464 matches
-
preoții care duceau chivotul legămîntului au pornit înaintea poporului. 15. Cînd preoții, care duceau chivotul, au ajuns la Iordan, și cînd li s-au muiat picioarele în marginea apei, căci Iordanul se varsă peste toate malurile lui în tot timpul secerișului, 16. apele care se coboară din sus s-au oprit, și s-au înălțat grămadă, la o foarte mare depărtare de lîngă cetatea Adam, care este lîngă Tartan; iar cele ce se coborau spre marea cîmpiei, care este marea Sărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
lângă lingurile lungi cu care scormoneau în furnal. Îmi amintesc că lumina șuvoiului de oțel topit făcea ca bobițele de sudoare să strălucească pe fruntea lor asemenea unor mărgăritare de preț. Tot așa încinse de vipie erau și femeile de la seceriș din cadrul alianței clasei muncitorilor cu țăranii care își legau baticul cu nodul la spate, în așa fel încât torpoarea de iulie să fie mai ușor de îndurat. Femeile țărănci erau tinere: din câmpia Bărăganului ele trebăluiau pe lângă baloții de paie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
luna nouă (Num 28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt și care, cu timpul, va deveni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a identității colective ebraice. Din textele biblice nu putem ști cum se desfășura sărbătoarea azimilor înainte ca ea să fi avut legătură cu Paștele, dar există indicii (Dt 16,16) că se celebra în sanctuarul local și că sărbătorea primul seceriș, deoarece Dt 16,9 stabilește următoarea sărbătoare „a săptămânilor” numărând șapte săptămâni „de când vei începe seceratul grâului”. Probabil, consumarea azimilor consta într-un ritual de mâncare a noii recolte fără ca aceasta să mai vină în contact cu cea precedentă. Această
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1; Fap 2,1), trebuind să se numere șapte săptămâni de la primul snop cules (Lev 23,15; Dt 16,9). Probabil, caracterul agrar originar era dat de recoltă, ce avea loc în intervalul de șapte săptămâni dintre începutul și sfârșitul secerișului, dar textele biblice târzii asociază această sărbătoare cu oferta primiției (Ex 34,22; Lev 23,16 ș.u.) ca semn al recunoștinței față de divinitate. Următoarea sărbătoare anuală este cea a ultimei recolte (culesul viei) sau a „corturilor” (sukkôt), numită așa
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
gustul păturilor mijlocii intelectuale și al artiștilor. Mansardele și cafenele reamenajate conservă un specific inimitabil. La Boulangerie, restaurant frecventat situat pe strada Panoyaux, simbolizează această revenire la origini prin cîteva basoreliefuri, datorate artiștilor din cartier, care fac să reînvie semănăturile, secerișurile și munca brutarului la vatra sa. O evocare care, în această epocă a vacilor nebune și a orătăniilor neliniștitoare, este binevenită într-un restaurant a cărui clientelă este sensibilă la aceste derive productiviste. Arondismentul 20 dispune de atuuri deloc neglijabile
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mântuirea. Dumnezeu «are nevoie» de oameni, care să-l reprezinte pe El și mântuirea sa în fața altor oameni. Preocuparea pentru vocațiile sacerdotale stă în adâncul inimii întregii Biserici și a tuturor comunităților. Isus a spus: «Rugați-l deci pe Domnul secerișului să trimită lucrători în secerișul lui» (Lc 10, 2). 7. Căsătoria Fiecare are un tată și o mamă. Fiecare își datorează propria viață întâlnirii dintre un bărbat și o femeie. De la începutul lumii a fost așa: bărbatul a lăsat pe
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
oameni, care să-l reprezinte pe El și mântuirea sa în fața altor oameni. Preocuparea pentru vocațiile sacerdotale stă în adâncul inimii întregii Biserici și a tuturor comunităților. Isus a spus: «Rugați-l deci pe Domnul secerișului să trimită lucrători în secerișul lui» (Lc 10, 2). 7. Căsătoria Fiecare are un tată și o mamă. Fiecare își datorează propria viață întâlnirii dintre un bărbat și o femeie. De la începutul lumii a fost așa: bărbatul a lăsat pe tatăl și pe mama sa
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul se apropia de sfârșit. De mai mare dragul să vezi numărul mare de „clăi și jumătăți”, alcătuite din snopii de grâu ce urmau să fie treierați cât mai rapid pentru ca eventualele ploi să nu îngreuieze munca și să deterioreze calitatea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
abia la mijloc de iunie, dar deja cădeau boabele din spice, oricât de mult le-am fi mestecat, nu mai erau bune pe post de ciungă, erau uscate ca rumegușul, Puiu mi-a și spus că în curând o să-nceapă secerișul, el știa, pentru că taică-su, tractorist la colectivă, i-a spus că s-a cerut deja motorină pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mai erau bune pe post de ciungă, erau uscate ca rumegușul, Puiu mi-a și spus că în curând o să-nceapă secerișul, el știa, pentru că taică-su, tractorist la colectivă, i-a spus că s-a cerut deja motorină pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră cartier general, eram destul de obosiți de târâșul prelungit, grâul ne zdrelise brațele și palmele, Puiu purta niște mănuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ciungă, erau uscate ca rumegușul, Puiu mi-a și spus că în curând o să-nceapă secerișul, el știa, pentru că taică-su, tractorist la colectivă, i-a spus că s-a cerut deja motorină pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră cartier general, eram