5,553 matches
-
al cărui preț e pierderea sufletului. Mai mult, pactul cu dracul îți astupă conștiința pînă într-atît de adînc că devii solidar cu propria-ți precaritate, ajungînd să fii încredințat că adevărul e de partea ta. Uitați-vă în jur la semenii cu porniri decisive: nu au nici o îndoială că sunt de partea bună a baricadei, privindu-și adversarii ca pe niște pigmei retardați. Că Satana a fost sau nu un înger căzut e o chichiță teologică fără repercusiuni prea mari asupra
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
natural de a munci... prin țăranii care știu că sunt purtători de obidă, de cale dreaptă și de veșnicie... prin frații noștri alungați din vatra largă a Țării, spre a-și împlini în surghiun așteptarea unei vieți mai bune... prin semenii noștri care flămânzesc neștiuți de nimeni între asfaltul crud al străzii și Cerul îndurător a toate... România s-a trezit! Nu putem sta deoparte, nu putem rămâne în urma Ei! Trebuie să ne trezim și noi! Cei care au aservit condiția
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
pe tiranul Cesare Borgia și pe papa Julius II, comentatorii ulteriori au crezut de cuviință că principiile cinice ale funcționarului din Palazzo Vecchio sunt valabile pentru om în general, care ar fi mânat de aceeași ambiție de a-și stăpâni semenii. Cu alte cuvinte, omul ar fi obligat prin chiar natura lui să mintă, să înșele sau să se facă mai degrabă temut decât iubit. Eroare! Machiavelli scrie primul manual al politicianului. Nicidecum al ființei umane. Grație lui, politica devine o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2401_a_3726]
-
de antropologi, că natura umana ar fi, comparativ cu a altor ființe vii cel putin, în chip fundamental bună. Așadar, instinctul nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și antropologii, nu e semnul vreunei gîndiri religioase creștine, care vrea să vadă în om o ființă dăruita cu bunătate de
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
occidental al individului rațional, autonom și perfect repliat asupra lui însuși. Respectul pe care îl are occidentalul de azi față de legea juridică derivă dintr-un instinct de conservare, din frică să de a nu rămîne singur pe lume, izolat de semenii lui. Comunicarea "individului" rațional cu sinele, cu aproapele și Dumnezeu a fost dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi și instituții. Dacă ordinea juridică a societății este încălcată, omul vestic
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
în rîndul teoreticienilor noi ai literaturii. În martie 1974, cînd am avut primul dialog, Tzvetan Todorov lasă deschisă, în ce-l privește, posibilitatea unei "depășiri a literaturii ca obiect de studiu" spre o mai largă problematică a "comunicării verbale cu semenii"; ea s-a produs, într-adevăr, în anii următori, cînd altor cărți de poetica precum Genurile discursului, Simbolism și interpretare (1978), sau Mihail Bahtin. Principiul dialogic (1981), îi succede suită de studii despre "relația cu celălalt", ilustrînd o semiotica a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Percepem munca din perspectiva utilității practice, vocației, evoluției pe scara socială. Condiție fundamental umană, munca sub varietatea formelor ne îndepărtează de stigmatizarea semenilor, ne ajută să nu pierdem identitatea, ne oferă stima de sine. Ce facem însă în cazul în care avem o dizabilitate fizică? Dacă în Uniunea Europeană, ocuparea forței de muncă de către persoanele cu dizabilități este de 50 la sută, în România
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
satisfacția descoperirii unor noi aspecte și fațete ale neobositului autor și om de cultură, Dan Brudașcu, care afirma într-unul din multele interviuri pe care le-a dat că „aș munci la fel de mult dacă nu chiar mai mult pentru binele semenilor mei, pentru această țară. Fără să cer vreodată vreo răsplată”.
