428 matches
-
degrabă rezistente la frig, în timp ce varietățile târzii suportă mai bine căldura. Odată acest lucru stabilit, experiența dovedește că lucrurile nu sunt atât de simple și că, uneori, legumele târzii apar înaintea celorlalte. Puteți semăna singuri, fie că e vorba despre semănături la interior, fie că e vorba de exterior. Unele legume, cum sunt morcovii, fasolea și ridichile, pot fi semănate direct în pământ, în timp ce altele, ca ardeii și roșiile, trebuie, de preferință, să fie sădite în ghivece la interior. Altă soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
care sunt plante din țările însorite, semănatul semințelor în interior vă va permite să obțineți mai rapid o recoltă mai abundentă. În plus, numeroase plante cu flori anuale, precum petuniile sau begoniile, trebuie semănate în interior. Pentru a reuși cu semănăturile „de-acasă”, trebuie să respectați mai multe condiții, adică lumină potrivită, temperatură convenabilă, un grad de umiditate ridicat și un pământ sănătos și ușor. Fără toate astea, chiar și cele mai bune semințe din lume nu vă vor satisface așteptările
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
una din cele mai delicate) nu se dezvoltă decât abia când este pusă pe pământ. Pentru mazăre sau fasole veți săpa la 5 centimetri adâncime; dimpotrivă, pentru varză sau ridichi, veți trasa o brazdă cu o adâncime de 2 centimetri. Semănăturile la lumina lunii Respectați calendarul lunar pentru a semăna: acest lucru va permite o mai bună încolțire. Este, într-adevăr, recomandat să plantați anumite specii când luna este în creștere (fasole, roșii, ardei) și altele când luna este în descreștere
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
faceți găuri la o distanță de cel puțin 30 de centimetri, în care veți pune boabe. În loc să semănați boabele una câte una, cum se face pe brazdă, puneți mai multe (între trei și cinci) în aceeași gaură. Apoi, ca pentru semănăturile pe lungimea rândului, acoperiți cu un strat subțire de pământ pe care îl veți nivela cu grebla. Puteți, de asemenea, să tasați pământul și să acoperiți cu un amestec de turbă și ierburi tunse de pe gazon. Acest lucru pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
lăsați acolo timp de o săptămână. Busuiocul Spre deosebire de celelalte plante aromate anuale, care pot fi semănate direct în pământ, busuiocul trebuie semănat mai întâi în ghiveci, la interior, din luna aprilie. Îl veți răsădi o lună mai târziu. De reținut Semănăturile de mărar, de hasmațuchi și de coriandru trebuie refăcute de două ori între lunile aprilie și iunie. Pentru plantele aromate care preferă solurile aride și care au nevoie de foarte multă lumină, alegeți un teren cu expunere la sud sau
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci sfârșitul cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 265C. footnote> (...) Fă părtași pe frați la grâul tău, dă astăzi celui lipsit ceea ce mâine va fi putred. Nu există o mai rea lăcomie, decât a nu da săracilor nici măcar cele ce se
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
primit pe Razis. Seara cu Elisabeta, scris. Ora 11 în pat. Senin cu stele. Luni, 8/20 martie Vânt, cer fără nori. Ora 11 ministrul de finanțe Lecca; este și el foarte îngrijorat din cauza secetei enorme și a vântului continuu. Semănăturile au suferit foarte mult. După-amiaza audiențe, cu Elisabeta. Seara scris. Marți, 9/21 martie Vânt, enorm de uscat. Înainte de amiază Stătescu, Dabija. După-amiaza de la 2 la 5 inspecție a Batalionului nr. 4 Vânători și a Regimentului nr. 2 Infanterie, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
