648 matches
-
literatură referitoare la cruciate, v. A. S. Atiya, The Crusade. Historiography and Bibliography, Bloomington, 1962; bibliografia ulterioară e prezentată și discutată în sintezele mai recente și în periodicele de specialitate. • A. Carile, Per una storia dell’Impero Latino di Costantinopoli (1204-1261), seconda edizione ampliata, Bologna, 1978, p. 29-30. Tot mai mult, în cursul secolului XII, cavalerii au făcut apel, pentru a traversa marea, pentru a-și asigura proviziile necesare și nu mai puțin pentru asediul cetăților maritime din Orientul Apropiat la serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Press, 1981, p. 52-53. 17115, și o clauză, dorită de regele Suediei, anume aceea de a monitoriza viitoarele raporturi dintre Suedia și Rusia, încheierea păcii dintre cele două state fiind considerată ca o problemă strict bilaterală 6. Insuccesul a fost secondat de complicarea, progresivă, a situației internaționale a Suediei, astfel încât Carol al XII-lea a fost nevoit, după cum iarăși bine se știe, să rămână timp de câțiva ani la Bender. Prima consecință a acelei stări de lucruri s-a concretizat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regelui suedez. Dizgrația și, deci, pierderea domniei i-au fost cauzate, totuși, de refugierea unor boieri și locuitori de rând ai Moldovei, datorită situației create în țara lor, la armata rusă, aflată în apropiere. Ca urmare, Carol al XII-lea, secondat de hanul Crimeii, Devlet Ghirai, un ardent susținător al eforturilor suveranului suedez de a determina Poarta Otomană să declare război Rusiei, s-au grăbit să-l denunțe sultanului Ahmed al III-lea, ca • Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 445. • Cf. Ionescu-Gion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În timp ce Franța 24 făcea presiuni sistematice asupra lui Cuza, de a nu iniția nici o acțiune fără a avea asentimentul Puterilor garante, Anglia, unde ideea că Rusia ar putea dobândi iarăși o puternică influență în Principate provoca adevărate coșmaruri 25, o seconda cu brio. Cu toate acestea, nu insistențele celor două cabinete politice au fost determinante în amânarea loviturii de stat, ci atitudinea față de România a puterilor vecine, Austria, Rusia și Imperiul otoman. Acestea din urmă, exagerând proiectele domnitorului Cuza privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să inspir cu nesaț În tub. E mai bine. Doamne, ce bine ar fi să avem și noi un rezervor cu așa ceva acasă. Am ajuns! Ușa e dată larg de perete și toată lumea ridică privirea spre Danny, care năvălește Înăuntru, secondat de Jess. Am ratat momentul? Jess are pe ea tricoul cu „E o mămică sexy și-o iubim“, ca al lui Suze. Danny are un maieu albastru de cașmir cu „E o oafă roșcată și-o urăsc“ imprimat cu litere
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul”, iar în anii imediat următori devine unul dintre cei mai activi colaboratori la presa
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
coordonată de Doina Jela). În acest context, se impune prestația istoricului Lucian Boia, angrenat fățiș Într-un amplu proiect de deconstrucție a miturilor comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii din România); Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei Înțeleg și acceptă este următorul lucru: nu este vorba, predând acest lucruri, de o memorie revanșardă, ci de o memorie recuperatoare, chiar cu valoare terapeutică. Cursul despre Gulagul românesc este totdeauna secondat de participarea unor foști deținuți politici care să discute cu studenții. Foștii deținuți politici Îmi reproșează uneori: „De ce să vin să vorbesc În fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot”. Iar eu Încerc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
continuă să fie arena principală, trece adesea prin diferitele paliere ale aceluiași text, ca mod implicit de a nuanța teoretizând ori de a nega, în ciuda unei aparente adeziuni de principiu. Tudor Arghezi, care preia, în 1962, conducerea breslei, va fi secondat de același Mihai Beniuc; după ședința lărgită a Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din 25 aprilie 1962, calea indicată pentru dezvoltarea literaturii române rămâne tot aceea a realismului socialist. Totuși, în numărul 26/1962 are loc debutul lui Nicolae
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
