1,082 matches
-
mingilor aruncate spre poartă; scoaterea mingii din dribling. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; așezarea pe teren în sistemul de atac cu jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: intercepția; replierea; atacarea adversarului cu mingea și retragerea pe semicerc; așezarea în apărare în sistemul 6:0. Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault, dublu dribling, pași. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: poziții și deplasări specifice; pasa (ridicarea) mingii pentru atac; lovitura de atac procedeu drept; serviciul de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
demarcajul; pătrunderea; depășirea; așezarea pe teren în sistemul de atac cu jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: intercepția; replierea; atacarea adversarului cu mingea și retragerea pe semicerc; așezarea în apărare în sistemul 6:0. Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault, dublu dribling, pași. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: poziții și deplasări specifice; pasa (ridicarea) mingii pentru atac; lovitura de atac procedeu drept; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite în apărare: poziții și deplasări specifice; preluarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alergare și din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasările specifice; scoaterea mingii din dribling; smulgerea mingii de la adversar; capacul. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; recuperarea; “dă și du-te”; atacul cu așezare în semicerc; contraatacul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului; urmărirea la panou; intercepția; replierea; sistemul de apărare om la om. Joc bilateral. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu șiretul interior, exterior și plin, de pe loc și din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în atac: pătrunderea; contraatacul; așezare în sistemul de atac cu un jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: replierea; atacarea jucătorului cu minge și retragerea la semicerc; așezare în sistemul de apărare 5 + 1. Joc bilateral. 4
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în atac: pătrunderea; contraatacul; așezare în sistemul de atac cu un jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: replierea; atacarea jucătorului cu minge și retragerea la semicerc; așezare în sistemul de apărare 5 + 1. Joc bilateral. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: deplasări specifice; pasarea (ridicarea) mingii pentru atac, înainte și peste cap; lovitura de atac, procedeul drept; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiunea de la o distanță de 20 m de poartă, lateral față de poarta de handbal. Conduce una din mingile aliniate la plecare printre 3 jaloane așezate la 3 metri unul de celălalt (1), execută o fentă la alegere (2) în apropierea semicercului de 9 metri, iar apoi trage la poartă (3). Se întoarce în alergare la coada șirului (4) pentru a repeta exercițiul încă de două ori. Șutul la poartă este diferit la fiecare repetare: se execută cu șiretul plin, cu șiretul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
poartă. Un partener plasat înaintea șirului, la 10 metri, pasează cu primul jucător din șir (1), reprimește (2), lovește mingea cu boltă înainte peste jucătorii din șir (3), sprintează (4), preia (5), conduce (6) și trage la poartă (7) de la semicercul de 9 metri, după care trece în alergare la coada șirului peste care se execută lovirea mingii cu boltă (8). 9. Șase elevi sunt plasați într-o jumătate de teren. Cei din colțuri centrează (1) alternativ spre elevul cel mai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
