seama că în țările lor de origine n-ar fi putut realiza standardul de viață de acolo. Foarte de înțeles toate aceste lucruri, totuși, cînd vine vorba despre "redescoperirea", despre "revelația" importanței păstrării valorilor identitare a acestor emigranți în America, încep
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
scapă mereu tocmai trucul. "Să împingi burlescul la extrema lui limită. Ici un ușor bobîrnac, o alunecare imperceptibilă, și te regăsești în tragic . E o scamatorie. Trecerea de la burlesc la tragic trebuie să se facă fără ca publicul să-și dea seama. Poate nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan Frunză s-a scufundat adînc în căutarea sensurilor cuvintelor și
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan Frunză s-a scufundat adînc în căutarea sensurilor cuvintelor și conceptelor autorului. A ținut seama de ce a scris, genial, autorul în piesă și în jurul ei. Fără să încarce, superficial sau comercial, fără să sșeculeze și să inventeze alte nuanțe decît cele, multe, existente în text. A construit, însă, atmosfera în care situația, replica, relațiile să
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
-mi, te-am cântat pe tine, Tytire (Tityrus) la umbra unui fag stufos. Să nu ne mirăm că grandoarea omenească se arată deopotrivă în faptul, în sentimentul pașnic, agrest, în ce ni se pare mai puțin vrednic de luat în seamă, față de actele zgomotoase, răsunătoare, ale câmpurilor de luptă, ale înfruntărilor politice cucerind lumii atenția... Pe când, viața... lucrul adevărat, pe care, datorită simplității, nici nu le mai sesizăm,... trec, pot trece... ca niște evenimente complet intime; ...pot trece ca și inexistente
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
informație și față de sincronizarea pe care asemenea considerații o arătau cu moda occidentală a momentului, ele pălesc cu timpul și dacă n-am fi știut că e vorba despre o carte scrisă la începutul anilor '80, ne-am fi dat seama din astfel de fragmente. Aceeași nedreptate se întîmplă și la nivelul global al volumelor și nu de puține ori ne aflăm în situația de a admira cărți de critică din acei ani de factură mai impresionistă tocmai pentru că nu sînt
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
cerut mai multe prerogative. Și le-a obținut, legal sau mai puțin legal. Și acum va trebui să aducă dovezi că a avut nevoie de puteri sporite. Mie mi-e frică de acest lucru. Mi-e frică pentru că îmi dau seama că dacă nu vor găsi dovezi reale, le vor inventa. Vor inventa vinovați. Ce atitudine are populația, omul de rând, față de arabi? Sunt oameni și oameni. Uneori, reacțiile sunt nejustificate. Populația trebuia cumva prevenită, educată în așa fel încât să
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
reduce la terorism. Reacția președintelui nostru a fost ceva mai lentă. El a luat atitudine abia după ce trei oameni au fost linșați în stradă. La nivelul psihologiei masei se simte însă și un alt efect. După atentate, ne-am dat seama că suntem o societate închisă, că suntem limitați și că nu cunoaștem decât foarte puține lucruri despre alte civilizații. Acum vrem să avem cât mai multe informații despre lumea arabă. Și nu numai despre lumea arabă, ci și despre, să
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
să citească, să afle ce se întâmplă dincolo de ei. Acesta-i un efect pozitiv. În plus, se țin foarte multe conferințe despre Islam. Vrem să înțelegem de unde vine această ură față de Statele Unite. Acum se citește enorm. Da, ne-am dat seama că suntem închiși, izolați. Limitați la sistemul nostru de valori. Făceai la un moment dat, într-o discuție, o paralelă între ceea ce s-a întâmplat în România în timpul Revoluției și ceea ce se întâmplă acum în SUA... E vorba de un
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
despre Cioran nu atingeau un nivel prea înalt. Motivul se găsește, de această dată, nu în istoria războiului rece, ci în textele autorului. Cioran, ca și Dante, scrie fabricând un personaj pe care îl cheamă tot Cioran. Ne putem da seama după deosebirea dintre caietele lui, care sunt uneori chiar banale, și textele rafinate și ironice pe care Cioran le-a lucrat, până ce-a ajuns la o mare dexteritate verbală. Mulți dintre criticii noștri erau atât de pasionați de personajul Cioran
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]