785 matches
-
creste de carne. Le cântări în palmă. Și le distribui, după o adâncă reculegere, pe coala de desen, în partea inferioară a cheii desenate. Începu apoi un soi de șah orb, schimbând, în mai multe ape, pozițiile și combinațiile firavelor semiluni de ureche, cu răceala și dezinvoltura cu care și-ar exercita meseria un spărgător de coduri profesionist. Ba era mulțumit. Ba nu era mulțumit. După un timp, nu mai fu deloc mulțumit. Mătură, în afara colii, toate ciudatele jetoane (cu aspect
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu-i părea din caleafară de cunoscut celuilalt. Se uitau unul la altul cu o anumită dezamăgire. Ea venea de la obrajii moi, pe care pomeții nu mai reușeau să-i susțină, de la cutele arcuind gura în jos, ca pe o semilună, de la bărbia dublată până la mărul lui Adam, de la părul rărit în creștetul capului, căzând peste urechile clăpăuge. Se frecă îndelung cu săpun, își ascunse fața în căușul palmelor, dar pielea nu i se netezi. Zâmbi cu îngăduință, iar cel din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
odată reședința, dispărută fără urmă, a țarilor bulgărești ce domneau de la Tisa pîn-în regiunile Pontului. Aicea erau domnitorii din dinastiile șișman și Asan de pe la anul 1000 și până la anul 1393, în care Celebi, fiul marelui Baiazet, au plantat flamura cu semilună pe culmea rezidenții. Patriarhul Antimie, numărat între sfinții naționali, care ținea locul în absența țariului, s-au rugat zadarnic pentru cruțarea orașului. Între zidirile maiestuoase risipite atunci sunt: biserica celor 40 de sfinți a imp. Asean, biserica în care se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dimineață până la amiazi. Niște mase de turci escaladară stîncele. Două companii rusești, fortificîndu-se cu ajutorul gabioanelor, îi respinseră. Cu toată canonada și o vie împușcătură, turcii se mănținură pe stâncă. La șase ore de dimineață ei ridicară pavilionul alb, ornat cu semiluna roșie. Rușii încetară focul. În fine, spre amiazi, două companii din regimentul de Jitomir și o altă companie din regimentul Volhynie respinseră pe turci de pe o stâncă. Toată partea meridională era acoperită cu cadavre turcești. Colonelul Tiajchnikov ce comanda coloana
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și se fierb împreună cu laptele, 20 g de unt, 150 ml de apă, un praf de sare și condimentele, strivindu-se cu furculița astfel încât să rezulte un piure neomogen. Pălăriile ciupercilor se curăță, se decorează cu crestături în formă de semilună, apoi se așază cu partea inferioară (lamelele) în sus într-o cratiță largă și se înăbușă 8 minute împreună cu o linguriță de unt. După ce sunt gata, se scot și se lasă cu partea lamelară în jos, să se răcească. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Izbânda ghiaură De cum a dat buzna în țara ghiaurilor, pașa se gândea că nici nu trebuia să ducă vreun răzbel. Numai văzându-l, necredincioșii se vor înspăimânta de el. Până și vârcolacii care bântuiau ținuturile se vor teme de puterea semilunii. Vor încerca să fugă cu toții din calea turcului. Dar pentru că nu aveau unde să se ascundă, i se vor înfățișa plini de umilință. I se vor ploconi de îndată, cerșind milosârdie și punându-se la cheremul lui. Își închipuia ce
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lea, nu a făcut decât să amâne epilogul tragediei. Înfrângerea regatului maghiar de către Soliman Magnificul, în bătălia de la Mohacs, a însemnat dispariția principalului protector sau aliat, după circumstanță, pe care se baza Țara Românească pentru a rezista presiunii turcești. Stăpânirea semilunii se întindea peste axele strategice în care debușau drumurile muntenești, fie direct la Dunărea de Jos, fie indirect, prin Ardeal, la Dunărea de Mijloc. Astfel, domnitorilor munteni nu le-a mai rămas decât să recunoască de bunăvoie suzeranitatea Înaltei Porți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
