1,062 matches
-
obiectivă a reflectării mitice o constituie gradul scăzut de dezvoltare a forțelor de producție și, implicit, al dominării forțelor naturii prin imaginație."302 Chiar dacă la un alt nivel, incomparabil mai rafinat și mai abil în țesătura ideilor, Barthes oferă prin "semiologia marxistă" pe care o profesează un exemplu concludent pentru relația mitului cu ideologia. Pentru el, mitul fiind "un mod de semnificare", prin urmare orice putând deveni un mit (imagini, lucruri, practici, persoane), "miticitatea" nu este înscrisă în ființa lor. Acest
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1984) este romanul-reportaj, așa cum Îl aflăm În viziunea unor Truman Capote ori Dos Passos: aglomerare de scrisori, pagini de jurnal, fragmente de texte desprinse din cărți, reproduceri de elemente grafice, legate Între ele prin intervenția lucidă a scriitorului (scriptorului, zic semiologii), care e și un competent teoretician al literaturii, dedat cu subtilitățile textualizării ale prozei autoreferențiale. Marin Mincu Împinge Însă mai departe experiența romanescă de la care pleacă, pentru a construi o imagine, mai degrabă teoretică, asupra mecanismelor epice, răsturnând perspectiva tradițională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cardiologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie generală, chirurgie oro-maxilo-facială, chirurgie-ortopedie pediatrică, dermatologie, diabet - boli de nutriție, endocrinologie, epidemiologie, gastroenterologie, hematologie, igienă - ecologie medicală, medicină internă, medicină legală, nefrologie, neonatologie-puericultură, neurochirurgie, neurologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, O.R.L. , ortopedie-traumatologie, pediatrie, pneumologie, psihiatrie, psihiatrie infantilă, radiologie-imagistică, semiologie chirurgicală, urgențe medico-chirurgicale, urologie. Cursurile postuniversitare sunt o altă formă de pregătire medicală continuă a medicilor, farmaciștilor și stomatologilor, oferind informații de ultimă oră în cele mai diverse subspecializări. Ele sunt organizate de următoarele discipline: balneofizioterapie - recuperare medicală, boli infecțioase
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
morfopatologie, medicină internă, medicina muncii, medicină de familie, medicină legală, nefrologie, neurochirurgie, neurologie, neonatologie-puericultură, oftalmologie, obstetrică-ginecologie, O.R.L. , ortopedie-traumatologie, ortopedie neonatală, parodontologie, pediatrie, psihiatrie, psihiatrie infantilă, propedeutică, pedopsihiatrie, policlinică medicală și urgențe medicale, radiologie și imagistică, radiologie și imagistică dentomaxilară, semiologie, tehnică dentară, toxicologie, urgențe chirurgicale, urologie. Studiile de doctorat au durata de 4 ani și se organizează cu sau fără frecvență. În prezent, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” există 53 de conducători de doctorat, împărțiți pe două
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
pe două domenii: medicină - cu specializările chirurgie generală, medicină internă, cardiologie, genetică medicală, pediatrie, farmacologie, obstetrică-ginecologie, O.R.L. , fiziopatologie, dermato-venerologie, microchirurgie, hematologie, morfopatologie, psihiatrie, neurologie, radiologie și imagistică medicală, informatică medicală, anatomie, urologie, microbiologie, fiziologie-imunologie, ortopedie-traumatologie, histologie, chirurgie cardiovasculară, gastroenterologie, semiologie medicală, neurologie, endocrinologie; medicină dentară - cu specializările stomatologie generală, ortodonție și chirurgie bucomaxilofacială. Cercetare Universitatea promovează proiecte interdisciplinare, pentru a antrena mai multe colective de cercetare în teme de interes major. Prioritățile în cercetare sunt domenii de vârf din domeniul
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
G. (1993): Context and Cognition. Ways of Learning and Knowing, London, Lawrence Erlbaum Associates Publishers Butler, C. (1984): Interpretation, Deconstruction, and Ideology: An Introduction to Some 311 Current Issues in Literary Theory, Oxford, Clarendon Press Carpov, M., (1978): Introducere la semiologia literaturii, București, Editura Univers Carpov, M., (1987): Captarea sensurilor; coordonate analitice, București, Editura Eminescu Carston, R., Powell, G., “Relevance Theory - New Directions and Developments”, www.phon.ucl.ac.uk-home-robyn Carston-Powell-PhilHandbook28July05%5B2%5D.pdf Carston, R., The Relationship between Generative Grammar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit”, „mâncat de molii” ; sechestrul osos: zonă de osteoliză relativ bine delimitată. Tratamentul constă în incizii corespunzătoare și excizia țesuturilor necrotice fără a atinge osul, dacă radiologic nu s-au