după care trece în alergare la coada șirului peste care se execută lovirea mingii cu boltă (8). 9. Șase elevi sunt plasați într-o jumătate de teren. Cei din colțuri centrează (1) alternativ spre elevul cel mai îndepărtat din interiorul semicercului, acesta întoarce mingea (3) direct cu capul sau cu piciorul partenerului său, care anterior lovirii mingii cu capul s-a demarcat (2) printr-o țâșnire pe o porțiune de 5-6 metri, intră în posesia mingii prin preluare cu pieptul (4
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Călimăneștii Vâlcii, purtând pe cap o coroană înaltă având în vârful fleuroanelor mănunchiuri de fir și pandelocuri din lanțuri subțiri de aur, precum purtaseră și înaintașele ei de pe tronul sârbesc. Doamna etalează o rochie roșie cu poalele plisate și cu semicercuri aurite pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ea este așezată coroana înaltă cu șase fleuroane, de care spânzură pandelocurile bizantino-slave. Iia voievodală are mâneci ample, brodate, cu mâneci strâmte și cu cusături pe piept. Peste cămașă, la fel ca maică-sa, Ruxandra are o rochie roșie cu semicercuri de aur pe piept și cu partea de jos, care coboară sub genunchi lăsând să se vadă cămașa, plisată strâns. Podoaba exterioară o formează cabanița lucrată din catifea adusă din Italia și căptușită cu o blană cafenie. Dublând gulerul, această
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sovietele etc. Mai mult, T. nu uită din când în când să facă mea culpa față de partid, într-un fel să își autodenunțe poezia de tinerețe, ca în Nefast, din volumul Drepturi și datorii (1958), sau în Constructorii ruinei, din Semicerc (1964). După anii ’70 atitudinea ia și forma inversă, a vinovăției față de adevărata poezie, cea suprarealistă, pe care autorul știe că a trădat-o. Sunt însă acum destule versuri în care elementul ideologic e anexat printr-o tehnică a inserției
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Naum, Paul Păun și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Pisica de mare, București, 1953; Scriu negru pe alb, București, 1955; Drepturi și datorii, București, 1958; Semicerc, București, 1964; Rocadă, București, 1967; Corp comun, București, 1968; Blănurile oceanelor și alte poeme, București, 1969; Repaosul vocalei, București, 1970; Vârsta cretei, pref. Al. Protopopescu, București, 1970; Poemul întâlnirilor, București, 1971; Sentinela aerului, București, 1972; Ucenicul nicăieri zărit, București, 1972
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
obsesiv și o împinge pe protagonistă, o tânără violonistă transfugă în Elveția, spre o tentativă de sinucidere. T. reușește să transmită fiorul unui eșec fără să uzeze de didacticismul specific scrierilor pe această temă. Cu Scara de incendiu (1982) și Semicerc (1984), primele volume ale unui ciclu întrerupt, scriitorul abordează din nou romanul unui destin, de această dată politicul marcând condiția individului: cariera lui Andrei Jinga suferă două sincope, prima în anii ’50, ulterior elucidată și rezolvată, și alta mai recentă
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
din Brent, București, 1963; Bănuiala, Craiova, 1973; Marele premiu, București, 1974; Un dolar, doi dolari. Valetul de treflă, București, 1974; Ultima variantă, București, 1975; Rolls-Royce, București, 1976; Unde-i duminica?, București, 1979; Calimera!, București, 1981; Scara de incendiu, București, 1982; Semicerc, București, 1984; Plăcerile jocului, București, 1990; Plăcerile riscului, București, 1991; Un cartuș la butonieră, București, 1991; Nebunul din Dallas, pref. Ieronim Șerbu, București, 2002; Diavolul înfiat de Dumnezeu, București, 2002; Good Bye, Egina!, Good Bye, Colette!, București, 2003. Repere bibliografice
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
o modalitate de furt literar?, FLC, 1978, 37; Andrei Roman, „Unde-i duminica?”, LCF, 1979, 36; Mircea Constantinescu, „Unde-i duminica?”, RL, 1980, 5; Andrei Roman, „Calimera!”, RL, 1981, 24; Sorin Titel, „Scara de incendiu”, RL, 1983, 10; Voicu Bugariu, „Semicerc”, RL, 1985, 7; Bogdan Iancu, Fluxuri epice, RL, 2000, 30; Popa, Ist. lit, II, 1023; Dicț. scriit. rom., IV, 588-590. I. C.