semnificații în mod convențional și constant. Semnele au caracter arbitrar, în sensul că nu există o justificare logică pentru asocierea existentă la un moment dat între o expresie și o semnificație, de pildă între o cruce și creștinism, între o semilună și religia musulmană, între culoarea roșie a semaforului și interdicția de a traversa strada, între fonia a-p-ă / eau/water/wasser și substanța cu compoziția chimică H2O. În același timp însă, semnele au caracter convențional: asocierea dintre semnificat și semnificant, odată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cu focul. La incași, luna avea patru reprezentări simbolice, era divinitate feminină, zeitate a femeilor (soarele fiind zeul bărbaților), soție a soarelui care naște stelele, dar și sora soarelui care devine soția incestuoasă. În tradiția islamică, fazele lunii și semiluna evocă moartea și învierea. Fie că este Isis, Ishtar, Artemis, Diana, Hecate, luna este un simbol cosmic care ilustrează principiul pasiv, dar fecund, noaptea, umezeala, subconștientul, imaginația, psihismul, visul, receptivitatea, femeia și tot ce e trecător, influențabil, prin analogie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat spre peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea Bab-elMandheb. Astfel, Africa pare a fi patria semito-hamiților, iar Arabia leagănul neamului semitic și punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna Fertilă a fost în schimb, scena pe care s-a dezvoltat civilizația semită. Pe acest fond, a fost emisă ipoteza potrivit căreia, în cicluri recurente de aproximativ 1.000 de ani, peninsula arabă, asemenea unei fântâni abundente, devenea un rezervor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
odată cu cucerirea Meccăi și întemeierea statului califal de către Mahomed în anul 630 d.Hr., s-a declanșat procesul expansiunii fără precedent a seminției arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului Persic și extremitatea sud-estică a Mediteranei), apoi Persia, Africa de nord, peninsula Iberică și chiar unele areale din Asia Centrală. Poate doar Alexandru cel Mare mai reușise până atunci o atât de rapidă performanță sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
secole din punct de vedere istoric, iar apoi a dăinuit până astăzi sub aspectul efectelor etnico-teritoriale. Privită dintr-o perspectivă istorică mai largă expansiunea arabă a constituit stadiul final al unui îndelungat proces de extindere treptată din deșertul arid spre Semiluna Fertilă, fiind astfel, ultima mare migrație semită. Această mare migrație a reprezentat un model particular al valurilor succesive de migrații ale popoarelor semitice în ansamblu. În bună măsură, istoria Orientului Mijlociu din secolele VII-VIII reprezintă lupta dintre populațiile sedentarizate deja
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fiind astfel, ultima mare migrație semită. Această mare migrație a reprezentat un model particular al valurilor succesive de migrații ale popoarelor semitice în ansamblu. În bună măsură, istoria Orientului Mijlociu din secolele VII-VIII reprezintă lupta dintre populațiile sedentarizate deja în Semiluna Fertilă și arabii nomazi care încercau să-i subjuge, căci imigrația și colonizarea reprezintă de fapt o formă atenuată a invaziei. Totodată, expansiunea arabă a reprezentat vectorul răspândirii Islamului atât în teritoriile ocupate, cât și în spațiile limitrofe acestora. Această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
convergență și un slogan comun, dar acestea nu pot fi singurele explicații. Nu neapărat fanatismul, ci necesitățile economice au împins masele de beduini dincolo de ținuturile lor aride, spre teritoriile mai atrăgătoare din nord, spre confortul și bunăstarea regiunilor civilizate din Semiluna Fertilă. Sub aspect istoric, înaintarea arabă a fost facilitată și de o anumită oboseală a populațiilor recent creștinate din teritoriile supuse, ce au preferat arabul păgân, grecului sau bizantinului corupt, iar din punct de vedere fizicogeografic, spațiile ocupate de arabi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune în istorie; de la Osman la Baiazid. Rovine a devenit un simbol al patriotismului. În antiteză sunt prezentate cele două oști: puhoiul turcesc, venit "în sunet
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
