4,515 matches
-
investiția ta (propria minte) nu produce nimic, pentru toate clipele sterpe în care timpul minții proprii este umplut cu inutilități. Să tai coada pisicii numită obișnuință pentru a nu permite ca prin ușa păstrată prea mult deschisă să intre momentele seci. ٭ Trecerea din timpul circular în cel istoric este angoasantă; momentul a putut fi depășit într-o oarecare măsură prin reproiectarea existențelor în funcție de noile cadre, cariera putând constitui un exemplu. De remarcat că ambele temporalități sunt pândite de riscul infinitului. Succesul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se modifică anumite caracteristici ale elementelor sale, influențând negativ calitatea condițiilor de viață ale oamenilor. Un element care a favorizat degradarea naturală a mediului în comună au fost defrișările de păduri, care în evul mediu ocupau ¾ din suprafață, la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal, fiind o localitate nouă în comparație cu localitățile Heci, Lespezi și Buda, apariția școlii este de dată recentă - la începutul sec. al XX-lea. Mai întâi, școala a funcționat într-un local închiriat de la cetățeanul Ion Barbu. În anii '30, s-a construit un local modest prin grija învățătorului Neculai Vatamanu, după care în anul școlar 1961-1962 a început construcția unui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
am eliminat Ťetichetele de stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar sugera unele explicații. în 1967, chiar titlul volumului (Exerciții de stil) va fi slujit ca o
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
clovnesc al actorului, al femininului și masculinului, ci și propriile disponibilități, provocîndu-se să se descopere și altfel, să-și depășească inerții, șabloane, frici. Fiecare și împreună. Este, în același timp, un joc pe cont propriu și împreună cu celălalt, un joc sec, al detaliilor, al relației cu partenerul, un joc arid la nivelul istoriei propriu-zise, bogat în planuri de așteptare, în mirări, în uimiri, în "măști". Cred că spațiul puternic și fragil al albului în care ne situăm o vreme unii cu
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
din timp în timp de propriile ei trăsături. Eu sunt convins că noi nu am încheiat perioada de evoluție, că literatura noastră este în creștere, în alcătuire. Istoria literaturii române seamănă cu o pivniță în care se găsesc vinuri aromate, seci sau aspre, vinuri mai vechi sau mai noi. Criticii susțin că ar trebui să ducem, în continuare, vâna realistă și să nu mai facem tot felul de experimente, care, în general, sunt văzute foarte prost. Eu sunt acum într-un
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
vorba de autori aflați la prima carte. Entuziasmele gratuite sunt - laolaltă cu malițiile sau nemulțumirile - temperate domolite, retrase în teacă. Traseul unui scriitor nu se poate aproxima din prima carte publicată, iar surprizele sunt, îndeobște, mai așteptate chiar decât confirmările seci ale verdictelor. Pe de altă parte, o lectură atentă și dispusă să înțeleagă, o privire reconstitutivă și, uneori, tautologică, o grupare categorială a premiselor unui volum de proză reprezintă acte de politețe culturală pe deplin necesare și esențiale pentru configurarea
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
mării oricît de departe ar fi aceasta. Oricît ar părea de bizar, atmosfera poemului lui Yeats care ne înconjoară cu acea meditativă privire invizibilă a destinului, se regăsește aici într-un fel neașteptat. Ce ne oferă frații Coen? Un film sec și dur ca o nucă de cocos într-un deșert în care nu există nicio piatră s-o spargi, un joc de-a v-ați ascunselea în care rînd pe rînd moartea îi găsește pe jucători oriunde s-ar ascunde
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
cap și capul îi căzu din nou pe piept. După care se-așternu tăcerea. Kagan-ul avu milă. Mișcă un deget și călăii slăbiră brusc frânghiile, după care fu trasă cu toată puterea în jos de brațe. Se auzi un zgomot sec, ca și cum s-ar fi rupt pe neașteptate un ham, și vârful însângerat al parului se ivi prin spinarea Romildei, la nivelul gâtului și al omoplatului stâng. După ce s-a curbat, trupul i s-a făcut moale alunecând încet în jos
