2,270 matches
-
tradiționalismului tematic". Importante i se par la Negoițescu "reabilitarea" lui Macedonski, Șt. Petică, Mircea Demetriad, Mihail Săulescu, Dimitrie Anghel și "abilitarea" lui Mihai Beniuc și Șt. Aug. Doinaș. Prilej de teoretizări pe marginea ideii de jurnal a aforismului care "înfrunzește" seducător. "Caietul albastru" al lui Nicolae Balotă îi alimentează însă și tentațiile de a lua în răspăr mărturisirile cabotine ale diaristului. Despre amplul poem, "Anul 1940", de Nicu Caranica, publicat la editura "Eminescu" în 1997, (volum apărut cu mulți ani în
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
de mare, încât nimeni nu se revoltă că televiziunile au pus, la unison, bazele noului cult al personalității lui Ion Iliescu. Deși prezidentul calcă în străchini la fiecare apariție publică, o doamnă cam despletită de la ProTv îl găsește "fermecător" și "seducător", plin de spirit și căldură umană! Nu mă pot pronunța în legătură cu spiritul, dar căldură sigur era la Cotroceni: altminteri, duduia nu și-ar fi expus cu atâta dezinvoltură, prin bluza semitransparentă, mărețele denivelări ale pieptuțului și albeața sutienului. Atâta lingușeală
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
secolul XX", în care încercam să scot în evidență cîteva din trăsăturile lui caracteristice, că n-am insistat îndeajuns asupra rolului pe care l-au jucat în acest veac frămîntat pasiunile în jurul unor ideologii cu aparențe adesea pe cît de seducătoare și incitante pe atît de amăgitoare, capabile să prindă în mrejele lor milioane de oameni ajunși practic niște posedați în numele unor adevăruri în cel mai bun caz parțiale, și oricum prea complicate în prelungirile lor practice pentru a conduce fără
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
sînt scriitorii care depun mărturie pentru timpul politicos și temător pe care-l trăim" și "cu greu am putea da crezare unor idei exprimate pe tonul impersonal al sănătății mentale". Nu lipsesc de aici nici observațiile imprevizibile, cu atît mai seducătoare (Camus este "soțul ideal al literelor contemporane"), nici ironiile necruțătoare ("Ar trebui să-i fim recunoscători lui Sartre pentru faptul că s-a oprit după șase sute douăzeci și cinci de pagini"). Cititorul român se va opri cu interes asupra articolului dedicat lui
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
admite "păcatele tinerețelor" lui Eliade, Cioran sau Noica e supărător - el e perfect justificat și discuția se face și la noi de la un timp - ci convingerea lui că numai Nae Ionescu și emulii săi au existat ca ideologi veritabili și seducători într-o epocă în care, de ce n-am spune-o apăsat, democrația liberală era - totuși - la putere în România (cel puțin pînă în 1938), spre deosebire de Ungaria, Bulgaria și de alte țări central și est-europene pe care fascismul le luase în
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond, fermecătoare și rafinată ca stil, seducătoare în idei și atent frivolă, ca o causerie. Discuția are întotdeauna un background teoretic solid și clar argumentat, după care particularitățile aduse în prim plan sunt problematizate și deschise controversei. De pildă, capitolul Încurcături platonice ia în discuție poezia și
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
stârnise scandal. Dar de atunci, la mijlocul distanței dintre pozițiile extreme, muzicieni de excepție ca însuși Harnoncourt, Gustav Leonhardt, Rliot Gardiner, Sigiswald Kuijken, William Christie ș.a. au revelat un imens tezaur de muzici necunoscute, de sonorități inedite și un univers estetic seducător. Toată această mișcare de revival producându-se într-o epocă în care eram rupți de curentele vieții muzicale contemporane, rare au fost încercările de a duce aceste idei în practica noastră interpretativă ("Musica Rediviva", "Collegium Musicum", "Studioul de muzică veche
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
acest timp Gille "se încurcă" cu prietena cea mai bună a acesteia, cu o vecină și cu o contesă de prin împrejurimi. Momentul culminant în care cei doi se apropie, în sfîrșit, eșuează complet neprevăzut pentru cititorul obișnuit cu dezinvoltura seducătorului: Gille este incapabil să ducă la bun sfîrșit un act sexual început. Dacă pînă aici intriga predomină, de aici încolo lucrurile iau o întorsătură interesantă (formală, iarăși). Persoana a treia cedează locul persoanei întîi, a confesiunii. Gille își justifică eșecul
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
