440 matches
-
estompat de-a lungul vremii sau a acoperit asemenea unei ștampile care face neinteligibilă iconicitatea timbrului de pe o carte poștală] realitatea nemijlocită. Și noi nu mai ieșim din "Biblioteca lui Babel" (Compagnon: 1998, 112). Semnul devine suveran, indiferent de sistemul semiotic abordat, fie că suntem între hipotext și hipertext literar sau în afara spațiului livresc. Intertextul ipostaziază de o manieră aparte succesiunea semnificărilor pe care ne-a deslușit-o fondatorul semioticii (Pierce), pentru care legătura originară dintre semn și obiectul său este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Wilson, op. cit.). 225. Vezi nota de mai sus. 226. D. Hlynka, A.R.J. Yeaman, Postmodern Educational Technology, ERIC Digest No EDO-IR-92-5, ERIC Clearinghouse on Information Resources, Syracuse, 1992. 227. D. Hlynka, J.C. Belland (eds.), Paradigms Regained: The Uses of Illuminative, Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1991. 228. Barbara I. Martin, „Commentary on Deconstructing Modern Educational Technology”, Educational Technology, 64-65/1994. 229. Wilson, op. cit. 230. Hlynka, Yeaman, op. cit. Autorii satirizează hermeneutica
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum, Routledge & Kegan Paul, Londra. Hlebowitsh, P. (1992), „Critical Theory versus Curriculum Theory: Reconsidering the Dialogue on Dewey”, Educational Theory Reconsidered: A Historical Approach, Teachers College Press, New York. Hlynka, D., Belland, J.C. (eds.) (1991), Paradigms Regained: The Uses of Illuminative, Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs. Hofstadter, R. (1963), Anti-Intellectualism in American Life, Alfred A. Knopf, New York. Holt, M. (1978), The Common Curriculum: Its Structure and Style in the Comprehensive School
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
G. Milburn, I. Goodson, R. Clark (eds.), Re-Interpreting Curriculum Research: Images and Arguments, The Althouse Press, Londra, pp. 121-131. Wexler, P. (1987), Social Analysis of Education: After the New Sociology, Routledge & Kegan Paul, Boston. Whiston, J. (1992), Cognition as a Semiotic Process: Grounding, Meditation, and Critical Reflective Transcendence, lucrare prezentată la întâlnirea anuală a The American Educational Research Association, San Francisco. White, J. (1973), Toward a Compulsory Curriculum, Routledge & Kegan Paul, Londra. Whitehead, A. (1925), Science and the Modern World, Free
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și fonația ca ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
semnalizator...axiologic. A devenit un automatism calificarea "detaliu nesemnificativ", "irelevant": lipsit, se înțelege, de importanță și implicit de valoare. Între nuanțele aduse, se reține faimoasa aserțiune a lui Roland Barthes, care situează detaliul "insignifiant" , cu o structură "aparent sustrasă sistemului semiotic", într-o strategie realistă, menită să confere imaginarul relief lumii reprezentate în operă. Amănuntul inutil umple, cu propria "mărturie" (aici, simpla existență) imaginea unei lumi închipuite. Paradoxul nu este decît aparent: mulțimea detaliilor "inutile"conferă cvasimaterialitate fantasmei scriitorului, "definește" vizual
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
bolnavului schizofren - o dorință de a modifica un procesus care este orientat "către nihilism" (Muller, 1973; Benedetti, 1987; Thurin, 1993); - o dispoziție stabilă, imuabilă (Sullivan), un contra-transfer pozitiv (Benedetti, 1987; Thurin, 1994); - capacitatea de a comunica într-un registru regresiv, semiotic (Muller, 1973; Benedetti, 1987; Thurin, 1990); - capacitatea de a trata bolnavul schizofren, nu ca pe un obiect, ci de a căuta fără încetare dialogul într-o atitudine de atenție, înțelegere, suplețe de la distanță. - puterea de a fi spontan și să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant apare în naratologia clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca media de comunicare la distanță, media imaginii în mișcare sau media mai vechi versus media mai noi, ca jocurile video, e-mailul, chatul sau Internetul . Utilizarea culturală este o dimensiune a medialității care nu poate fi anticipată exact la nivelul semiotic sau tehnologic pentru că unele modalități de diseminare a informațiilor sunt considerate media distincte din punct de vedere cultural, în ciuda lipsei lor de identitate semiotică sau tehnologică. Ziarele de pildă, utilizează aceleași canale semiotice și de tehnologie a imprimării ca și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum spune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în lumină sistemică (1979), care are o dublă finalitate: cuprinderea întregii arii a literaturilor din America Latină și investigarea lor dintr-un unghi metodologic nou, sistemic. Având izvoare în disciplinele exacte, teoria sistemică gândește fenomenul de creație literară asemenea unui sistem semiotic, cu sens și valoare estetică, statornicind o corelație între un ansamblu de situații solicitatoare și un corpus de răspunsuri ce modelează universul comun. Situația-solicitare și răspunsul-model se leagă prin factorii mediatizanți, determinante fiind sentimentul existențial și tipul