4,879 matches
-
timpul./ Sîngele-și părăsește albiile firești / și se- adună ciorchine suprapuse / pe la-ncheieturi./ Prunii sînt vineți din pricina alcoolului/ stors din piatră seacă./ Oglinzile-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-o patrie de fum / sub care jarul ochilor mocnește ,/ în cuiburile clopotelor babele clocesc / ninsorile ce o să vină,/ păsările se umflă noaptea-n cuiburi / și cînd răsare luna cu ghearele prin nori / plesnesc de nenoroc, / drumurile cu
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
climatici și îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale populației, se vor realiza, în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege: a) zone verzi în jurul întreprinderilor, în vederea înlăturării efectelor nocive ale activității acestora, precum și în jurul localităților urbane; ... afectate de secetă și vînturi puternice, conform planurilor anuale de dezvoltare economico-socială a țarii. Articolul 5 Organele și organizațiile de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești, care au în administrare, folosință sau proprietate terenuri cu vegetație forestiera situate în afara fondului forestier, sînt obligate să
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
zgubilitice, lui Lucian Dan Teodorovici, care m-a rugat insistent să nu mai fiu atît de matinal. Mi se pare că bat cîmpii. Să revin! Să nu mint, am avut pauze în scris de ani de zile, nedorite de mine, secete 100%. D.P.: Cînd v-a fost cel mai greu? E.B.: Cea mai cumplită perioadă a fost imediat după instalarea mea ca medic la Dolhasca. Am trăit net impresia că ceva se întunecă definitiv... Pe urmă m-a ajutat însuși locul
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
intrarea în viață. VARA Este vară. Dimineața razele soarelui mângâie pământul. Cerul este senin. O adiere de vânt mișcă frunzele copacilor, iar gureșele păsărele ciripesc voioase printre ramuri. La prânz soarele este fierbinte și usucă pământul. De multe ori este secetă, alteori sunt ploi torențiale cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
mic decât numărul băieților. Anul școlar 1865-1866 se confruntă cu grele probleme de ordin material. Acesta era primul an de aplicare a obligativității învățământului primar iar localurile corespunzătoare și cadrele calificate lipseau. Criza financiară existenta, a fost accentuata și de seceta din timpul verii, suprimând funcțiile revizorilor școlari ai județului încă de la 1 ianuarie 1866, pentru economii bugetare, salariile învățătorilor achitându-se cu mari întârzieri( uneori 5-7 luni) iar comunele să nu poată susține întreținerea școlilor și reparațiile acestora. Această situație
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Caraș-Severin (9,7%) în Regiunea Vest. Față de anul 2008 scăderi procentuale mai drastice ale sectorului agricol în total VAB au avut loc tot în aceste două județe. Vremea în 2011 a avut un impact negativ asupra agriculturii din Ungaria, efectele secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci și în cea animală. Prin urmare, indicii caracteristici din Dél-Alföld ai acestei ramuri au rămas inferiori celor din anii precedenți, la fel și la nivel național. În intervalul 2008-2011 mărimea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nimeni nu a scos o vorbă, dar nici n-au lăsat nimic pe fundul străchinilor sau al ulcelelor cu vin fiert. Până la urmă, Pâcu a luat ulcica golită și a întors-o cu gura în jos, comentând: Ce-i cu seceta și cu sărăcia asta, Costache? Noi suntem oameni gospodari ori niște dârvari? Adă aici vin fierbinte, că altfel nu iese gerul din noi nici până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
apă. Să se ducă pastila aia pe gât, să alunece corespunzător. Era așa, prin iunie. Anul nu-l mai știu, dar simt gustul prafului din curtea școlii. Praf care se înălța perpendicular când jucam fotbal. Tot timpul adică. Praf, deci secetă. Și de unde deducem logic mai departe și existența altor oameni prevăzători care făceau economie la apă. Undeva la stația de epurare lucrau ei. Se vorbea despre ei așa, misterios, de parcă nimeni nu-i cunoștea. Nu făceau o treabă de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
drept! Și atunci, o fată, căreia bineînțeles că îi port veșnică recunoștință, a dres impecabil busuiocul. Las’ că știu io, bă, panaramă, că tu doar ai făcut pe nebunul! Le-ai zis lor că nu poți să înghiți ca pe seceta asta, să le bei toată apa! Al dracu’ ce poți să fii! Și io am încuviințat derutat pentru că mă prindea extraordinar noua și nesperata condiție de om prevăzător, care a avut grijă să se hidrateze din timp. Aventurile unor români
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
din șale - o răspuns la fel, adăugând: „Uite bre, ne vin ajutoare! Până diseară dăm gata bucata. Bine ați venit, oameni buni!” „Da’ de unde veniți așa vlăguiți? Îți fi din cei care o tot mărs în gios când o fost seceta ceea mare și amu’ se întorc acasă... Că slugă prin străini nu-i bine.” - o grăit bătrâna, privindu-ne blajin. „Apoi matale ai cam ghicit, mamaie!” - i-o ținut hangul Filip. „Dacă îi avea o gură de mâncare acolo, te-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
diferendului, ocolind astfel calea judecării În instanță. Desigur că medierea va viza latura pecuniară a conflictului rezultat, atât din costul lucrărilor ce trebuie efectuate pentru restabilirea situației anterioare, cât și a despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate. Despre irigații În condițiile de secetă, tot mai frecventă și mai accentuată, pentru a asigura necesarul legumicol sau al altor producții agricole este necesară folosirea irigațiilor naturale și artificiale pe fondurile proprietarilor. Dificultatea problemei constă Însă În captarea apei. De multe ori este nevoie să se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