romanul și n-am spus încă nimic despre el. Și asta pentru că formula aleasă de Drieu este antinarativă (nu în sens experimentalist) - psihologia personajului (Drieu însuși, după biografi) este cea care-l preocupă. Autorul scrie încă o variantă a discursului seducătorului, a dandy-ului. Tocmai acele gînduri, justificări, legitimări constituie carnea romanului constituit ca un dialog permanent între Gille și "exterior". închei cu o mostră de rafinament (nu "stil") în "psihologia romanescă": "Astăzi, fiecare trăsătură a partenerei sale, văzută în lumina
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
mulți drept marginale și uneori chiar minore, Sontag are ținuta filozofului de calibru, convins că va descoperi un adevăr esențial despre natura umană. Profund neamericană, o asemenea postură stilistică și argumentativă au făcut din autoare o figură mai curînd bizară, seducătoare prin ciudățenia ei mai curînd decît populară ca urmare a inteligibilității ideilor prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual. Personajul principal al cărții este o actriță poloneză pe nume
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
plătește scump. Totuși, gesturi recuperatoare există. în mod paradoxal, multe dintre ele sunt cărți care se publică în Occident și reprezintă o surpriză chiar pentru aceia despre a căror lume se povestește. Bine documentate, riguros științifice, unele cu dimensiuni narative seducătoare, acestea ar trebui prescrise tuturor acelora care își doresc să trăiască într-o societate normală. Un exemplu, chiar dacă el dinamitează doar un colțișor literar din ignoranța și mitologiile legate de realitățile totalitarismului, este volumul despre întîlnirea din 1945 dintre poeta
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
oameni cât se poate de banali: o fată irlandeză - Felicia - venită la Birmingham pentru a-și căuta iubitul și un bărbat de vârsta a treia - Hilditch - șeful cantinei de la o mare uzină. Se naște sub ochii noștri un bizar și seducător cocktail - distanțarea cerebrală se contopește cu senzația brută, nedistilată. Pătrundem și călătorim în interiorul unor personaje solitare și descoperim un univers gândit și construit din valori schimbătoare: domnul grăsuț, politicos și meticulos, amator de delicii culinare, a fost, odinioară, un băiețel
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
dozaj artistic. Grotescul e mult prea căutat pentru a mai impresiona pe cineva. În plus, cvasi-omonimia sonoră a lui Muie cu Muiuț, protagonistul din 69, romanul lui Ionuț Chiva, ar fi putut fi evitată. La fel și insistența grosolană pe seducătoarea, nevinovata și delicata muie (cu gândul la Alessandro Baricco, firește!) ajunsă perversiune și ocară absolută în orice ceartă. În câteva cuvinte, proza lui Petre Barbu e aluvionară la modul "noroios" și "frumusețile" se amână precum unui alchimist frenetic dar pripit
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
deloc asemănătoare. E.F. Da, Ruth îmi e prietenă. Pe ea o interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris un poem lung, The Celebrants, care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. L.V. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul." Trebuie să mergem
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
ai păți aventurându-te pe străduțe neumblate. Teoria e discutabilă astăzi, când canoanele alternative coabitează firesc și când surprizele reevaluărilor critice amenință temeliile, consolidate în timp, ale valorilor oficial omologate. Privilegiul de a citi capodopere e, până la urmă, parte din seducătoarea meserie de cititor, iar romanul lui Jonathan Franzen, Corecții, tradus în sfârșit și la noi cu acuratețe de către Cornelia Bucur, adaugă încă un nume listei de mari prozatori contemporani americani (sigur, există o doză rezonabilă de risc în a începe
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
exemplar. Era o izbândă a poeziei românești, dar și o victorie pe care Alecsandri o obținea asupra lui însuși". Citind pastelurile unul după altul, mă simt - ca și în cazul altor autori comentați de el - în dezacord cu unele din seducătoarele ecleraje ale lui G. Călinescu, sau am rezerve la "generalizări" ale unor caracterizări valabile doar în unele cazuri. Așa se întâmplă cu teroarea "de fenomenul boreal", apropiat de "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic". Asemenea frisoane de mediteranean
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
ca seninul, mă întreb: cin’ v-a găsit? Cine-n voi se oglindește, și pe cine azi iubiți? Ochi gingași, fugari în noapte, de ce sunteți rătăciți? Unde stați, unde-nnoptați, ori îmi sunteți călători? Obosiți păreți pe boltă... ochi frumoși, seducători! Grija, cine vă mai poartă?... V-aș dori surâzători: Să v-aprindeți, mici steluțe, să luminați până-n zori. Să rămâneți sus pe boltă, și atunci când este soare, Nevăzuți să-mi lăcrimați - prinși de dor și-nfiorare. Numai eu vă știu și-