astăzi pentru a-și permite luxul nebuniei. Se spune că după perioada postmodernă urmează haosul, și sunt suficiente indicii în acest sens, chiar dacă dl. Bin Laden se străduiește să ordoneze puțin lucrurile, împărțind lumea în două tabere: cruciații și admiratorii semilunii, tabere aflate inevitabil în conflict. Nu prea versat într-ale diplomației, dl. Bush jr. s-a trezit el mai întîi vorbind despre "cruciada împotriva terorismului", stîrnind oprobriul lumii musulmane. De, gura păcătosului... Cancelariile occidentale se străduiesc cu mult zel să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mahomed al II-lea și menită să protejeze țara de "mortul viu" Țepeș, dușman ireconciliabil al otomani lor), acesta îi inițiază în "stîrpirea" vîrcolacilor (oferindu-le și indispensabile instrumente de luptă: revolver cu gloanțe de argint, crucifix sau, după caz, semilună, și nelipsitul usturoi). Din păcate, cercetările indică faptul că mormîntul lui Dracula nu se află în Turcia și, prin urmare, cuplul merge în Ungaria (socialistă!) unde Helen are rude și unde dovezile trimit, inexorabil, către un alt spațiu Bulgaria. În
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dintre secolele XII-VII î.H) (39, pp. 22-29, passim). Dar evoluția a fost mai complexă. Acel popor antic s-a organizat politic după multe acumulări în înțelegerea lumii, dobândite prin schimburile realizate cu civilizațiile apărute în spațiul numit de arheologi "Semiluna Roditoare". Credem că baza anticei societăți dacice o formau categoriile de agricultori, păstori, meșteșugari răspândiți în satele răsfirate pe cursurile de ape. Straturile sociale superioare le constituiau nobilii, preoții și soldații cu calitățile și defectele lor omenești. Se pare că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din Balcani, bulgarii de origine mongolo-slavă, sârbii-slavi de sud și aromânii, ramură a latinității răsăritene, erau când cu grecii, când cu latinii. Mai târziu, aceste teritorii au fost invadate, iar oamenii au fost supuși la biruri de către turci și de semilună, în dauna creștinismului, a libertății de mișcare și de inovare. În jumătate de mileniu, sud-esticii completați mereu de alogeni asiatici și puțini africani au ajuns să fie printre cei mai înapoiați oameni ai civilizației Europei moderne ca urmare a interdicțiilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fanatici și, în consecință, cereau "tăierea mîinii drepte a tuturor acelora care purtau drapelul verde al islamului" (Vuk Drasković) în leagănul istoric al națiunii sîrbe, unde regele Lazăr și armata lui au fost măcelăriți în timp ce apărau Creștinătatea și civilizația de semiluna și iataganul islamului atotcuceritor. Aceeași considerare a musulmanilor ca invadatori nedemni a destrămat, mai apoi, Bosnia-Herțegovina. S-a tras asupra unor civili nevinovați. Au fost scoși, sub amenințarea puștii, din casele incendiate. Au fost executați pe loc în case vecine
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în el dragostea unui Făt-Frumos. Castelul e ferit privirilor ca o comoară, dar domurile sale albastre, elegantele sale minarete, zvelte sau rotunjite pe la colțurile zidurilor groase, teraselor sale prelungi dominînd codrul cu fleșele sale firave ce se leagănă în vînt, semilunile întrețesute pretutindeni pe colonade te-ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului, dacă zidurile înnegrite, acoperite cu mușchi și cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului n-ar sta mărturie că ne
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pretutindeni. Ea sclipește în mii de exemplare pe bolți, puzderie de văpăi ca stelele pe cer. Susține capitelurile cu coroana sa arzătoare, colorează vitraliile cu focurile sale, șerpuiește pe scările secrete și pare că mistuie cu privirile ei dogoritoare triplele semiluni ale unei tainice Diane, Diane de Poitiers, de două ori zeiță și de două ori iubită în aceste voluptoase păduri. Dar punctul de atracție al acestui ciudat castel, ca și el plin de eleganță și de mister, este o scară
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o membrană eliptică de 9 × 10 mm, avînd grosimea de o zecime de milimetru. Este format din fibre radiale și circulare întinse pe un cadru osos, deschis în partea de sus de segmentul lui Rivinius, ceea ce îi conferă aspectul de semilună. La fiecare din capetele acestei semiluni se află inserate ligamentele timpanomaleolare ce se orientează unul în direcția celuilalt, fixîndu-se pe apofiza externă a ciocănelului. Astfel, timpanul este despărțit în două, membrana timpanică propriu-zisă, bombată spre interior, și membrana flaccidă a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]