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
ale mușchilor din apropierea plăgii fără semne sistemice. Perioada de incubație este variabilă: 24 ore până la 15 zile la nevaccinați; 11-30 zile la cei vaccinați. Cu cât este mai scurtă calea nervoasă până la măduvă, cu atât este mai scurtă și incubația. Semiologie: Manifestările clinice din tetanos pot fi sistematizate în semne locale și generale. Semne clinice locale: inflamație edematoasă a plăgii, dureri musculare, secreții purulente la nivelul plăgilor, din care se poate decela bacilul tetanic. Semne generale: Inițial pacientul este somnolent, febril
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
carcinogene (azbest, gudroane etc.), obiceiurile alimentare, ultimele tratamente medicamentoase efectuate; istoricul bolii surprinde evoluția cronologică a afecțiunii din momentul apariției primelor semne subiective și obiective și până în prezent; se vor nota: debutul afecțiunii (modalitatea acut, insidios, simptomatologia de debut), evoluția semiologiei, prezentările la medic, explorările paraclinice efectuate, tratamentele și rezultatele lor, eventualele acutizări și complicații etc. 4.1.2. EXAMENUL CLINIC Examenul clinic obiectiv se va realiza cu bolnavul în clino-, ortostatism și în mers, prin inspecție, palpare, percuție și ascultație
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
colecistita acută, pancreatită, formațiuni tumorale), echografia Doppler (evidențiază malformații vasculare), endoscopia (în hemoragiile digestive superioare și inferioare poate avea rol diagnostic sau/și terapeutic alcoolizări, electrocoagulări) etc. Un loc important în urgnețele chirurgicale abdominale este ocupat de abdomenul acut traumatic. Semiologia este polimorfă, rezultând prin asocierea mai multor sindroame (peritonitic, de hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod obligatoriu structurală, comparativă și cu aplicare mai generală decât observația simplă a cazurilor particulare. Situațiile ontologice a priori opun reprezentațiile și practicile, sensul și funcția. Sistemele simbolice nu sunt eficiente decât dacă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și în special occidentale. Continuând pledoaria pentru o antropologie a puterii medievale - manifestate în "durata lungă" a secolelor IV-XVIII ( Pentru un alt ev mediu, "Prefață" 40)3 −, cercetătorul francez notează că poate fi studiat ... un simbolism profund ancorat într-o semiologie religioasă, care transforma politicul într-o zonă a sacrului. Unul dintre aceste semne-însemne se preta îndeosebi la ample comentarii privind, pe de o parte, însăși esența simbolisticii politico-religioase și, pe de altă parte, instituțiile în care s-a întrupat de-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
excelență una a afirmării masculine, putem adăuga faptul că imaginarul puterii așează spațiul privat sub legea spațiului public, fapt prea puțin discutat, dat fiind că el este locul predilect al categoriilor marginale (femei, copii, bătrâni, supuși). "Simbolismul ancorat într-o semiologie religioasă" nu cred că transformă doar politicul "într-o zonă a sacrului", ci și manifestarea puterii (medievale) în ansamblu. Întregul câmp social intră sub incidența controlului persuasiv exercitat de puterea oficială sacralizată (negociată deseori între biserică și palat); spațiile și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Neill, Thornton Wilder și Jack Richardson. Analiza mitului în piesele moderne, problema demitizării și implicațiile sale, statutul eroului ca personaj și cel al măștii ca „misterios semn de spectacol” sunt puncte centrale ale demersului critic, ce converg spre conturarea unei semiologii a creației dramatice. Într-o perspectivă similară, cel de-al doilea studiu, Dramatis personae (1980), se concentrează asupra personajului, interpretat prin prisma conceptelor theatrum mundi și mască. În opinia autoarei, ambiguitatea și ambivalența ca simbioză între eroul prezent în text
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Mircea Eliade, cărora le dedică trei studii pornind de la câteva aspecte tratate și anterior. Astfel, analiza funcțiilor măștii în teatru - din volumul Dramatis personae - se constituie ulterior într-o hermeneutică a operei lui I.L. Caragiale (Despre Caragiale, 1982), întemeiată pe semiologia moftului. „Moftul e mai presus de toate un cuvânt, și definiția lui e deopotrivă o reflecție asupra verbului și a semnului, asupra rostului și sensurilor lor.” Sunt investigate modalitățile discursului ca „joc impur, al conivenței și demascării”, procedeele narative ale
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
