581 matches
-
cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cuvânt. Ce ar fi fost de Statele Unite dacă cele 48 de state ce o compun, ar fi avut administrația separată de centru și armata proprie! La data la care revenim, Iowa e în plină muncă agricolă. În nord se continuă semănatul. În centru s-a terminat, iar în sud desigur că se prășește. Pe drum un cauciuc ține să-mi pună cunoștințele la încercare. E prima pană. Trebuie să-l schimb. Singura fericită e Sănduța. Ziua e caldă, frumoasă, vântul adie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De asemenea se ține pământul permanent curățat de buruieni. Semănatul se face obișnuit, în ultima decadă a lunii septembrie. Lucru curios, sămânța nu se tratează contra mălurei, nu se saramurează. La noi, operația se făcea și nu era ușor să amesteci cantități mari de sămânță, să le umectezi și apoi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cai sau doi boi și cel mai des cu două vaci care pe deasupra mai trebuiau să dea și lapte. țăranii mai săraci se întovărășeau punând fiecare câte un animal, adesea acesta fiind singura vacă. Arăturile erau executate în față, iar semănatul se făcea numai cu mâna. îngrășarea terenului din câmp nu se făcea deloc, gunoiul de grajd fiind aruncat la gârlă sau pus cel mult în grădină și aceasta datorită slabei propagande agricole. Arături adânci de toamnă nu se făceau. Acestea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mâna. îngrășarea terenului din câmp nu se făcea deloc, gunoiul de grajd fiind aruncat la gârlă sau pus cel mult în grădină și aceasta datorită slabei propagande agricole. Arături adânci de toamnă nu se făceau. Acestea se executau numai înaintea semănatului de primăvară, așa cum se proceda la porumb. Sămânța de porumb era aruncată cu mâna pe suprafața nearată și apoi se trecea la arat. Ponderea cea mai mare în cultura plantelor de câmp, o deținea porumbul și mai apoi grâul. Porumbul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
șiraguri cu dinți de fasole și alte zorzoane și se ocupau cu ghicitul viitorului la fetele cele mari și chiar la unele neveste mai tinere cărora le preziceau copii mulți, belșug și fericire. în dimineața Anului Nou copiii umblă cu semănatul (sorcova) și urează vecinilor, cunoscuților și celor pe care îi întâlnesc pe drum, sănătate, fericire și belșug în noul an, aruncând înaintea lor semințe de cânepă, grâu, orz, ovăz sau chiar de orez. O variantă a acestei sorcove suna cam
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pentru mărunțire și nivelare. Acest sistem de lucrare se impune din cauză că primăvara arătura denivelată se zvântă neuniform, motiv pentru care nu se poate trece repede la pregătirea patului germinativ. Lăsarea arăturii negrăpate peste iarnă atrage după sine o întârziere a semănatului cu mai multe zile, fapt ce se răsfrânge negativ asupra producției. într-o arătură negrăpată din toamnă se obține un răsărit mai puțin uniform. Lucrarea arăturii din toamnă comparativ cu lucrarea numai în primăvară, aduce sporuri de recoltă care merită
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu discuri, iar dacă arătura nu a fost nivelată din toamnă indiferent de natura solului, se face mai întâi grăparea și apoi lucrarea cu grapa cu discuri ușoară. Lucrările de pregătire a patului germinativ se efectuează în ziua sau preziua semănatului. Indiferent de agregatul folosit, patul germinativ nu se va pregăti la adâncimi mai mari de 6-7 cm, ținându-se seama de faptul că năutul nu se însămânțează la adâncimi mai mari de 5-6 cm. în condițiile țării noastre se recomandă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
O arătură cât mai nivelată și mai bine mărunțită și un pat germinativ bine pregătit constituie pentru năut garanția unui răsărit rapid și uniform, o creștere bună a plantelor și o producție ridicată de boabe. II.2.4. SĂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL II. 2.4.1.SĂMÂNȚA Sămânța este unul din factorii principali de producție la năut, de calitatea căreia depinde obținerea unor producții mari de recoltă. Sămânța destinată semănatului trebuie să aibă o puritate biologică de minimum 98%, puritatea fizică minimum
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor și o producție ridicată de boabe. II.2.4. SĂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL II. 2.4.1.SĂMÂNȚA Sămânța este unul din factorii principali de producție la năut, de calitatea căreia depinde obținerea unor producții mari de recoltă. Sămânța destinată semănatului trebuie să aibă o puritate biologică de minimum 98%, puritatea fizică minimum 97%, germinația minimă 80%, umiditatea maximă 14%, MMB cât mai mare posibil (MMB>200-250g) și să provină din culturi certificate. Soiul cultivat să facă parte din grupa celor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o parte la selecția și ameliorarea unui număr important de tulpini de bacterii specifice plantei, iar pe de altă parte la stabilirea unor tehnologii de producere a biopreparatelor și de folosire a lor la tratarea semințelor. II.2.4.2.SEMĂNATUL Epoca de semănat a năutului este, în cele mai multe cazuri, primăvara timpuriu. Ținând seama că năutul pentru a germina necesită apă multă (75% din greutatea seminței), că temperatura minimă de germinare este de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a năutului este, în cele mai multe cazuri, primăvara timpuriu. Ținând seama că năutul pentru a germina necesită apă multă (75% din greutatea seminței), că temperatura minimă de germinare este de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de primăvară până la -60C, semănatul este recomandabil să se facă primăvara foarte timpuriu. O însămânțare timpurie este 32 necesară, mai ales, în regiunile de stepă ale țării, unde primăvara este de regulă secetoasă și solul se usucă repede din cauza vânturilor puternice. Epoca optimă de semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
are o influență deosebită asupra germinației seminței (NATALIA VASILIU, 1958) (tabelul 17). Experiențe cu epoci diferite de însămânțare s-au efectuat și la Staținea Moara Domnească de către A. IONESCU, I. COSTACHI și GH. TUȚĂ care au scos în evidență importanța semănatului în epoca optimă arătând că întârzierea lui scade simțitor producția (tabelul 18). Influența epocii de semănat asupra producției de năut (IONESCU AL. 1956) Epoca de semănat Producția (kg/ha) Producția relativă (%) 30 martie 1317 100 10 aprilie 1050 80 20
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
luna februarie) este superior celui semănat primăvara, producția fiind mai mare cu peste 690 kg/ha (SINGH, K.B., 1997). Numărul zilelor până la înflorit și maturare, talia plantelor, numărul ramurilor și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M., 1992). Semănatul timpuriu are efect pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producția fiind mai mare cu peste 690 kg/ha (SINGH, K.B., 1997). Numărul zilelor până la înflorit și maturare, talia plantelor, numărul ramurilor și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M., 1992). Semănatul timpuriu are efect pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-a obținut în epoca I, când s-au semănat 65 b.g./m2, iar în epoca II când s-au semănat 50
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în așa fel încât să fie cu putință 34 executarea cu ușurință a lucrărilor de îngrijire. Distanța între rânduri de 50 cm face posibilă prașila manuală, ea însă îngreuează mecanizarea acestei lucrări. Unele experimentări făcute la Krasnodar au dovedit că semănatul în rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a lucrărilor de îngrijire. Distanța între rânduri de 50 cm face posibilă prașila manuală, ea însă îngreuează mecanizarea acestei lucrări. Unele experimentări făcute la Krasnodar au dovedit că semănatul în rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm face posibilă prașila manuală, ea însă îngreuează mecanizarea acestei lucrări. Unele experimentări făcute la Krasnodar au dovedit că semănatul în rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la Krasnodar au dovedit că semănatul în rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Distanța între rânduri este influențată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]