preocupărilor lui R. este bine reprezentat, vârful carierei lui de gazetar fiind atins în imediata apropiere a lui Pamfil Șeicaru, alături de care va participa și la organizarea activității redacționale de la ,,Curentul”, unde va semna aproape zilnic reportaje politice. Contribuie astfel, secondând alți ziariști și scriitori importanți - Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Romulus Dianu, Ion Vinea - la impunerea cotidianului în atenția opiniei publice. Ca un cunoscător din interior al fenomenului teatral, R. semnează cronici corecte, echidistante și pline de vervă în cele mai multe
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
și Palimpsestes) și Northrop Frye (Marele Cod). Ele vor să demonstreze că există o memorie generică în literatură și, în consecință, o mitologie pe care o numește, cu un termen împrumutat din Dialogurile lui Platon, mitologia „cratilistă” (Eugen Simion). Teoreticianul secondează consecvent analistul creației unor scriitori români și străini: Ștefan Bănulescu, George Bălăiță, Marin Sorescu, Nicolae Breban, Paul Valéry, Mircea Eliade, Thomas Mann, Jorge Luis Borges ș.a., astfel că, într-o dublă investigare, analitică și teoretică, bazată pe o permanentă relaționare
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
joc de fotbal a fost profesorul de gimnastică Carol Müller. Tot în această perioadă, ca urmare a răspândirii jocului în rândurile elevilor și ale unor cadre didactice, a fost organizat, la inițiativa directorului Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, Marin Dumitrescu, secondat de profesorul de engleză Henry Waltrek, campionatul interșcolar. Drept stimulent pentru această competiție, Ion Cămărășescu, directorul „Revistei Sportive”, a oferit o cupă. Meciuri aprig disputate au avut loc între 18 aprilie și 16 mai, perioadă în care reprezentantele liceelor „Matei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și inamici ai senatorilor. Aceștia din urmă sunt pedepsiți de invadatori pentru persecutarea creștinilor de‑a lungul secolelor. Într‑adevăr, tagma senatorială a colaborat cu Decius care a creat, se pare, un guvern civil alături de guvernul militar și l‑a secondat în politica sa anticreștină. Situația se schimbă radical în momentul urcării pe tron a lui Valerian, în 253, ulterior domniei efemere a lui Trebonianus Gallus. Valerian aparținea ordinului senatorial și deținuse funcția de censor în timpul domniei lui Decius. În opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru a lămuri niște socoteli financiare (nu puține, căci soarta economică a unei femei nu era ușoară). Trăise cu soțul ei vreo cincisprezece ani. Nu-i făcuse copii (de aceea averea a încăput pe mâna nepoților lui Nicoriță), dar îl secondase în eforturile de adunare a unei averi impresionante - moșii, sate, vii, lacuri, mori, curți la țară, case în Iași. Cei doi au ctitorit o biserică în Iași (hramul ei este Sfântul Ioan cel Nou și i se zice îndeobște Biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu), iar doi ani mai târziu devenea soția (s-o socotim răspunzătoare pentru această alegere pe Stanca Brâncoveanu-Cantacuzino) lui Constantin Brâncoveanu. „Blândă și milostivă” (Ștefan D. Grecianu), și-a urmat soțul, l-a secondat, i-a stat aproape, i-a născut unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri ce-i aparțin sau pe care le-a înălțat împreună cu fratele ei, Pană Negoescu (Biserica Dintr-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu la Iași, figura cea mai importantă de la S. rămâne Gala Galaction, secondat de V. Demetrius. Sarina Cassvan semnează povestiri, dar și un fragment din romanul abia încheiat Între artă și iubire. Tot proză publică I. C. Vissarion și A. de Herz. Sunt recenzate volumele Ca doi străini de Victor Eftimiu, Povestea unui dor
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
Diplomați englezi În România, vol. I (1866-1880), Craiova, 2008; Ibidem, vol. II (1881-1914), 2009; Rudolf Dinu, I Missi del Re. Note e documenti riguardanti la storia della Legazione italiana a Bucarest (1879-1914), În Idem, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società 1879-1914, seconda edizione, București, 2009, p. 211-304; Ana-Maria Vele, Reprezentarea diplomatică a Franței În România (1866-1914), În Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, tom XLVII, Seria Historica, 2008, p. 143-156; Daniel Cain, Les relations diplomatiques roumano-bulgares en 1900, În Revue des