uman exemplar. Intrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lucrurilor" (și a opiniilor/ideilor despre "lucruri"). După cum ne învață Coșeriu, într-un discurs/text sensul apare (sau este înțeles) datorită combinării semnificatelor de limbă cu desemnarea. Altfel spus (dat fiind faptul că limbajul se prezintă că un strat dublu semiotic), a vorbi, în acest caz, de un sens lipsit de expresie (adică de semnificant) nu ar fi în întregime corect, fiindcă semnificatele se convertesc, la un nivel superior, în "semnificantul" asociat sensului. În schimb, sensul lipsit de expresie/formă la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunetul ("sonul"), forma și sensul. În felul acesta, cuvintele apar reprezentate în sugestiva să figură ca niște triunghiuri, fiecare latura a acestora corespunzând unuia dintre cei trei factori. În niciun caz nu trebuie să vedem în triunghiul schleicheriano-hasdeian celebrul triunghi semiotic al lui Ogden și Richards, fiindcă problemă referinței nu se pune. Dacă ne raportăm la cele două laturi ale semnului lingvistic evidențiate de Saussure, si anume semnificatul și semnificantul, atunci am putea zice că la Hașdeu sonul este semnificantul (latura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
teaches uș, în a discourse/text the meaning appears (or is understood) because of the combination of significations (signifiés) of language (aș langue) with designation. În other words (given the fact that language [aș langage] constitutes itself aș a double semiotic layer), to talk, în this case, of a meaning lacking expression (or signifiant) would not be entirely correct, because the significations (signifiés) convert themselves, at a superior level, în the "signifiant" associated with meaning. On the other hand, the meaning
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
to what Dewey' logic is concerned; see Burke 1994). For instance, the way în which J. Deeley, a well-known specialist în semiotics, defines the concept of 'semiosis' (i.e. the actions of signs) allows for extension of the subject matter of semiotic inquiry, not only to the organic realm, but to the whole physical environment (see Deely 1990: 22-32). 3.3.3. Even if Ernst Cassirer makes no reference to Whitehead and to the way (doubtful, according to Collingwood, aș well) în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Colaborează, în principal cu solide contribuții de medievistică romanică, la o serie de publicații universitare și academice românești - „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Revista de istorie și teorie literară”ș.a. -, dar și străine - „South-European Journal for Semiotic Studies”, „Revista de la Asociación Española de Semiotica” ș.a. Atât articolele și studiile din reviste, cât și numeroasele capitole cu care a contribuit la lucrările colective ale Catedrei de franceză - Histoire de la littérature française (I-III, 1981), La Littérature française dans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
semne, nu a avut abilitatea comunicării, rămînînd, ca individ, periferic și inadaptat, alienat (desigur, în sens superior), "anesteziat" permanent cu alcool și "îmblînzit" de erotism. Tribulațiile sale prelungesc, într-un mod straniu, tipologia rebelă a eroului lui Salinger, din spațiul semiotic al literaturii, în universul material al istoriei. Valoarea operei epice vine, la Bukowski, indiscutabil, din fascinanta derulare a biografiei pe care cea dintîi o reflectă asemenea oglinzii purtate de-a lungul unui drum (în termenii lui Stendhal). De aceea, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
and Language Construction”, publicată în Psychanalysis and Contemporary Science, vol. IV, 1975, de D.B. Spence, New York University Press, pp. 355-403. M. Kinsbourne, „Brain Organization Underlying Orientation and Gestures: Normal and Pathological Cases”, în The Biological Foundations of Gestures: Motor and Semiotic Aspects, publicat sub îndrumarea lui J.L. Nespoulos, P. Perron și A.R. Lecours, Hillsdale, 1986, pp. 65-76. Lucrul este adevărat mai ales în cazul furiei. Vezi: Paul Ekman, Levenson și Friesen, „Autonomic Nervous System Activity Distinguishes between Emotions”, Science, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nu ornamentic, ca patos poietic, ci nu corupție în prozaic, așa cum constatăm uneori). Un prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu mai trece de la suflet la suflet, ci de la suflet (creatorul tradus), la ilizibil’’... La urma urmei dilema rămâne acel «hiatus» stihial dintre traduttore și traditore, dintre literal și literar. Cel ce tra duce - transferă semantic, preia și
Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
ele ne conduc printr-o subjugare insidioasă a voinței. Nu omul dispune de mărfuri, ci mărfurile dispun de soarta oamenilor. Al doilea univers e cel al semnelor: trăim într-o lume a informației în care cunoștințele circulă într-un labirint semiotic pe care nimeni nu-l mai poate controla. Din acest motiv, semnele s-au desprins de realitățile pe care inițial le denumeau, devenind entități de sine stătătoare care îl atrag pe om într-o carcasă de semnificații care, toate la
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]