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
a culorii. Și în acest caz, capul se termină în linie aproape orizontală, foarte puțin arcuită spre exterior. Stilizarea este la fel de accentuată. Brațele divinității pornesc din unirea unghiurilor laterale ale rombului cu unghiul inferior, oblice la exterior și arcuite în semicerc la interior. De la nivelul „cotului” mâinii stângi, antebrațul devine vertical, cu o foarte slabă subțiere la mijloc; ruptura vasului la nivelul „cotului” mâinii stângi face imposibilă cunoașterea exactă a formei antebrațului, dar putem avea certitudinea simetriei cu brațul stâng, astfel
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
liniilor de aruncări libere, cu punctele situate pe liniile de fund la 3 metri de o parte și de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestora. Culoarele de aruncări libere: cuprind zonele de restricție plus un semicerc cu raza de 1,80 metri, al cărui centru este la mijlocul liniei de aruncări libere. Zona coșului de trei puncte: este întreaga suprafață a terenului de joc cu excepția zonei apropiate de coșul adversarului și de liniile care o delimitează și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
1,80 metri, al cărui centru este la mijlocul liniei de aruncări libere. Zona coșului de trei puncte: este întreaga suprafață a terenului de joc cu excepția zonei apropiate de coșul adversarului și de liniile care o delimitează și care cuprinde: Două semicercuri cu raza de 6,25 metri măsurate de la marginea exterioară a circumferințelor și având centrul în punctul de teren situat pe verticala care coboară exact din centrul inelului. Semicercurile sunt prelungite prin liniile paralele cu liniile de tușe. Centrul semicercului
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
adversarului și de liniile care o delimitează și care cuprinde: Două semicercuri cu raza de 6,25 metri măsurate de la marginea exterioară a circumferințelor și având centrul în punctul de teren situat pe verticala care coboară exact din centrul inelului. Semicercurile sunt prelungite prin liniile paralele cu liniile de tușe. Centrul semicercului se găsește la 1,575 metri de la mijlocul liniei de fund, fiind măsurată de la marginea interioară a acesteia. Înălțimea sălii: cel puțin 7 metri. Centrul central: raza 1,80
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
semicercuri cu raza de 6,25 metri măsurate de la marginea exterioară a circumferințelor și având centrul în punctul de teren situat pe verticala care coboară exact din centrul inelului. Semicercurile sunt prelungite prin liniile paralele cu liniile de tușe. Centrul semicercului se găsește la 1,575 metri de la mijlocul liniei de fund, fiind măsurată de la marginea interioară a acesteia. Înălțimea sălii: cel puțin 7 metri. Centrul central: raza 1,80 metri. Greutatea mingii: 567-650 gr. Circumferința: 75-78 cm. Panouri: lungimea 1
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în superioritate numerică 2x1, 3x1, 3x2 Marcajul dublu (capcana) Schimbarea adversarilor Evitarea blocajului (întrajutorarea) Apărare împotriva depășirii numerice 1x2, 1x3 VI.3.5. Acțiuni tactice colective - tactica de echipă Atac Apărare Contraatacul Atacul pozițional organizat în relația 5x5 Așezare în semicerc Atacul cu jucător pivot Atacul cu jucător centru Atacul cu 2 jucători pivoți Atacul cu 1 jucător centru și 1 jucător pivot Atacul apărării om la om agresivă Atacul apărării pe zonă Apărarea împotriva contraatacului Apărarea om la om normală
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
jucător și de arbitru; Să știe să practice autonom diferitele forme de joc învățate în lecțiile de educație fizică, să știe să-l organizeze și să-l arbitreze; Să cunoască din tactica colectivă de echipă: • atacul pozițional cu așezare în semicerc cu atribuțiile (sarcinile) fiecărui jucător pe post (coordonatorul jocului, jucător fundaș, jucător extremă) precum și sarcinile apărătorilor împotriva acestui sistem de atac; • contraatacul cu variante; contraatacul cu 1 vârf, contraatac cu un intermediar și 2 vârfuri, precum și apărarea împotriva contraatacului; Să
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
65, 67, 69. 749. Bornemisa Sebastian și Ana, 7 apartamente, Cluj, Calea Moților 67. 750. Bratoloveanu N., 9 apartamente, București, Calea Ferentari 80, 88, 147, 136, str. Popa Ștefan 44. 751. Boba Margareta, 10 apartamente, București, str. Uranus 105, str. Semicercului 2. 752. Bratoloveanu Ion, 13 apartamente, București, str. Ferentari 149, str. Vedei 5. 753. Boianovici Arthur, 5 apartamente, București, str. Anul 1821 nr. 7, str. Meteor 25. 754. Budeanu V. C-tin, 2 apartamente, București, Intrarea Urali 2, str. Av.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]