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
SUA - premieră (15, 17, 19). FEMEIA FATALĂ (La Femme Fatale) - producție SUA, 2002. Scenariul și regia: Brian De Palma. Cu: Antonio Banderas, Rebbecca Romijn-Stamos, Peter Coyote, Eriq Ebouaney, Edouard Montoute, Rie Rasmussen, Gregg Henry, Thierry Fremont, Fiona Curzon. Eroina principală, seducătoarea Laura Ash, care este centrul și, în același timp, punctul de plecare al animatului thriller, este o manipulatoare înnăscută, o făptură de o frumusețe răpitoare, o adevărată femeie fatală, adaptată cu multă inventivitate unei povești moderne. Laura se folosește de
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
lansându-se într-un experiment al minții și fanteziei: cum se vede lumea, când ceilalți nu știu că tu îi vezi? Gantenbein, văzătorul orb sau orbul văzător, nu este singur, ci unul dintr-o galerie de personaje prinse într-un seducător joc al perspectivelor mereu schimbate... Max Frisch: Numele meu fie Gantenbein. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 159. 000 lei. Psihologia iubirii Acest ghid se adresează acelor femei inteligente și decise, care vor să-l păstreze pe bărbatul iubit. Autoarea și-
Agenda2003-12-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280828_a_282157]
-
vieții, misterul conceperii universului, misterul îmbinării culorii și parfumului în floare, absolut toate acestea au căpătat răspunsuri. Și le oferă oricine și oricînd, specialiștii, mass-media, politicienii, prietenii, dușmanii. Mapamondul e un uriaș concert de răspunsuri. Pe voci multiple, una mai seducătoare decît alta. Iar dacă nu mai ai întrebări, la atîtea răspunsuri care ți se oferă, ești pierdut. Pentru că toată lumea, la toate nivelurile, pe toate canalele, prin toate mijloacele, îți oferă răspunsuri. Singurul care pune întrebări pe lumea asta e artistul
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
pămîntului, timpului, istoriei, sieși, le pune direct, indirect. Dar cui îi mai pasă de întrebări, cînd are răspunsurile gata pregătite, oferite cu atîta larghețe, cu atîta solicitudine? Dar ce să mai facă artistul cu întrebările lui în acest concert extrem de seducător, de atractiv al răspunsurilor? Se retrage în spațiul strîmt, îngust, al locului, acolo unde întrebarea abia șoptită are, din nou, ecou. La început a fost cultura tribului, cu zeii, parazeii și înțelepții ei. Am ajuns, s-ar părea, în același
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
Marius Miheț Două aspecte definesc noul volum al Martei Petreu. Mai întâi, frumusețea scrisului. O proză confesivă seducătoare, dublată de publicistica executată când laborios, când simplu, de o senzuală limpezime. A doua trăsătură ține de năduful în exces, de energia negativă purtată de scriitoare față cu... critica literară. E neproductiv să privești ca autor împlinit, de multe ori
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
trimit la conceptul hegelian Zeitgeist / genius seculi, atât de dezbătut în epocă și ironizat de Herder: „Este el un geniu, un demon? sau un strigoi, un înviat din vechi morminte?, ori poate e o suflare de vânt cu sunet de seducătoare harpă eoliană?”. Obosit de toate aceste lecturi prea „cuminți” pentru un spirit luciferic, Faust ajunge să se declare nemulțumit nu atât de cât știe un om, cum o face Wagner, cât de ce înțelege el: „Am studiat cu râvnă, ah, filosofia
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Cosmin Ciotloș Extrem de discretă ca prezență publică (și publicistică), Alexandra Ciocârlie este, totuși, primul dintre criticii tineri care-și asumă un proiect interpretativ larg (adică deopotrivă cuprinzător și, intelectual vorbind, generos). Nici ideologiile, din ce în ce mai seducătoare, constat, pentru din ce în ce mai mulți colegi din branșă, nici ambițiile (aflu că unul dintre cronicarii cei mai tenaci ai ultimului deceniu are în plan să ardă etapele, reformând, anunță el, canonul !) nu i-au alterat în vreun fel parcursul. Pentru un
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
lecția învățată: să cunoască adevărul prin detașare. Farmecul confesiunilor ei intelectuale vine și din transcrierea metodică a unei sobrietăți ce exclude din discurs orice derapaj spre slăbiciune. Nici nu se putea altfel, doar modelul ei este Jean Seberg, actrița educată, seducătoare, inaccesibllă. Provocatoare. Amatorul de intimități de orice fel nu le va găsi aici, nici datele coerente ale unei biografii reușite. Autoarea are grijă să întrerupă rememorările, cum spuneam, cu dese excursuri. Așa încât, eul ei biografic este scufundat în apele înșelătoare
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]