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
și un aranjament de jazz cu șansa de a le izbuti deplin pe amândouă. Nu sunt un adept necondiționat al jazz-ului. Mărturisesc însă că, ascultându-l pe Oschanitzky, mă las sedus de avatarurile acestui gen deopotrivă viu și redundant, sec și învăluitor. îmi place în mod deosebit pedanța construcției formale, migala cu care-și controla microstructurile, logica suspendată uneori (ca în geometriile fractale) a derulării evenimentelor sonore, prospețimea constantă a raporturilor armonice ori densitatea rupturilor imprevizibile operate la nivelul canavalei
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
tot atîtea cazuri, el transferă artistului plastic idei specifice imaginarului său și îmbogățește imaginea cu un substrat epic imprevizibil și fascinant. Dacă scriitorii pe care i-am amintit deja, alături de încă mulți alții mai puțin spectaculoși, acoperă intervalul dintre sfîrșitul sec. XIX și primele decenii de după cel de-al Doi-lea Război, în stricta noastră contemporaneitate Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai atenți și mai profunzi observatori ai fenomenului artistic. Dotat el însuși cu o reală îndemînare pentru desen
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
unor persoane de v?stă ei. Printre alte c?i e amintit românul Lordul Jim al scriitorului englez de origine polonez?Joseph Conrad i Gabriel Conroy, "care ne place foarte mult" al scriitorului american Bret Harțe, gustat la sf?ițul sec. XIX, printre alii, de c?re Duiliu Zamfirescu. Regina ine la mare pre mediul ambiant, cum semnalasem i ? volumele precedente, are o marcat?pasiune horticol?i a decoraiilor interioare. Noteaz? la un moment dat: Vreau "s?mi realizez visele de
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
mine, Cine ar putea prin simple gesturi Să-i readucă sufletului ceea ce înseamnă "bine"? Rătăcit Simt o durere mistuitoare în piept Ce-mi înăbușă ușor trăirile reci Iar tot ceea ce înainte îmi părea drept Acum le regăsesc fără viață sau seci. Iar noaptea ce se lasă peste ego-ul meu Îmi reaprinde subtil aceleași vechi temeri. Dar nimeni nu știe ce sunt de fapt eu Așa că am mai mult parte de pierderi... Uneori mai cred că nu au rost și sunt în
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
cerul, noaptea, pe munte, când ai senzația că poți să atingi stelele cu mâna. Am văzut ceruri de noapte la mare, când foșnetul valurilor devine esopic și poți să-l compari cu bolboroselile Pythiei la Delfi. Am văzut cerul pe Seaca, noaptea, când mă trimitea tata să păzesc livada noastră de porcii mistreți care râmau iarba sau otava în căutare de rădăcini dulci. Dar, vă garantez, nimic nu seamănă cu surpriza unei ulițe înnoptate când o descoperi ieșind dintr-o cârciumă
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
modernă. La ea au contribuit nu doar ploile care au spălat vopseaua și au înlăturat genele artificiale; sau hoții, care au furat podoabele. Au contribuit și romanticii care au visat între ruine." (p. 157). De la ulița din Lisa ori Calea Secii la oracolul de la contraforturile Parnasului sau dezolanta Arcadie reală, memoria biografică și culturală a lui Octavian Paler înregistrează secvențe și aspecte deja cunoscute; unele, extrem de familiare lectorului avizat. și totuși continuăm să îl căutăm și, literalmente, să-l devorăm pe
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
rice, care declară la sciences po că libertatea/ se răspândește (ca râia?) de la satele afgane la piețele ucrainiene/ de la teritoriile palestiniene la birourile de vot din irak/. azi începe anul cocoșului/ rasa galbenă se pune în mișcare/... (mardi gras. lăsata secului). Jurnalul poetului mizează pe o înșiruire de amintiri la care toată lumea începe să fie, datorită globalizării, părtașă: "dimineața când mă trezesc/ hotelul de imigranți scârțâie ca o corabie beată/ vecinii se ceartă într-o limbă necunoscută/ tipul de la trei se