prin ploaie și de a simți apa rece cu picioarele goale? Nimic! Pe cât de mult erau așteptate ploile vara, pe atât de mari erau și bucuriile noastre. Îmi amintesc bine acei ani, când nu mai ploua vara de multă vreme. Seceta tăia pământul fără milă. Noi, copilașii, ne duceam cu bobocii la păscut, dar nu mai era nici iarbă, nici apă prin iazuri. Îmi amintesc cum băgam mânuțele prin crăpăturile pământului pentru a vedea la ce adâncime era urmă de umezeală
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
așa de fierbinte era pământul. Nu mai vedeai culoare verde în jur. Pomii stăteau cu crengile întinse, murind de sete ei se rugau de vlagă la nori. Dar norii treceau nepăsători. Fiind copii, noi nu conștientizam ce pericol mare prezenta seceta și lipsa ploilor pentru viață, dar părinții noștri, care au trăit și simțit foamea în copilărie, lor le era bine cunoscut, ei erau cei ce sufereau mult. Această suferință a părinților mă făcea și pe mine să sufăr, mai ales
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
muriseră ceilalți doi frați în război, i se confiscase, în anii puterii populare, toată averea și fusese trimis alături de tânăra lui nevastă, la Canal unde și murise) în acel an avea să se întâmple ceva rău, un cataclism: inundații, cutremure, secetă, boli, etc. Toate aceste proorociri apăreau din păcate, abia după ce se consuma nenorocirea. Atunci își amintea bătrâna că văzuse de Anul Nou fantoma fără cap jucând de una singură cărți sau table, nu mai știa exact ce. Practic toată chestia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cum eram considerați în perioada cooperativizării agriculturii (1952 - 1962), trei frați și trei surori. Cum viața era foarte grea, de multe ori mi-am zis că generația de după război a fost o una de sacrificiu, fiindcă am trecut greu prin seceta din 46 - 50, creșterea luptei de clasă, 50 - 56, colectivizarea forțată, 58 - 62, și altele. În acea perioadă am învățat școala elementară de 7 clase și școala profesională de mecanici agricoli. La țară erau mulți (majoritatea oamenilor) care nu știau
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
în stropi mici, plini de microbi, alice minuscule pline de viruși. Salivă maronie de la cafea. Îi zic că nu știu. În carte este numit descântec de adormire. În unele culturi arhaice li-l cântau copiilor în perioadele de foamete sau secetă, ori de câte ori tribul nu mai putea fi hrănit de pământurile sale. Li-l cântau războinicilor schilodiți în bătălii și celor bolnavi, oamenilor care ar fi fost bine să n-o mai ducă mult. Ca să le pună capăt chinurilor. E un cântec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zice Stridie, și se uită pe geam. Descântecul ăsta de adormit e o binecuvântare. Doar de ce crezi c-a fost creat? O să salveze milioane de oameni de la moartea lentă și cumplită spre care ne îndreptăm din cauza bolilor, a foametei, a secetei, a radiației solare, a războaielor, a tuturor lucrurilor care ne așteaptă. Deci este dispus să se omoare și s-o omoare și pe Mona? întreb. Și pe părinții lui? O să-i omoare și pe ei? Și pe copilașii care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
albaștri. Treaba mea e să observ detaliile. Să fiu un martor imparțial. Documentarea este totul. Treaba mea este să nu simt nimic. Se numește descântec de adormire. În unele culturi arhaice li-l cântau copiilor în perioadele de foamete sau secetă, ori de câte ori tribul nu mai putea fi hrănit de pământurile sale. Li-l cântau războinicilor schilodiți, celor foarte bătrâni, celor pe moarte. Ca să le pună capăt chinurilor. E un cântec de leagăn. O să fie bine, zic. O țin pe Helen și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
21 de perechi de statui din piatră, fiecare cântărind câteva tone. Există și o legendă despre descoperirea mausoleului Mingzu. În 1680, acesta s-a scufundat ca urmare a acțiunii curenților de apă din adâncul lacului Hongze. Însă în 1963, o secetă cumplită a făcut ca apa lacului să scadă și un mare număr de statui reprezentând figuri de balauri, lei, cai, demnitari, războinici și eunuci au ieșit la iveală. Fiecare statuie are o înălțime de peste trei metri și cântărește zece tone
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
poarta de piatră a acesteia. Ciudat este faptul că apa din interior nu poate fi evacuată în întregime. Experții consideră că apa care l-a acoperit în permanență a făcut ca sarcofagul să se păstreze în condiții optime. După puternica secetă din 1963, în zona lacului Hongze au avut loc altele la fel de drastice, în 1993 și 2001. Ca urmare, zidul exterior al complexului funerar Mingzu cu o lungime de 1.178 m a ieșit la iveală. Zidul orașului antic unde se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
2001. Ca urmare, zidul exterior al complexului funerar Mingzu cu o lungime de 1.178 m a ieșit la iveală. Zidul orașului antic unde se află mausoleul și o parte din clădirile acestuia au ieșit din apă încă din timpul secetei din 1963. Deși construcțiile scoase la suprafață au fost distruse în parte, se mai pot deduce dimensiunile și prosperitatea de odinioară a orașului imperial. Mausoleul Xiao din dinastia Ming Mausoleul Xiao este mormântul lui Zhu Yuanzhang, primul împărat al dinastiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de la Tongguan, Slujbașul de la Xin'an și cele trei despărțiri: Despărțirea de mireasă, Despărțirea de bătrânul tată și Despărțirea de familie. În 759, total dezamăgit de situația politică a țării, Du Fu demisionează din funcția dregătorească. În acest an, o secetă cumplită face ravagii în zona capitalei Chang'an (astăzi, Xi'an). Împreună cu familia, poetul se refugiază la Chengdu unde, găzduit de un prieten, trăiește ca un pustnic timp de patru ani. A continuat să scrie poezii, dintre care cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]