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
conform standardelor europene. Câțiva colegi din asociație i s-au alăturat în munca de renovare. Îngijiri paleative într-un conac Povestea de viață a lui Cristian Roșu este impresionantă, dar el nu se consideră cu nimic deosebit. Este preocupat de semenii săi mai puțin norocoși. Are un vis de îndeplinit pentru multi dintre cei diagnosticați cu boli cronice, aflați în stadii terminale sau în momente de cădere alertă a sănătății. Domnul Roșu a indentificat ruinele unui conac în comuna Hotarele, Județul
Drama unui soldat român din teatrele de operațiuni, îmbolnăvit de malarie și HIV () [Corola-journal/Journalistic/21809_a_23134]
-
Ce faci atunci când nu lucrezi? A.M.: Mă joc cu Alexandra, surioara mea de 13 ani, sau cu pisicile, citesc sau mă uit la vreun film. Ceea ce trebuie să menționez este că nu prea am timp liber. R.: Cum îti ajuți semenii? A.M.: Eu merg pe principiul că "ajutorul nesolicitat este echivalent cu impolitețea", de aceea nu ajut pe nimeni care nu îmi solicită ajutorul. Încerc să îi ajut pe toți cei care îmi cer ajutorul, iar modalitatea diferă de la un caz
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
de instrucție, îmbogățind experiența. Mult mai târziu, la orele de curs ale regretatului profesor de criminalistică Valentin Sava, efectuând seminare la Institutul medico-legal sau studiind după celebrul tratat al lui Mina Minovici, unde toate modalitățile de vătămare și ucidere a semenului se ilustrau cu amănunțite fotografii și schițe, am înțeles ce ființă fragilă este omul, cât de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu apăreau în culori, nu făceau concurență savantului tratat. Erau, pe
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
ale unei femei de la țară sau ale unui șofer prezintă pentru prozator un interes maxim, devin evenimente. Ioan Groșan are grijă să nu fie niciodată patetic, însă seriozitatea cu care își îndeplinește rolul de cronicar umil a tot ceea ce fac semenii reprezintă o formă de patetism. Citind cartea, regreți că nu te-ai aflat în raza privirii sale, pentru a fi cuprins într-o conștiință și pentru a fi, astfel, salvat. Scriitorul inspiră încredere prin desăvârsita sa sobrietate. El nu suferă
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
lacomă din cauza privațiunilor de tot felul, ispășește dinainte, la ea acasă, printr-o supunere umilitoare, speranța de a exercita cîndva o tiranie a ei, la alte popoare..." " Ce a păcătuit omul în fața lui Dumnezeu ca să condamne șaizeci de milioane din semenii săi să trăiască în Rusia?" La o astfel de întrebare, uriașă, nu ar fi putut răspunde decît titanii ruși... Gogol, Tolstoi, Dostoievski. E singurul imperialism valabil. Marchizul de Custine definea URSS-ul lui Stalin avant la lettre, și asta în
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
care socoate că se află omenirea, este surprinzătoare pentru un scriitor american: cosmopolitanismul. Renunțarea la orice loialitate de grup (indiferent ce fel de grup, dar mai cu seamă grupul etnic) și îmbrățișarea, în schimb, a universului întreg și a tuturor semenilor. The world is my oyster, spune o vorbă în limba engleză. Lumea e casa mea, în aproximare romanească. Cosmopolitul este insul care se simte în largul lui oriunde, pentru care nu există un acasă după care să tînjească, sau căruia
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
-se obiectul ridiculizării celorlalți, al unei percepții răutăcioase și disprețuitoare. Chirurgul nu le oferă doar un remediu la înfățișare, ci un leac psihic, o reparație a încrederii în sine. Și judecînd după statisticile citate de Gilman, o bună parte din semenii noștri au gravă nevoie de vindecarea psihică pe care le-o promite chirurgia: în anul 1992, 30.000 de femei în Statele Unite au suferit operație de mărire a sînilor, alte 8.000 de ridicare a sînilor, 40.000 de reducere
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape în permanență de
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
de încredere. Dar când în același paragraf descoperim o referire batjocoritoare și la adresa lui Gabriel Liiceanu, nu mai putem lua în serios presupusa lui intransigență. începem să credem că justițiarul nu este cu adevărat un justițiar, ci un maniac al denigrării semenilor, că - imatur - își găsește o plăcere vinovată în scandalizarea celor din jur. Impresia este atât de puternică, încât ne întrebăm dacă nu cumva înainte de 1989, când a protestat împotriva lui Ceaușescu, Dan Petrescu a făcut-o nu ca "dizident", ci
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