logic și se poate numi câmp logic acea situație aleatorie, în care întregul este în parte (semnifică: o parte), dar nu numai partea (diviziunea) unui întreg [Noica, 1986], pentru că există doar bolnavi și nu boli, când diagnosticăm/tratăm bolnavii după semiologia unitară a unei boli unice, atunci facem de fapt o interpretare generică a întregului ca parte și efectuăm o operațiune (un tratament) avem o anumită atitudine terapeutică într-o anumită situație de viață un dezechilibru (info)energetic probabil [Botez, 2002
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin contact lingvistic sau contact între limbi se înțelege situația în care se află un individ sau un grup de indivizi care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apărute în 1972 și 1983), G. Genette ajunge la concluzia că această disciplină este interesată de evenimente doar în măsura în care acestea contribuie la stabilirea modului în care sînt povestite, căci studiul propriu-zis al evenimentelor și al relațiilor dintre ele ține de semiologia povestirii. Realizînd o serie de distincții în cadrul actului narativ (de producere a narațiunii), acest cercetător teoretizează și distincția dintre personaj și narator, pentru a releva diferitele persoane care intervin în narațiune. În această perspectivă, naratorul (ce corespunde locutorului din teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice anterioare, cu alte orientări, avînd în plus aspectele ce rezultă din interpretarea implicaturilor. V. actualizare, lexem, percepție, sem, semn, semnificație, sens. DUBOIS 1973; LYONS 1984; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMIOLOGIE. Termenul "semiologie" a fost introdus de Ferdinand de Saussure pentru a denumi studiul general al semnelor în cadrul vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de semiotică. Pe de altă parte, în viziunea acestui învățat, lingvistica ar fi o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu alte orientări, avînd în plus aspectele ce rezultă din interpretarea implicaturilor. V. actualizare, lexem, percepție, sem, semn, semnificație, sens. DUBOIS 1973; LYONS 1984; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMIOLOGIE. Termenul "semiologie" a fost introdus de Ferdinand de Saussure pentru a denumi studiul general al semnelor în cadrul vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de semiotică. Pe de altă parte, în viziunea acestui învățat, lingvistica ar fi o parte a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost introdus de Ferdinand de Saussure pentru a denumi studiul general al semnelor în cadrul vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de semiotică. Pe de altă parte, în viziunea acestui învățat, lingvistica ar fi o parte a semiologiei, căci aceasta studiază toate tipurile de semne. Totuși, în jurul anului 1970, conținutul metodologic al semiologiei și al semioticii s-a diferențiat treptat, încît cele două discipline au devenit distincte. Semiologia și-a asumat astfel studiul semnelor vizate de teoria comunicării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de semiotică. Pe de altă parte, în viziunea acestui învățat, lingvistica ar fi o parte a semiologiei, căci aceasta studiază toate tipurile de semne. Totuși, în jurul anului 1970, conținutul metodologic al semiologiei și al semioticii s-a diferențiat treptat, încît cele două discipline au devenit distincte. Semiologia și-a asumat astfel studiul semnelor vizate de teoria comunicării, constînd în aplicarea modelului oferit de semnul lingvistic, primind astfel statutul de disciplină anexă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în viziunea acestui învățat, lingvistica ar fi o parte a semiologiei, căci aceasta studiază toate tipurile de semne. Totuși, în jurul anului 1970, conținutul metodologic al semiologiei și al semioticii s-a diferențiat treptat, încît cele două discipline au devenit distincte. Semiologia și-a asumat astfel studiul semnelor vizate de teoria comunicării, constînd în aplicarea modelului oferit de semnul lingvistic, primind astfel statutul de disciplină anexă a lingvisticii. V. praxem, reprezentare, semn, sistem. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
drumului parcurs. Analiza izolează părțile pe care experiența ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se utilizează un limbaj poetic sau specializat. 5. Subiectul persistă Mesajul trebuie întotdeauna să spună ceva. Vorbim pentru a spune ceva sau pentru a fi înțeleși. Deși nu se ocupă de starea subiecților situați la cele două extremități ale lanțului, semiologia structurală presupune că ambii subiecți vorbesc (aceeași limbă) și doresc să comunice ceva. Structuralismul nu îndepărtează subiectul pe cît de mult ar vrea s-o spună. El lasă în filigran subiectul, cu atributele sale clasice. Subiectul, atom avînd o conștiință
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]