destul de obosiți de târâșul prelungit, grâul ne zdrelise brațele și palmele, Puiu purta niște mănuși de piele care, însă, nu i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mă durea mâna și, cum mă târau în urma lor, picioarele nu mă mai țineau, flăcările pârâiau cu zgomot, din direcția colectivei se auzea un bubuit ca de tunet, auzindu-l mi-a venit în minte ce-mi spusese Puiu despre seceriș și despre motorină, probabil că luase foc și motorina, iarăși am văzut mișcare printre flăcări și am vrut să strig să vină, să alerge cineva după mine, zgomotul s-a intensificat, ca atunci când tună, cum mă trăgeau frații Frunză după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cu mine? Ce-ți pasă dumitale ce vorbesc eu la telefon? zice și Despina. Păi dacă vorbești așa tare că te-auzim toți! Auzi frate, cică s-o recolteze din drum! Cum vorbești așa?! Da’ ce, suntem pe câmp, la seceriș? Mata n-ai auzit de violuri, de câte se-ntâmplă, cucoană? ─ Ce-ai mă cu femeia, se răstește un alt pasager din partea opusă a microbuzului. Și pe dată călătorii de împart în două tabere, cea care apără dreptul Despinei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fiica lui; atât pentru când s-o mărita cât și pentru el, atunci când i-o veni sorocul. Era o zi de vară foarte călduroasă, o arșiță, că nu îți venea să mergi pe stradă, te topea căldura. Se terminase și secerișul grâului. Frusina auzise că se adusese rația de produse alimentare, la magazin. Își propusese, după serviciu, când soarele nu mai dogorea așa de tare, să meargă la magazinul sătesc să mai cumpere câteva mărunțișuri de care avea nevoie în casă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
dezrădăcinează răul profund dintr-o constelație de practici și valori date, ci asumarea personală a poruncii evanghelice a desăvârșirii. Numai din altoirea eclezială a diverselor daruri spirituale, o societate deschisă poate fi supusă, eventual, unei lente iradieri sau îmbogățiri. Până la secerișul eshatologic, neghina nu se desparte de grâu - prin urmare rolul Bisericii nu trebuie confundat cu cel al altor instituții seculare. Modernitatea refuză prin definiție principiul de omogenizare forțată a identităților, aplicat uneori în lumea antică. De aceea, sarcina agenților de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sa verdeață, lanul scumpele-i comori.” Alecsandri Înfățișează și altfel, mai direct social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul de natură lucrată, Însuflețită se Întărește prin aceste scene cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera generală a Pastelurilor, pregătirea pentru sărbătorile naturii, unirea mistică dintre soare și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Publicul din sală îl soarbe din ochi, văzând în el nădejdea acestui neam prea mult umilit de vitregia partidelor politice. "Acuzatul" (?!) are frumusețea aspră a voinicului, nu efeminarea dulceagă a generațiilor culcate în puf. Fața lui bătută de soare evocă secerișurile și vânturile drumurilor de țară, vocea lui e bărbătească și hotărâtă ca a flăcăilor încercați în lupta cu glia" etc. Gazeta defavorabilă scria însă așa: "Procesul ale cărei dezbateri le publicăm dezvăluie o tristă mentalitate, strecurată în sufletul unor tineri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu lopeți, chiuiesc, joacă și alte multe ghidușii fac, cari nici a se mai scrie sau a se pomeni nu se cuvine. 6) Alții cinstesc pre un idol anume Cupál. pre carele îl numea al rodurilor pământului, căruia la pârga secerișului la o zi a lor însemnată îi aducea jertfă, adunîndu-se bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suferință, ca moarte fără putința învierii. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este metafora explicită coasa tăgăduinței, care semnifică forța ucigătoare a negării dragostei. Această metaforă revelatorie amintește de imaginea morții cu coasa pe umăr, sugerând secerișul din urmă, apocalipsa. 8. Genul liric se definește prin transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel, prin poezia Amintire, poetul comunică idei despre efemeritatea iubirii și sentimente, precum tristețea, dezamăgirea, suferința. O altă trăsătură a acestui gen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ce determină destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
împliniri! 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin Alegeri noi. Lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare. Esența noastră divină a fost invitată demult în această realitate, dar noi ne-am îndepărtat, creîndu-ne tot felul de idoli. Acum vine vremea secerișului și trebuie să ne grăbim să ne facem treaba. Vremea noastră seamănă mult cu cea a Antichității tîrzii, cînd a căzut Imperiul roman, reprezentată atît de bine de viața și opera Fericitului Augustin. Un proces de destructurare o caracterizează, de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dificil să recuperăm în fața celorlalți. Întârzierea nu se va răsfrânge asupra noastră, ci, mai ales, asupra generațiilor următoare și în fața cărora vom da socoteală la Judecata de Apoi la care istoria va supune orice neam. Va fi o vreme a secerișului, când se va alege grâul de neghină. Dacă se va hotărî că nu am fost vrednici de moștenirea lăsată de Dumnezeu, ne va fi luat acest ogor binecuvântat și dat altor popoare care să-l trudească spre slava Sa. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]