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
hegelian, Ideea (deci orice idee) are un comportament dinamic și dramatic: ea poate fi oricînd eroul unei desfășurări cvasiepice. Problema este de a nu cădea, pe de o parte, într-o simbolică mecanică, pe de altă parte, într-un conceptualism sec și lipsit de reliefť". Iar într-un dialog cu Adrian Păunescu, afirma "liniștit": "Există mari poeți care scriu un lirism antisentimental și extrem de riguros. Părerea mea este că, în ultimul timp, prea se confundă ținuta intelectuală cu uscăciunea, lirismul cu
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
altele țin de acea formidabilă putere a curiozității. Ea, de fapt, ne ține fantastic de tineri, de dinamici, de deschiși, de împătimiți de ceea ce facem, de ce gîndim, de meseriile noastre, de ce iubim, de ce ne dă satisfacția că nu am devenit seci, uscați, dezagreabili, cărbuni de bucătărie, cum spunea Nietzsche, cîndva. Mi se pare că, uneori, din perspectiva celor de mai sus, ne mulțumim să tratăm în viteză arta actorului. De pildă. Ne mulțumim să punctăm, de prea multe ori în șabloane
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
o mică bijuterie, migălos lucrată, ca un ou Fabergé. Din start, ceea ce atrage la scurtmetrajul de animație este gama foarte variată de mijloace, de stiluri articulate în povești fabuloase, mobilitatea scenariilor, unele cu o psihologie abisală sau cu cel mai sec umor enlezesc, altele țintind subversiv și eficient zonele de conflict. În scurtmetrajul de animație, avem un fel particular de acord între desen, imagine și concepția regizorală, desenul putînd fi extrem de sumar, dacă este întreținut de un story percutant, sau putem
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
un fel de gamă afectivă ce nu rabdă urcarea treaptă cu treaptă și pagină cu pagină a unei scări diegetice. Pentru astfel de oameni, tiparul discursiv acționează ca un inhibitor: le taie suflul și le ucide coerența, preschimbîndu-i în făcători seci de texte inerte. Din acest motiv, valoarea Luntrei lui Caron vine întîi de toate din fibra celui care a scris-o, și nu din stofa epică a produsului literar. Toate episoadele cărții, atît de disparate și de diferite în tematica
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
de la „biserica Galata din Vale", risipită după terminare. În 1889, prin grija preotului V. Hanganu, este pictată. Biserica a fost mănăstire de maici. Fosta primărie a Comunei Galata, Str. Podișului, Nr. 1 Din cele două sate Galata, existente la începutul sec. al XIX-lea și anume: Galata lui Beldiman și Galata Miroslavei, cea din urmă devine comună în 1871 și ca sediu al primăriei ̀ și alege casa singuratică din colțul șoselei Iași-Voinești. Prin această casă s-au perindat jandarmeria, dispensarul
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
răspândit în foarte multe țări situate în diverse regiuni ale globului. Fiind duse în alte zone și supuse altor condiții de mediu, creștere și întreținere, aceste oi au stat la baza formării altor rase, mai valoroase, mai productive. La începutul sec. al XIX-lea, odată cu declanșarea revoluției industriale în Europa, au sporit considerabil posibilitățile de prelucrare a lânii în industria textilă. Acest fapt a atras după sine o cerere din ce în ce mai mare de lână spre a fi prelucrată. Din acel moment începe
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
efectuat în anul 1960. Începând cu anul 1782, Germania importă din Franța ovine Merinos precoce. Acestea, prin aplicarea unor condiții optime de creștere, practicarea unei selecții riguroase și o adaptarea relativ ușoară la noile condiții a dat naștere la începutul sec. XX la un nou tip de ovine denumit Merinos de carne german. Printre primele țări care au importat oi Merinos s-a aflat și Ungaria. Aici au fost aduse în anul 1775 și 1784 ovine de rasă Merinos Negretti și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]