stil vechi. După-amiaza, orele 2-4½, inspecție a Batalionului nr. 2 Geniu de la Cotroceni și a noii Pirotehnii. Vânt și praf. Seara cu Elisabeta, scris până la ora 11. Frig. Vineri, 12/24 martie Enorm de uscat, cer senin. E pericol pentru semănăturile din toamnă. Înainte de amiază nici un ministru, întreaga zi acasă. Cu Elisabeta. Camera votează calea ferată spre Dobrogea. Domeniile încă nu au ajuns pe ordinea de zi. Seara scris. Vânt. Sâmbătă, 13/25 martie Vânt puternic, enorm de uscat. Cerul însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din nou. Cer senin, cu stele. Scris până la ora 11. Sâmbătă, 3/15 aprilie Senin și soare, foarte cald, vânt puternic dinspre vest. Lecca și Anghelescu la mine, vin de la Bacău și Craiova, pretutindeni secetă cumplită, foarte mari pagube la semănături. După-amiaza cu Elisabeta. Se înnourează din nou. Barometrul coboară foarte puțin. Seara cu Elisabeta, scris, citit până la ora 10½. Cald. Duminică, 4/16 aprilie Atmosferă foarte umedă, semne de ploaie. Ora 10 capela episcopală. După-amiaza audiențe. Soare. Ora 4 Stöhr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Nu plouă. Barometrul staționează. Luni, 5/17 aprilie Noaptea nu plouă. Soare, mai târziu înnorat. Înainte de amiază Anghelescu, scris. Basset, Crețeanu. Ora 4 Stöhr, cad câteva picături de ploaie, se oprește însă. Din toată țara cele mai triste vești despre semănături. Dacă nu va ploua în următoarele 4-6 zile, recolta e pierdută. Porumbul nu poate fi săpat, din cauză că pământul e prea uscat. Seara scris. Marți, 6/18 aprilie Noaptea nu plouă. Dimineața soare, foarte umed, mai târziu acoperit. Ora 11 Brătianu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11 încă Basset la mine. Cu Elisabeta la gara Târgoviște, de față miniștrii, D. Brătianu, primarul, D. Sturdza, Bibescu etc. Ora 11½ plecarea, tren special. Ministrul Lecca și Fălcoianu călătoresc cu noi. Ora 12½ Crivina, a plouat puțin în Prahova, semănăturile sunt însă foarte firave. Ora 1 în Câmpina, 1½ Comarnic, unde începe o ploaie puternică, dar numai în munți, ora 3 în Sinaia, ploaie torențială și vânt rece. Lecca merge la Predeal. La mănăstire, biserică. Ora 4 la castel. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tip talpa gâștii, montat pe un mecanism cu pârghii sub formă de paralelogram, care urmăresc denivelările solului. Realizarea unui pat germinativ bun și semănatul în condiții optime sunt verigi tehnologice esențiale pentru succesul pră șitului. Tradiția engleză de a grăpa semănăturile poate deplasa semințele între rânduri, făcând pră șitul extrem de dificil și cauzând pierderi de plante. în afară de cazul când mărunțirea terenului a fost făcută la timp, lățimea prășitului nu trebuie să fie mai mare decât cea a brăzdarului, deoarece rândurile cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la această boală la fel ca și îngrășarea excesivă cu îngrășăminte pe bază de azot. Arăturile adânci de vară, distrugerea samulastrei, amplasarea corectă a grâului într-un asolament, sunt lucrări ce scad posibilitățile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semănăturile de toamnă. Cultura poate fi tratată cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze (vezi lista la pag.37). 1.1.10. Rugina galbenă Puccinia striiformis Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă grâul, dar pagubele cele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzelor și șiștăvirea accentuată a semințelor (fig. 8). Transmitere-răspândire. Ciuperca în condiții de temperaturi moderate și umiditate atmosferică ridicată, se răspândește ușor prin sporii de vară în timpul primăverii și verii, apoi trece pe samulastră și de aici pe plantele semănăturilor de toamnă. Dacă temperaturile din timpul verii depășesc 25-29șC, sporii sunt omorâți, iar infecțiile de toamnă se vor produce cu spori aduși de vânturile din N, N-V și V, unde verile sunt răcoroase și umede. Sporii de rezistență nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu poate fi convingătoare la acest moment, dar nu acesta este punctul nostru central aici. Practicile amintite megeau de la închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și până la măsuri privind îmbunătățirea culturii pământurilor prin forțarea țăranilor să are bine, să alterneze semănăturile, să folosească gunoiul în loc să-l arunce, fiecare proprietar să își adune la un loc pământurile de obicei foarte fărâmițate, formarea asociațiilor țărănești care să permită "punerea în comun a muncii", achiziția de unelte în comun sau vinderea în comun a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caligrafia delicată a titlului, e înfățișat un chip de tânăr îngândurat, cu frunte și plete eminesciene: un „luceafăr”. În interior, desenele, vignetele perpetuează motive patriarhale: peisaje cu copaci, o fată așezată la o margine de lac, o cruce înălțată peste semănături, o casă de țară cu cerdac, un drumeț cu toiag, un ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