ci de o energie artistică ieșită din comun, care obligă realitatea să-și dezvăluie suprarealitatea. Imaginația Norei Iuga este și o armă (pentru deținerea căreia poeta ar trebui să aibă o autorizație). Cu ajutorul ei, ca sub efectul unui laser, un semen antipatic poate fi transformat în orice, de exemplu într-o roată de căruță: " El era totdeauna cuminte/ și cu mâinile legate de picioare/ se-nvârtea covrig/ pe-o osie de căruță/ și nu scârțâia niciodată." (Portret) Ar trebui să ne
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
studii teologice, în țară, în străinătate, alții, diriguitori de înalte prestații religioase ș toți însă convinși că în afara credinței, a Bisericii sau chiliei, schitului ș.c.l. nu-și pot verifica revelațiile, nu se pot impune ca slujitori întru mântuirea semenilor contemporani, dar și a celor care vor veni în veac. Așa că, din categoria acestora, al căror urcuș spre Dumnezeu a început din timpul vieții lor de pământeni, se impune să reținem numai pe aceia care, deși în lume, au fost
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
s-a întîmplat, după ce se întoarce. Acest refuz de a vorbi este o formă de violență, de agresivitate. Căci noi, oamenii, suntem o specie care vorbește. Aceasta ne și deosebește de animale și dacă nu vorbim ne înstrăinăm complet de semenii noștri. Nu trebuie să mai insist asupra acestui adevăr: un străin stîrnește ură în jurul lui. În romanul, despre care vorbim, consecința tăcerii eroinei este moartea. Prima mea carte este romanul vocii care tace. Virtuosul este romanul vocii care cîntă, iar
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
printr-o cursivitate care pare simplă, dar este totuși subtil controlată și complicată prin jocul evident, dar nu mai puțin rafinat, al structurării pasajelor-paragrafe. O iarnă la Stockholm relatează drama omului contemporan, măcinat de singurătatea pe care o găsește între semenii săi. Personajul principal, care narează întreaga poveste, este o femeie dezamăgită în dragoste, înșelată, într-un fel sau altul, de toți bărbații pe care îi întîlnește, copleșită de sentimentul respingerii, măcinată de suferința pe care i-o provoacă înțelegerea faptului
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
superiorității provizorii, asupra evreului care interpretează, la comanda ofițerului, rolul lui Shylock, spunîndu-i, țipîndu-i, în timp ce-l lovesc și-l maltratează că e "un jidan împuțit". Aceasta e limita, fundul prăpastiei: condiționate adecvat, victimele se solidarizează în persecutarea fizică și umilirea semenului lor. Din acest moment ei și-au pierdut sufletul, în camerele de gazare intră supuse trupurile celor care au traversat teritoriul suferinței, lăsîndu-și sufletul acolo. Cu demnitate, fără grabă, aproape gospodărește se dezbracă și își împăturesc hainele. Toate. Cu masca
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
confrunte cu un viol ca în Capcane mici, capcane mari (Cehia, 1998), filmul Verei Chytilová unde castrarea amendează nemijlocit politicianismul și demagogia. Condițiile vitrege din vremea războiului civil distrug o dragoste oricum începută prost pentru Vassiliki (Grecia, 1997). Cu intoleranța semenilor are de luptat și simpaticul protagonist din filmul lui András Salamon Aproape de dragoste (Ungaria, 1998), băiat de la țară ajuns polițist la oraș, care nu va renunța la apetitul său teribil pentru viața trăită frenetic alături de un cîine și o chinezoaică
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
ortodoxist. Deja se observă o tendință de ideologizare a scrisului său. 2. Refuză "tentația mizantropiei". Nu pretinde nimeni, în mod naiv, că marii scriitori îi iubesc pe oameni (deși unii chiar îi iubesc). însă este sigur că ei își privesc semenii cu respect și speranță, fie și numai pentru că în mințile lor și ale urmașilor lor și ale urmașilor urmașilor lor își pun la păstrare opera. Cristian Bădiliță, Tentația mizantropiei (Stromate), jurnal, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000. 198 pag.
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
general, avea o puternică propensiune către răfuiala cu majoritatea ființelor umane luate în parte"; delicatul Shelley, moralist, estet și socialist avant la lettre, "cel mai politic dintre toți poeții englezi", era ca și Rousseau, "consumat de o dragoste furibundă pentru semenii lui, dar cu o flacără abstractă care îi frigea adesea pe bieții muritori aflați în preajma ei" - și așa mai departe. Să fi fost toate aceste biografii muiate într-un senzațional defăimător tocmai din dorința de a le face mai ușor
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]