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
enciclopedie sui-generis a regiunii. Promovată de antecesori și contemporani iluștri, credința privitoare la cultura trebuitoare poporului într-un anume moment istoric este asumată de timpuriu de T. Redactând articolul-program al revistei „Ramuri”, el îi precizează „rostul și atitudinea” în a seconda „Sămănătorul” în lupta pentru o cultură nutrită de „ideea națională”, pentru o literatură adevărată, perenă, creată „numai de scriitori ieșiți din popor”, opusă celei menite să piară odată cu clipa. În acest sens, vreme de aprope un deceniu, T. lansează numeroase
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
se decide a primi această comandă plină de responsabilitate” <ref id="72">72 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 211-212. </ref>. Așadar, unitățile româno-ruse din fața Plevnei, constituite În Armata de Vest, aveau să acționeze potrivit ordinelor Domnitorului, el fiind secondat de generalul rus Zotov (schimbat, În septembrie 1877, cu Principele Imeritinski), În calitate de șef al Statului Major. Stabilindu-și reședința Într-o căsuță modestă din Poradim, Carol I era perfect conștient de dificultatea misiunii ce și-o asumase, cucerirea Plevnei reprezentând
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.Brânzei consideră că “Înțelegerea motivațiilor agresivității nu se poate face fără cunoașterea psihologiei conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un act frecvent, dar omul normal Îl rezolvă Într-o manieră etică. Conflictul intraindividual apare ori de câte ori În câmpul conștiinței intervin două grupe de forțe contrarii, de exigențe contrarii, de formulări motivaționale diferite, de dispute intrasubiective
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
de plată; iar dacă li se va da ceva în schimbul ostenelii lor, aceasta să nu fie altceva decât mici daruri oferite de părinți 19. Așadar, învățământ general gratuit! Se înțelege că au apărut, în acest fel, numeroase școli parohiale, care secondau școlile bisericești deja înființate. Școlile ecleziastice și episcopale foloseau, cu strictețe, curriculumul școlii palatine impus de Alcuin. Preoții și episcopii stăpâneau cele septem artes liberales și nimic mai mult. Prin urmare, ei nu au putut înființa decât școli parohiale care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR, apelând, previzibil, la demagogia specifică. Discursul său a fost secondat de un zumzet general, de proteste și vociferări, iar în cazurile de surescitare nervoasă, chiar de huiduieli, de fluierături ori de scandarea „Jos Ceaușescu!”. șeful statului a fost șicanat sonor, întrucât el refuza să soluționeze mai ales cererea ca programul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
referitoare la apariții editoriale (de exemplu, romanele Răscoala de Liviu Rebreanu și Patul lui Procust de Camil Petrescu) sau la cărți aflate în acel moment în lucru: sunt anunțate volumul al treilea din Antologia poeților de azi de Ion Pillat („secondat de Z. Stancu”), romanul Mica publicitate de Tudor Mușatescu, un volum de nuvele al lui Mihail Sebastian. În 1933 „Cronica literară” devine o rubrică aproape permanentă, Lucian Ruga, semnatarul ei, comentând cu aplicație romane precum Camere mobilate de Damian Stănoiu
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează ample articole dedicate artei și culturii grecești, exemplificate adesea cu traduceri (Euripide, Aristofan, poezie clasică în genere). Îl secondează cu transpuneri din aceeași zonă G. Murnu. Lirica franceză își găsește un bun traducător în D. Nanu. Tălmăcirile în proza aparțin acelorași G. Murnu și St. Bezdechi, dar sunt realizate și de D. Ciurezu (din Kuprin) sau de Ioan Cazacu
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
prezență deosebită are în paginile revistei N. Iorga, care abordează numeroase probleme de istorie literară sau aspecte privitoare la viața din trecut. Astfel, el semnează un articol despre orașele oltenești în perioada modernizării (1760-1830), în aceeași zonă de preocupări fiind secondat de N. Bănescu, D. Furtună, Lazăr Toma, C.D. Fortunescu, Sextil Pușcariu, I. Lupaș, M. Strajanu, Constantin Cehan- Racoviță. Interesul pentru document și arhivă este viu și sunt scoase la lumină numeroase date noi despre scriitori ca Gr. Alexandrescu, B.P. Hasdeu
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]