și una de mălai pe săptămână (subl.ns.)”. Ajungând la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii oameni au ales soluții extreme, conform celor relatate de Ion V. Iacob în continuare: „...în unele părți ale județului s’a observat că semănăturile de grâu, orz, etc. au început să fie stricate, parte însuși (sic!, n.n.) de proprietari, iar parte se fură”. Se pare că tov. secretar general al UTM Vaslui avea informații complete asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Jandarmi să se întocmească situație de stricăciunile produse de bombardamente și anume: 1) Numele și pronumele păgubitului; 2) Profesiunea; 3) Nr. membrilor de familie întreținuți în familia păgubitului; 4) Stricăciunile cauzate la: case, hambare, coșare, vehicule, animale, vii, livezi, semănături, etc., precum și valoarea pagubei în total pentru fiecare locuitor”. Măsurile luate au fost imediate. Pe 9 iulie, primarul Andrian cerea șefului poliției Huși ca chiar în seara acelei zile să-i fie prezentată o situație. Evaluările pe teren urmau a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de turturi de gheată și stelute argintii. Deși are inima de gheată, ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a învelit pământul cu covoare albe și moi de nea ca să nu înghete firele de iarbă, rădăcinile florilor, semănăturile din toamnă și să le tină cald până la primăvară. Și tot ea învelește crengile copacilor în puf de zăpadă, pune cușme albe caselor. Iarna și-a dat seama că surorile ei au trecut pe aici și ca să mai vină și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Lantz Buldog". Majoritatea muncilor agricole se făcea cu caii. Inclusiv arătura. În acest fel ciocălăii, adică partea rămasă după tăiere și rădăcinile porumbului, rămâneau la suprafața arăturii și proprietarii le adunau și le dădeau foc pentru a pregăti terenul viitoarei semănături. Prin urmare, puteau fi adunate, fiind bune de foc. Și noi ne-am făcut provizii de combustibil din acest produs de origine agricolă. Ne-am așezat în linie dreaptă, avându-l pe tata ca reper: doi frați în stânga și doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îndrăzneți - ingratul fiu al lui Eson ar fi înfruntat singur, neînarmat, flăcările aruncate de nările taurilor și ar fi semănat, sub brazda arată cu ei, sămânța din care să iasă războinicii inamici ca însuși cultivatorul să cadă victimă propriei lui semănături! Câtă necinste, o sceleratule, ar fi dispărut odată cu tine! Și câte nenorociri mi-ar fi fost luate de pe cap! Îți dă oarecare satisfacție să-i amintești unui ingrat binefacerile uitate: de această plăcere vreau să mă bucur, fiindcă e unica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe ogoarele eliberate de recoltă, la păscut. Satul pare un stup de albine. În fiecare gospodărie, toți membrii familiei trudesc de zor. De obicei, tatăl sau bunicul, stabilește pentru fiecare zi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De mare ajutor le-au fost în anul acesta copiii Emilia și Mihai, care le-au trimis bani regulat, e drept că sume mici dar cei de acasă le-au folosit cu chibzuință și au izbutit să termine recoltările și semănăturile de toamnă și să cumpere și o parte din lemnele pentru iarnă. Costache a mai câștigat ceva bani pentru copiii de acasă, cei de vârstă școlară muncind și la boierul Jac Marcopol. Erau îngrijorați că de câteva luni nu mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
komendatura”, ei aveau grijă să îndrume convoaiele militare ce străbăteau zona. în curând s-au întors din refugiu slujbașii de la primărie, învățătorii și profesorii precum și preotul. Lumea se străduia să intre în normal, să strângă recoltele, să pregătească ogoarele și semănăturile de toamnă, într-un cuvânt, să reia viața normală. O întâmplare a facut mare vâlvă în târg: comandamentul sovietic dăduse de știre populației să anunțe dacă au văzut nemți în armați prin zonă. Oamenii nu prea înțelegeau rostul acestei măsuri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]